ESTERA

1 În zilele lui Ahașveroș*, acel Ahașveroș care domnea peste 127 de provincii,+ din India până în Etiopia*, 2 în zilele când regele Ahașveroș domnea din fortăreața* Susa,+ 3 în al treilea an al domniei sale, el a dat un ospăț pentru toți prinții și slujitorii săi. Comandanții armatei Persiei+ și a Mediei,+ nobilii și prinții provinciilor erau înaintea sa, 4 iar el le-a arătat bogățiile regatului său grandios, precum și gloria și strălucirea măreției sale pe parcursul multor zile, 180 de zile. 5 După ce au trecut aceste zile, regele a dat un ospăț pentru toți cei din fortăreața* Susa, de la cel mai mare până la cel mai mic, în curtea grădinii de la palatul regal; ospățul a durat șapte zile. 6 Curtea era împodobită cu draperii de in, de bumbac fin și de material albastru, strânse cu șnururi dintr-o țesătură fină și cu cordoane de lână purpurie, prinse în inele de argint pe coloane de marmură. Pe pavajul de porfir, de marmură albă, de sidef și de marmură neagră se aflau divane de aur și de argint.

7 Vinul era servit în cupe* de aur, fiecare cupă fiind diferită de celelalte. Vinul regal era din belșug, potrivit bunăstării regelui. 8 Nimeni nu era obligat* să bea; aceasta era regula cu acea ocazie, căci regele stabilise cu demnitarii de la palat ca fiecare să facă după bunul său plac.

9 Regina Vasti+ a dat și ea un ospăț pentru femei în casa* regală a regelui Ahașveroș.

10 În a șaptea zi, când inima regelui era veselă datorită vinului, el le-a spus lui Mehuman, lui Bizta, lui Harbona,+ lui Bigta, lui Abagta, lui Zetar și lui Carcas, cei șapte demnitari de la curte care erau slujitori personali ai regelui Ahașveroș, 11 să o aducă pe regina Vasti înaintea regelui, cu podoaba ei regală* pe cap, ca să le arate popoarelor și prinților frumusețea ei; căci era foarte frumoasă. 12 Dar regina Vasti n-a vrut nicidecum să se supună poruncii regelui, transmisă prin demnitarii de la curte. Atunci regele s-a mâniat foarte tare și clocotea de furie.

13 Și regele a vorbit cu înțelepții care cunoșteau precedentele juridice* (fiindcă regele obișnuia să se consulte cu toți cei care erau experți în lege și procese, 14 iar cei mai apropiați îi erau Carșena, Șetar, Admata, Tarsis, Meres, Marsena și Memucan, șapte prinți+ ai Persiei și ai Mediei, care aveau acces la rege și care ocupau cele mai înalte poziții în regat). 15 Regele a întrebat: „Potrivit legii, ce trebuie să i se facă reginei Vasti pentru că nu s-a supus poruncii regelui Ahașveroș, transmisă prin demnitarii de la curte?”.

16 Atunci Memucan a spus în prezența regelui și a prinților: „Nu numai împotriva regelui a făcut regina Vasti ce este rău,+ ci și împotriva tuturor prinților și a tuturor popoarelor din toate provinciile regelui Ahașveroș. 17 Căci fapta reginei va fi cunoscută de toate soțiile, iar ele își vor disprețui soții și vor zice: «Regele Ahașveroș a poruncit să fie adusă regina Vasti înaintea lui, dar ea n-a vrut să vină». 18 Și, chiar în ziua aceasta, prințesele Persiei și ale Mediei, care știu de fapta reginei, le vor vorbi la fel tuturor prinților regelui și va fi mult dispreț și mânie. 19 Dacă regele găsește de cuviință, să dea un decret regal care să fie scris printre legile Persiei și ale Mediei, ce nu pot fi anulate,+ potrivit căruia Vasti nu va mai putea veni niciodată înaintea regelui Ahașveroș; iar regele să numească regină o altă femeie, mai bună decât ea. 20 Și, când decretul regelui va fi cunoscut pe tot cuprinsul vastului său imperiu, toate soțiile le vor da onoare soților lor, de la cel mai mare până la cel mai mic”.

21 Acest sfat a fost pe placul regelui și al prinților și regele a făcut așa cum a spus Memucan. 22 Astfel, a trimis scrisori în toate provinciile regelui,+ fiecărei provincii potrivit scrierii ei și fiecărui popor în limba lui, pentru ca fiecare soț să fie stăpân* în casa lui și să vorbească în limba poporului său*.

