Staul

Staulul era un loc îngrădit în care păstorii își adăposteau oile pe parcursul nopții pentru a le ocroti de hoți și de animalele de pradă. În timpurile biblice, staulele erau construcții neacoperite, de diferite forme și mărimi, deseori având ziduri de piatră și o singură intrare. (Nu 32:16; 1Sa 24:3; Țe 2:6) Relatarea lui Ioan spune că în staul ‘se intra pe o ușă’, care era păzită de ‘un portar’. (Ioa 10:1, 3) Staulul care aparținea unei comunități putea adăposti mai multe turme pe parcursul nopții, portarul stând treaz pentru a ocroti oile. Dimineața, portarul le deschidea ușa păstorilor. Fiecare păstor își aduna turma chemându-și oile, care îi recunoșteau vocea și îl urmau. (Ioa 10:3-5) Isus a făcut referire la acest obicei pentru a ilustra modul în care se îngrijea de discipolii săi. (Ioa 10:7-14)