2 CORINTENI
Note de studiu – capitolul 9
îi trimit pe frați: Vezi nota de studiu de la 1Co 16:3.
nu ca un lucru luat prin constrângere: Termenul grecesc redat aici prin „lucru luat prin constrângere” este tradus de regulă prin „lăcomie”. (Lu 12:15; Ro 1:29; Ef 4:19; 5:3; Col 3:5) Așadar, prin aceste cuvinte, Pavel voia să spună că el și colaboratorii săi nu organizaseră colecta cu o motivație greșită, din lăcomie. El nu a făcut presiuni asupra creștinilor din Corint pentru ca aceștia să susțină financiar lucrarea de ajutorare și nici nu le-a dat motive să se simtă exploatați sau extorcați. Pavel dorea ca ei să ofere de bunăvoie, cu generozitate și bucurie. (2Co 9:7)
cine seamănă cu generozitate va și secera cu generozitate: Termenul grecesc tradus aici prin „cu generozitate” se poate referi la o abundență de foloase sau binecuvântări de ordin material. Pavel îi încurajează pe creștinii din Corint să semene cu generozitate, adică să susțină în mod generos lucrarea de ajutorare a fraților din Ierusalim. (Ro 15:26; 2Co 8:4; 9:1, 7) Acei frați se confruntaseră, din câte se pare, cu multe greutăți. Probabil, ei chiar își pierduseră o mare parte din bunuri ca urmare a persecuției din partea evreilor. (1Te 2:14) Aici, Pavel îi asigură pe creștinii din Corint că, dacă semănau cu generozitate, aveau ʻsă și secere cu generozitate’ primind binecuvântări prețioase: bunătatea nemeritată a lui Dumnezeu și favoarea sa, precum și asigurarea că și lor li se va purta de grijă din punct de vedere material. (2Co 9:8, 10) Drept urmare, toți frații aveau să-i dea glorie lui Dumnezeu și să-i aducă mulțumiri, unii pentru privilegiul de a dărui, iar alții pentru ajutorul primit. (2Co 9:11-14)
a hotărât în inima lui: Când a menționat puțin mai înainte în această scrisoare acțiunea de ajutorare a creștinilor nevoiași din Iudeea, Pavel și-a exprimat convingerea că creștinii din Corint erau dornici să participe la această acțiune. (2Co 8:4, 6, 10; 9:1, 2) Acum, corintenii trebuiau să-și transpună dorința și zelul în fapte. (2Co 9:3-5) Pavel nu voia să facă presiuni asupra lor, întrucât nimeni nu poate ʻda cu bucurie’ când este constrâns. El avea certitudinea că ei erau deja hotărâți să ofere. Termenul grecesc tradus în acest verset prin „a hotărî” înseamnă „a decide dinainte”, „a stabili din timp”. Astfel, Pavel subliniază că un creștin adevărat dăruiește după ce a analizat în prealabil necesitățile colaboratorilor creștini și modul în care poate contribui la satisfacerea acestor necesități.
cu părere de rău: Sau „șovăind”. Expresia grecească redată prin „cu părere de rău” înseamnă literalmente „cu tristețe (durere)”.
din constrângere: Expresia grecească tradusă prin „din constrângere” înseamnă „de nevoie” sau „sub presiune”. O persoană care oferă ceva nu poate simți cu adevărat bucurie dacă este forțată să dea sau dacă face lucrul acesta din obligație. De aceea, Pavel arată că, în congregația creștină din secolul I, contribuțiile trebuiau să fie întru totul benevole. (Compară cu De 15:10.)
fiindcă Dumnezeu îl iubește pe cel ce dă cu bucurie: Dumnezeu se bucură foarte mult când un creștin dăruiește cu o motivație corectă pentru a susține închinarea curată sau pentru a le veni în ajutor colaboratorilor creștini. Cel ce dă este cu adevărat fericit tocmai pentru că dăruiește. Pe parcursul istoriei, slujitorii lui Dumnezeu au simțit bucurie fiindcă și-au dăruit timpul, energia și bunurile ca să susțină închinarea adevărată. De exemplu, israeliții din timpul lui Moise au susținut cu bucurie construirea tabernacolului. Cei „cu inima generoasă” au dăruit cu bucurie și de bunăvoie aur, argint, lemn, in și alte lucruri drept „contribuție pentru Iehova”. (Ex 35:4-35; 36:4-7) Secole mai târziu, regele David, precum și prinții, căpeteniile și alți israeliți au făcut donații generoase pentru templul lui Iehova, care urma să fie construit de Solomon, fiul lui David. (1Cr 29:3-9)
a împărțit cu generozitate: Atunci când vorbește despre ajutorarea colaboratorilor nevoiași, Pavel citează Ps 112:9 (111:9, LXX), conform traducerii Septuaginta. Verbul grecesc care apare acolo (și care în acest verset este tradus prin „a împărți cu generozitate”), precum și termenul ebraic corespunzător înseamnă literalmente „a împrăștia”. În acest context, el este folosit în sens figurat și transmite ideea de a dărui sau de a împărți cu larghețe ori din belșug. Persoana cu adevărat generoasă nu se teme că va ajunge săracă dacă dăruiește din toată inima, uneori chiar peste posibilitățile ei materiale. (2Co 9:8, 10)
Dreptatea lui: Pavel continuă să citeze din Ps 112:9. (Vezi nota de studiu de la a împărțit cu generozitate, din acest verset.) O persoană care face fapte bune în folosul altora, de pildă dăruind cu generozitate săracilor, arată că are o calitate deosebită: „dreptatea”. Întrucât trăiește în armonie cu voința și normele drepte ale lui Dumnezeu, nu după propriile norme, ea poate spera să facă lucrul acesta pentru totdeauna. (Compară cu Mt 6:1, 2, 33.)
serviciu public: Pavel folosește aici termenul grecesc leitourgía cu referire la lucrarea de ajutorare organizată ʻpentru satisfacerea necesităților’ creștinilor evrei din Ierusalim și din Iudeea. Această lucrare, sau serviciu, le aducea mari foloase colaboratorilor în închinare. Cuvântul grecesc leitourgía, care apare aici, și cuvintele înrudite leitourgéō (a îndeplini un serviciu public) și leitourgós (slujitor public) erau folosite de vechii greci și romani cu referire la serviciul îndeplinit pentru autoritățile civile și în folosul comunității. În Scripturile grecești creștine, acești termeni sunt folosiți deseori în legătură cu serviciul adus la templu și cu serviciul creștin. Pentru mai multe explicații referitoare la această utilizare a termenilor, vezi notele de studiu de la Lu 1:23; Fa 13:2; Ro 13:6; 15:16.
acestui serviciu: Sau „acestei lucrări de ajutorare”. Termenul „serviciu” reprezintă traducerea cuvântului grecesc diakonía. Folosirea lui în acest context arată că acțiunile de ajutorare organizate în folosul creștinilor săraci reprezintă un aspect esențial al serviciului creștin. Ele constituie o parte integrantă a ʻserviciului sacru’. (Ro 12:1, 7; vezi notele de studiu de la Fa 11:29; Ro 15:31; 2Co 8:4)
contribuția: Termenul grecesc koinōnía înseamnă în esență „faptul de a împărți cu alții”, dar sensul variază în funcție de context. (Vezi notele de studiu de la Fa 2:42; 1Co 1:9.) Aici, el transmite ideea de dar oferit dintr-un sentiment de comuniune. Termenul este folosit cu același sens în Ev 13:16: „Nu uitați să faceți binele și să împărțiți cu alții ce aveți, căci lui Dumnezeu îi plac astfel de jertfe”.