2 După aceste lucruri, când furia regelui Ahașveroș+ se potolise, el s-a gândit la ce făcuse Vasti+ și la ce se hotărâse împotriva ei.+ 2 Atunci slujitorii personali ai regelui au spus: „Să se caute fecioare tinere și frumoase pentru rege. 3 Și regele să numească în toate provinciile imperiului său reprezentanți+ care să le aducă pe toate fecioarele tinere și frumoase în fortăreața* Susa, în casa femeilor*. Ele să fie date în grija lui Hegai,+ eunucul regelui și păzitorul femeilor; și să li se facă tratamente de înfrumusețare*. 4 Iar tânăra care îi va plăcea cel mai mult regelui să fie regină în locul lui Vasti”.+ Propunerea a fost pe placul regelui și el a făcut așa.

5 În fortăreața* Susa+ era un iudeu pe nume Mardoheu,+ fiul lui Iair, fiul lui Șimei, fiul lui Chiș, un beniaminit.+ 6 El fusese dus în exil din Ierusalim cu cei deportați împreună cu Ieconia*,+ regele lui Iuda, pe care Nebucadnețar, regele Babilonului, l-a dus în exil. 7 Și el o avea în grijă* pe Hadasa*, adică Estera, verișoara sa*,+ căci ea nu avea nici tată, nici mamă. Tânăra era frumoasă și atrăgătoare, iar, după moartea tatălui și a mamei ei, Mardoheu o adoptase. 8 Când a fost făcut cunoscut decretul regelui și când multe tinere au fost duse în fortăreața* Susa și date în grija lui Hegai,+ a fost dusă și Estera la casa* regelui și dată în grija lui Hegai, păzitorul femeilor.

9 Tânăra i-a plăcut lui Hegai și a câștigat favoarea lui*, astfel că el a luat imediat măsuri să i se facă tratamente de înfrumusețare*+ și să i se dea hrană specială, precum și șapte slujitoare tinere, alese din casa regelui. De asemenea, le-a mutat pe ea și pe slujitoarele ei în cel mai bun loc din casa femeilor*. 10 Estera n-a spus nimic despre poporul ei+ sau despre rudele ei, căci Mardoheu+ o sfătuise să nu spună nimănui nimic.+ 11 Și Mardoheu trecea zi de zi prin fața curții casei femeilor* ca să afle cum îi mergea Esterei și ce se întâmpla cu ea.

12 Fiecărei tinere îi venea rândul să intre la regele Ahașveroș după ce i se făcea 12 luni tratamentul de înfrumusețare* stabilit pentru femei. Iată care era tratamentul: șase luni cu ulei de smirnă+ și șase luni cu balsam+ și cu alte uleiuri pentru tratamente de înfrumusețare*. 13 Apoi tânăra era pregătită să intre la rege. Și, când se ducea de la casa femeilor* la casa regelui, i se dădea orice lucru pe care îl cerea. 14 Seara intra, iar dimineața se întorcea în a doua casă a femeilor*, în grija lui Șaașgaz, eunucul regelui,+ păzitorul concubinelor. Ea nu mai mergea la rege decât dacă regele o plăcuse în mod deosebit și dacă era chemată pe nume.+

15 Când i-a venit rândul să intre la rege, Estera, fiica lui Abihail, unchiul lui Mardoheu, pe care acesta o adoptase,+ n-a cerut altceva decât ce i-a spus Hegai, eunucul regelui, păzitorul femeilor. (În tot acest timp, Estera câștiga favoarea tuturor celor ce o vedeau.) 16 Și Estera a fost dusă la regele Ahașveroș, în casa lui regală, în luna a zecea, adică luna tebet*, în al șaptelea an+ al domniei sale. 17 Regele a ajuns să o iubească pe Estera mai mult decât pe toate celelalte femei și ea a câștigat favoarea și aprobarea lui* mai mult decât oricare dintre celelalte fecioare. Prin urmare, el i-a pus podoaba regală* pe cap și a făcut-o regină+ în locul lui Vasti.+ 18 Și regele a dat un mare ospăț pentru toți prinții și slujitorii lui, ospățul Esterei. Apoi a acordat scutiri* provinciilor și a dat daruri demne de bunăstarea unui rege.

19 Când fecioarele*+ au fost aduse a doua oară, Mardoheu stătea la poarta regelui*. 20 Estera nu a spus nimic despre rudele ei și despre poporul ei,+ așa cum o sfătuise Mardoheu. Estera făcea ceea ce îi spunea Mardoheu, ca atunci când era în grija lui.+

21 În zilele acelea, când Mardoheu stătea la poarta regelui*, Bigtan și Tereș, doi demnitari de la curtea regelui, ușieri, s-au mâniat și au pus la cale să-l ucidă* pe regele Ahașveroș. 22 Dar Mardoheu a aflat lucrul acesta și a înștiințat-o imediat pe regina Estera. Apoi Estera i-a vorbit regelui în numele lui Mardoheu. 23 Cazul a fost cercetat și, în cele din urmă, s-a dovedit că așa stăteau lucrurile, iar cei doi bărbați au fost atârnați pe stâlp. Toate acestea au fost consemnate în fața regelui în cartea faptelor din timpurile acelea.+

3 După un timp, regele Ahașveroș l-a pus pe Haman,+ fiul lui Hamedata, agaghitul,+ într-o poziție importantă și l-a înălțat dându-i mai multă autoritate decât tuturor celorlalți prinți.+ 2 Toți slujitorii regelui care erau la poarta regelui se plecau și se prosternau înaintea lui Haman, pentru că așa poruncise regele cu privire la el. Dar Mardoheu n-a vrut să se plece sau să se prosterneze. 3 De aceea, slujitorii regelui care erau la poarta regelui i-au zis lui Mardoheu: „De ce nu te supui poruncii regelui?”. 4 Și îl întrebau aceasta zi de zi, dar el nu-i asculta. Atunci i-au spus lui Haman, ca să vadă dacă comportamentul lui Mardoheu avea să fie tolerat;+ căci Mardoheu le spusese că era iudeu.+

5 Când a văzut că Mardoheu nu voia să se plece și să se prosterneze înaintea lui, Haman s-a umplut de furie.+ 6 Dar era prea puțin lucru în ochii lui să-l omoare* numai pe Mardoheu, fiindcă i se vorbise despre poporul lui Mardoheu. De aceea, Haman căuta o cale de a-i ucide pe toți iudeii, poporul lui Mardoheu, de pe tot cuprinsul imperiului lui Ahașveroș.

7 În prima lună, adică luna nisan*, în al 12-lea an+ de domnie al regelui Ahașveroș, s-a aruncat purul+ (sorțul) înaintea lui Haman pentru a se stabili ziua și luna*. Și la sorți a ieșit luna a 12-a, adică adar*.+ 8 Atunci Haman i-a spus regelui Ahașveroș: „Printre popoarele din toate provinciile imperiului tău+ este împrăștiat și risipit un popor+ care are legi diferite de ale tuturor celorlalte popoare și care nu respectă legile regelui. Nu este în folosul regelui să permită lucrul acesta. 9 Dacă regele găsește de cuviință, să se scrie un decret ca să fie omorâți. Și eu le voi da 10 000 de talanți* de argint demnitarilor ca să-i pună în trezoreria regală*”.

10 Atunci regele și-a scos inelul cu sigiliu+ de pe deget* și i l-a dat lui Haman,+ fiul lui Hamedata, agaghitul,+ dușmanul iudeilor. 11 Regele i-a spus lui Haman: „Ți se dau și argintul*, și poporul; fă cum crezi că este mai bine”. 12 Apoi, în a 13-a zi a primei luni, au fost chemați secretarii regelui.+ Ei au scris+ tot ce le-a poruncit Haman satrapilor regelui, guvernatorilor numiți peste provincii și prinților popoarelor, fiecărei provincii potrivit scrierii ei și fiecărui popor în limba lui. S-a scris în numele regelui Ahașveroș și s-a sigilat cu inelul cu sigiliu al regelui.+

13 Scrisorile au fost trimise prin curieri în toate provinciile regelui. Prin acestea se poruncea să fie omorâți, distruși, da, uciși toți iudeii, tineri și bătrâni, copii și femei, într-o singură zi, în a 13-a zi a lunii a 12-a, adică luna adar,+ și să le fie jefuite bunurile.+ 14 Textul* documentului trebuia să devină lege în toate provinciile și să fie anunțat tuturor popoarelor pentru ca ele să fie pregătite pentru ziua aceea. 15 Curierii au plecat în grabă,+ la porunca regelui. Și legea a fost dată în fortăreața* Susa.+ Apoi regele și Haman s-au așezat să bea, dar în orașul Susa era mare tulburare.

4 Când a aflat tot ce se întâmplase,+ Mardoheu+ și-a sfâșiat veșmintele, s-a îmbrăcat cu pânză de sac și și-a pus cenușă pe el. Apoi s-a dus în mijlocul orașului scoțând strigăte puternice și pline de amărăciune. 2 El s-a oprit la poarta regelui, fiindcă nimeni nu putea să intre pe poarta regelui îmbrăcat cu pânză de sac. 3 Și în toate provinciile+ unde ajungea decretul regelui era mare jale printre iudei, post,+ plânset și vaiet. Mulți stăteau întinși pe pânză de sac și cenușă.+ 4 Când slujitoarele Esterei și eunucii ei au înștiințat-o cu privire la cele întâmplate, regina s-a tulburat foarte tare. Ea i-a trimis lui Mardoheu veșminte ca să se îmbrace cu ele și să-și scoată pânza de sac, dar el nu le-a primit. 5 Atunci Estera l-a chemat pe Hatac, unul dintre eunucii regelui, pe care acesta îl pusese în serviciul ei, și i-a poruncit să se ducă la Mardoheu ca să afle ce însemna lucrul acesta și ce se întâmpla.

6 Hatac s-a dus la Mardoheu, în piața publică a orașului, în fața porții regelui. 7 Mardoheu i-a vorbit despre tot ce i se întâmplase și i-a spus suma exactă+ pe care Haman promisese că o va da trezoreriei regelui pentru ca iudeii să fie omorâți.+ 8 I-a dat și o copie a decretului care fusese emis în Susa+ pentru uciderea lor ca să i-l arate Esterei, să-i explice cum stăteau lucrurile și să-i spună+ să intre la rege ca să implore favoare și să-l roage stăruitor pentru poporul ei.

9 Hatac s-a întors și i-a spus Esterei ceea ce zisese Mardoheu. 10 Atunci Estera l-a trimis pe Hatac să-i dea lui Mardoheu+ următorul răspuns: 11 „Toți slujitorii regelui și poporul din provinciile regelui știu că, dacă un bărbat sau o femeie intră în curtea interioară+ a regelui fără să fie chemat, se aplică o singură lege: trebuie să fie omorât; rămâne în viață doar dacă regele îi întinde sceptrul de aur.+ Iar eu n-am mai fost chemată la rege de 30 de zile”.

12 Când i s-au spus cuvintele Esterei, 13 Mardoheu i-a transmis Esterei: „Să nu crezi că, dacă faci parte din familia regelui, ție îți va fi mai ușor să scapi decât celorlalți iudei. 14 Căci, dacă tu taci acum, ajutorul și scăparea vor veni din altă parte pentru iudei,+ dar tu și casa tatălui tău veți muri. Și cine știe dacă nu pentru un timp ca acesta ai devenit regină!”.+

15 Atunci Estera i-a răspuns lui Mardoheu: 16 „Du-te și strânge-i pe toți iudeii din Susa și postiți+ pentru mine. Să nu mâncați și să nu beți trei zile,+ nici ziua, nici noaptea. Și voi posti și eu cu slujitoarele mele. Apoi voi intra la rege, deși este împotriva legii; și, dacă trebuie să mor, atunci să mor”. 17 Mardoheu s-a dus și a făcut tot ce-i spusese Estera.

5 A treia zi,+ Estera s-a îmbrăcat cu veșmintele regale, s-a dus în curtea interioară a palatului și a așteptat în fața casei* regelui. Regele stătea pe tronul său, în casa regală, în dreptul intrării. 2 Când regele a văzut-o pe regina Estera stând în curte, ea a câștigat favoarea sa și regele i-a întins Esterei sceptrul de aur+ pe care îl ținea în mână. Atunci Estera s-a apropiat și a atins vârful sceptrului.

3 Și regele a întrebat-o: „Ce s-a întâmplat, regină Estera? Care-ți este rugămintea? Chiar și jumătate din regat ți se va da!”. 4 Estera a răspuns: „Dacă regele găsește de cuviință, să vină azi regele împreună cu Haman+ la ospățul pe care l-am pregătit pentru el”. 5 Atunci regele le-a spus oamenilor săi: „Spuneți-i lui Haman să vină repede, așa cum dorește Estera”. Astfel, regele și Haman au mers la ospățul pe care îl pregătise Estera.

6 În timp ce se bea vinul, regele i-a zis Esterei: „Care-ți este cererea? Îți va fi îndeplinită! Și care-ți este rugămintea? Chiar și jumătate din regat ți se va da!”.+ 7 Estera a răspuns: „Iată cererea mea și rugămintea mea: 8 Dacă am găsit favoare înaintea regelui și dacă regele găsește de cuviință să-mi îndeplinească cererea și să facă potrivit rugăminții mele, să vină regele și Haman la ospățul pe care-l voi da mâine pentru ei; iar mâine îi voi da regelui răspunsul”.

9 Și Haman a ieșit în ziua aceea de la ospăț bucuros și cu inima veselă. Dar, când l-a văzut pe Mardoheu la poarta regelui și când a văzut că nu s-a ridicat și n-a tremurat înaintea lui, Haman s-a umplut de furie împotriva lui Mardoheu.+ 10 Totuși, Haman s-a stăpânit și s-a dus acasă. Apoi a trimis după prietenii lui și după Zereș,+ soția lui. 11 Și Haman s-a lăudat cu marile sale bogății, cu numeroșii săi fii+ și cu faptul că regele îl pusese într-o poziție importantă și îl înălțase deasupra prinților și a slujitorilor regelui.+

12 Și Haman a mai zis: „Mai mult, regina Estera m-a invitat doar pe mine să-l însoțesc pe rege la ospățul pregătit de ea.+ Și sunt invitat și mâine la ea împreună cu regele.+ 13 Dar nimic din toate acestea nu mă mulțumește atât timp cât îl văd pe Mardoheu, iudeul, stând la poarta regelui”. 14 Atunci Zereș, soția lui, și toți prietenii lui i-au zis: „Pune să fie ridicat un stâlp înalt de 50 de coți*. Iar dimineață cere-i regelui ca Mardoheu să fie atârnat pe el.+ După aceea du-te la ospăț cu regele și bucură-te”. Lui Haman i-a plăcut propunerea și a pus să fie ridicat stâlpul.

6 În noaptea aceea, regele n-a avut somn și a spus să-i fie adusă cartea faptelor din timpurile acelea.+ Și regelui i s-a citit din ea. 2 Acolo era scris ceea ce spusese Mardoheu despre Bigtana și Tereș, doi demnitari de la curtea regelui, ușieri, care puseseră la cale să-l omoare pe* regele Ahașveroș.+ 3 Atunci regele a întrebat: „Ce onoare și ce răsplată a primit Mardoheu pentru aceasta?”. Slujitorii personali ai regelui au răspuns: „Nu s-a făcut nimic pentru el”.

4 Mai târziu, regele a întrebat: „Cine este în curte?”. Haman intrase în curtea exterioară+ a casei* regale pentru a-i cere regelui ca Mardoheu să fie atârnat pe stâlpul pe care i-l pregătise.+ 5 Slujitorii regelui i-au răspuns: „În curte așteaptă Haman”.+ Și regele a zis: „Să intre”.

6 Când Haman a intrat, regele l-a întrebat: „Ce trebuie să se facă pentru omul pe care regele vrea să-l onoreze?”. Atunci Haman a zis în sinea lui: „Pe cine altcineva vrea regele să onoreze dacă nu pe mine?”.+ 7 Și Haman i-a răspuns regelui: „Pentru omul pe care regele vrea să-l onoreze 8 să se aducă veșmântul regal,+ cu care se îmbracă regele, și un cal pe care călărește regele și pe capul căruia să fie pusă podoaba regală. 9 Să se dea veșmântul și calul în grija unuia dintre prinții cei mai de seamă ai regelui, iar omul pe care regele vrea să-l onoreze să fie îmbrăcat cu veșmântul și plimbat călare pe cal prin piața publică a orașului. Înaintea lui să se strige: «Așa se face pentru omul pe care regele vrea să-l onoreze!»”.+ 10 Imediat regele i-a spus lui Haman: „Ia repede veșmântul și calul și fă pentru Mardoheu, iudeul, care stă la poarta regelui, tot ce ai spus. Să nu lași nimic neîmplinit din ce ai spus”.

11 Haman a luat veșmântul și calul, l-a îmbrăcat pe Mardoheu,+ l-a plimbat călare prin piața publică a orașului și a strigat înaintea lui: „Așa se face pentru omul pe care regele vrea să-l onoreze!”. 12 Apoi Mardoheu s-a întors la poarta regelui, dar Haman s-a dus în grabă acasă, jelind și având capul acoperit. 13 Când Haman le-a povestit soției lui, Zereș,+ și tuturor prietenilor lui tot ce i se întâmplase, înțelepții lui și Zereș, soția lui, i-au zis: „Dacă Mardoheu, înaintea căruia ai început să decazi*, este iudeu*, nu-l vei învinge, ci vei fi înfrânt* negreșit”.

14 În timp ce ei încă vorbeau cu el, au sosit demnitarii de la curtea regelui și l-au luat imediat pe Haman la ospățul pe care îl pregătise Estera.+

7 Așadar, regele și Haman+ au venit la ospățul reginei Estera. 2 Și regele i-a spus din nou Esterei, a doua zi, în timp ce se bea vinul: „Care-ți este cererea, regină Estera? Va fi îndeplinită! Și care-ți este rugămintea? Chiar și jumătate din regat ți se va da!”.+ 3 Regina Estera a răspuns: „Dacă am găsit favoare înaintea ta, o, rege, și dacă regele găsește de cuviință, să-mi fie dată viața* la cererea mea și să-mi fie salvat poporul+ la rugămintea mea. 4 Căci am fost vânduți,+ eu și poporul meu, ca să fim omorâți, distruși, da, uciși.+ Dacă am fi fost doar vânduți ca sclavi și sclave, aș fi tăcut. Dar nenorocirea aceasta n-ar trebui permisă, pentru că ar fi în paguba regelui”.

5 Regele Ahașveroș i-a spus reginei Estera: „Cine este acela? Unde este cel care a îndrăznit să facă așa ceva?”. 6 Estera a răspuns: „Împotrivitorul și dușmanul este acest om rău, Haman!”.

Atunci pe Haman l-a cuprins groaza de rege și de regină. 7 Regele s-a ridicat furios, a plecat de la ospăț și s-a dus în grădina palatului. Dar Haman s-a ridicat ca s-o implore pe regina Estera să-i fie cruțată viața*, căci își dăduse seama că regele era hotărât să-l pedepsească. 8 Când regele s-a întors din grădina palatului la casa unde se bea vinul, a văzut că Haman se aruncase pe divanul pe care stătea Estera. Atunci regele a zis: „Cum! Vrea și să o violeze pe regină în casa mea?”. De îndată ce regele a rostit aceste cuvinte, lui Haman i-a fost acoperită fața. 9 Harbona,+ unul dintre demnitarii de la curtea regelui, a spus: „Haman a pregătit și un stâlp pentru Mardoheu,+ cel care a salvat viața regelui;+ este ridicat acasă la Haman și are 50 de coți* înălțime”. Regele a zis: „Atârnați-l pe Haman pe el!”. 10 Astfel, l-au atârnat pe Haman pe stâlpul pe care îl pregătise pentru Mardoheu, iar furia regelui s-a potolit.

8 În ziua aceea, regele Ahașveroș i-a dat reginei Estera casa lui Haman,+ dușmanul iudeilor.+ Și Mardoheu a venit înaintea regelui, fiindcă Estera spusese ce rudă îi era.+ 2 Atunci regele și-a scos inelul cu sigiliu,+ pe care îl luase de la Haman, și i l-a dat lui Mardoheu, iar Estera l-a numit pe Mardoheu peste casa lui Haman.+

3 După aceea, Estera i-a vorbit din nou regelui. A căzut la picioarele lui, a plâns și l-a implorat să oprească răul făcut de Haman, agaghitul, și să anuleze planul acestuia împotriva iudeilor.+ 4 Regele i-a întins Esterei sceptrul de aur,+ iar Estera s-a ridicat și a stat în picioare înaintea regelui. 5 Ea a zis: „Dacă regele găsește de cuviință și dacă am favoarea sa, dacă i se pare potrivit regelui și dacă sunt plăcută în ochii lui, să se scrie un ordin prin care să fie anulate documentele acelui uneltitor, Haman,+ fiul lui Hamedata, agaghitul,+ pe care le-a scris ca să-i omoare pe iudeii din toate provinciile regelui. 6 Căci cum aș putea suporta să văd nenorocirea care va veni peste poporul meu și cum aș putea suporta să văd uciderea rudelor mele?”.

7 Atunci regele Ahașveroș le-a spus reginei Estera și lui Mardoheu, iudeul: „Iată că i-am dat Esterei casa lui Haman+ și am poruncit ca el să fie atârnat pe stâlp,+ pentru că plănuise să-i atace pe* iudei. 8 Scrieți deci în numele regelui tot ceea ce considerați că este bine pentru iudei și sigilați documentul cu inelul cu sigiliu al regelui, întrucât un decret scris în numele regelui și sigilat cu inelul cu sigiliu al regelui nu poate fi anulat”.+

9 Secretarii regelui au fost deci chemați în timpul acela, în luna a treia, adică sivan*, în a 23-a zi a lunii. Ei au scris tot ce le poruncea Mardoheu iudeilor, precum și satrapilor,+ guvernatorilor și prinților provinciilor+ (care se întindeau din India până în Etiopia: 127 de provincii); au scris fiecărei provincii potrivit scrierii ei și fiecărui popor în limba lui, iar iudeilor potrivit scrierii lor și în limba lor.

10 Mardoheu a scris decretul în numele regelui Ahașveroș și l-a sigilat cu inelul cu sigiliu al regelui,+ iar documentele scrise le-a trimis prin curieri; ei au plecat călare pe cai de poștă iuți, crescuți pentru a fi folosiți în serviciul regal. 11 Prin aceste documente, regele le permitea iudeilor din toate orașele să se strângă și să se apere*. De asemenea, ei puteau să-i omoare, să-i distrugă, da, să-i ucidă pe toți cei înarmați din toate popoarele sau provinciile care i-ar fi putut ataca, chiar și pe copii și pe femei, și puteau să le jefuiască bunurile.+ 12 Aceasta trebuia să aibă loc în toate provinciile regelui Ahașveroș într-o singură zi, în a 13-a zi a lunii a 12-a, adică adar*.+ 13 Textul* documentului trebuia să devină lege în toate provinciile. Trebuia să fie anunțat tuturor popoarelor, pentru ca iudeii să fie pregătiți în ziua aceea să lupte împotriva dușmanilor lor.+ 14 Curierii, care călăreau pe cai de poștă folosiți în serviciul regal, au plecat imediat, în mare grabă, la porunca regelui. Legea a fost dată și în fortăreața* Susa.+

15 Mardoheu a ieșit dinaintea regelui în veșminte regale din material albastru și alb, cu o coroană mare de aur și cu o mantie dintr-o țesătură fină, de lână purpurie.+ Și orașul Susa scotea strigăte de bucurie. 16 Pentru iudei era speranță*, bucurie, exultare și onoare. 17 În toate provinciile și în toate orașele, oriunde ajungeau decretul regelui și legea sa, iudeii se bucurau și exultau, dădeau ospețe și sărbătoreau. Mulți din celelalte popoare* se declarau* iudei,+ căci îi cuprinsese groaza de iudei.

9 În a 13-a zi a lunii a 12-a, adică adar*,+ când porunca regelui și legea sa trebuiau îndeplinite,+ în ziua în care dușmanii iudeilor sperau să-i învingă, s-a întâmplat exact invers: iudeii i-au învins pe cei ce îi urau.+ 2 Iudeii s-au strâns în orașele lor, în toate provinciile regelui Ahașveroș,+ ca să lupte împotriva celor ce voiau să le facă rău; și niciun om nu li s-a putut împotrivi, căci groaza de ei cuprinsese toate popoarele.+ 3 Și toți prinții provinciilor, satrapii,+ guvernatorii și cei ce se ocupau de treburile regelui îi susțineau pe iudei, întrucât se temeau de Mardoheu. 4 Mardoheu devenise puternic+ în casa* regelui și faima lui se răspândea în toate provinciile, fiindcă devenea din ce în ce mai puternic.

5 Iudeii i-au lovit cu sabia pe toți dușmanii lor, doborându-i și omorându-i; le-au făcut tot ce-au vrut celor ce-i urau.+ 6 În fortăreața* Susa,+ iudeii au doborât și au omorât 500 de bărbați. 7 De asemenea, i-au omorât pe Parșandata, Dalfon, Aspata, 8 Porata, Adalia, Aridata, 9 Parmașta, Arisai, Aridai și Vaizata, 10 cei zece fii ai lui Haman, fiul lui Hamedata, dușmanul iudeilor.+ I-au omorât, însă n-au luat nimic ca pradă.+

11 Și, în ziua aceea, regelui i s-a adus la cunoștință numărul celor uciși în fortăreața* Susa.

12 Regele i-a spus reginei Estera: „În fortăreața* Susa, iudeii au doborât și au omorât 500 de bărbați și pe cei zece fii ai lui Haman. Ce-au făcut oare în celelalte provincii ale regelui?+ Care-ți este acum cererea? Îți va fi îndeplinită! Și ce rugăminte mai ai? Așa se va face!”. 13 Estera a răspuns: „Dacă regele găsește de cuviință,+ să li se permită iudeilor din Susa să facă și mâine conform legii de azi,+ iar cei zece fii ai lui Haman să fie atârnați pe stâlp”.+ 14 Și regele a poruncit să se facă așa. S-a dat deci o lege în Susa, iar cei zece fii ai lui Haman au fost atârnați pe stâlp.

15 Iudeii din Susa s-au strâns din nou în a 14-a zi a lunii adar+ și au omorât 300 de bărbați din Susa, însă n-au luat nimic ca pradă.

16 Ceilalți iudei din provinciile regelui s-au strâns și ei și s-au apărat*.+ Au scăpat de dușmanii lor,+ omorând 75 000 dintre cei ce-i urau, însă n-au luat nimic ca pradă. 17 Aceasta s-a întâmplat în a 13-a zi a lunii adar. În a 14-a zi s-au odihnit și au făcut din această zi o zi de ospăț și de bucurie.

18 Iudeii din Susa s-au strâns în a 13-a+ și în a 14-a zi.+ În a 15-a zi s-au odihnit și au făcut din această zi o zi de ospăț și de bucurie. 19 Dar iudeii care locuiau în celelalte orașe, din toate provinciile, au făcut din a 14-a zi a lunii adar o zi de bucurie și de ospăț, o zi de sărbătoare+ și o ocazie de a-și trimite porții de mâncare unii altora.+

20 Mardoheu+ a consemnat aceste evenimente și le-a trimis scrisori oficiale tuturor iudeilor din toate provinciile regelui Ahașveroș, celor de aproape și celor de departe. 21 El le-a poruncit să țină a 14-a și a 15-a zi a lunii adar, an de an, 22 deoarece în zilele acelea iudeii au scăpat de dușmanii lor și în luna aceea mâhnirea lor s-a schimbat în bucurie, iar jalea lor,+ în zi de sărbătoare. Ei trebuiau să le țină ca zile de ospăț și de bucurie și ca zile în care să-și trimită porții de mâncare unii altora și să le dea daruri săracilor.

23 Și iudeii au fost de acord să facă din zilele acestea zile de sărbătoare anuală și să respecte ceea ce le-a scris Mardoheu. 24 Căci Haman,+ fiul lui Hamedata, agaghitul,+ dușmanul tuturor iudeilor, plănuise să-i omoare pe iudei+ și aruncase purul,+ adică sorțul, ca să provoace panică în rândurile lor și să-i omoare. 25 Dar, când Estera a intrat la rege, acesta a poruncit printr-un document scris:+ „Planul rău pe care l-a pus la cale împotriva iudeilor+ să se întoarcă asupra capului său”. Și el și fiii lui au fost atârnați pe stâlp.+ 26 De aceea, aceste zile au fost numite Purim, de la cuvântul pur*.+ Astfel, având în vedere tot ce s-a scris în această scrisoare, precum și ceea ce văzuseră și ceea ce li se întâmplase, 27 iudeii și-au luat angajamentul ca ei, urmașii lor și toți cei care li se alăturau+ să țină mereu aceste două zile și să îndeplinească la timpul fixat, an de an, ceea ce era scris cu privire la ele. 28 Iudeii trebuiau să-și amintească de zilele acestea și să le țină din generație în generație, în fiecare familie, în fiecare provincie și în fiecare oraș; zilele de Purim nu trebuiau să înceteze în mijlocul iudeilor, iar amintirea lor nu trebuia să dispară din rândul urmașilor lor.

29 Apoi a fost scrisă o a doua scrisoare privitoare la Purim, iar regina Estera, fiica lui Abihail, și Mardoheu, iudeul, au confirmat-o cu toată autoritatea. 30 Și au fost trimise scrisori oficiale tuturor iudeilor din cele 127 de provincii+ ale imperiului lui Ahașveroș,+ cuvinte de pace și de adevăr, 31 prin care li se cerea să sărbătorească Purimul la timpul fixat, așa cum le porunciseră Mardoheu, iudeul, și regina Estera+ și așa cum își luaseră angajamentul să facă ei* și urmașii lor,+ inclusiv să țină post+ și să înalțe implorări.+ 32 Porunca Esterei a întărit aceste lucruri privitoare la Purim+ și a fost consemnată într-o carte.

10 Regele Ahașveroș a pus la muncă forțată popoarele din tot imperiul său, și de pe uscat, și de pe insulele mării.

2 Toate realizările sale grandioase și impresionante, precum și descrierea amănunțită a măreției cu care regele l-a onorat+ pe Mardoheu+ nu sunt scrise oare în cartea faptelor din timpurile+ regilor Mediei și Persiei?+ 3 Căci Mardoheu, iudeul, era al doilea în regat, imediat după regele Ahașveroș. El era foarte apreciat de* iudei și respectat de toți frații săi. Mardoheu lucra în folosul celor din poporul său și urmărea binele* tuturor urmașilor lor.