Faptele apostolilor
21 După ce ne-am smuls din brațele lor, ne-am îmbarcat și, mergând drept înainte, am ajuns la Cos. A doua zi am mers la Rodos și de acolo la Patara. 2 Și, după ce am găsit o corabie care traversa marea spre Fenicia, ne-am îmbarcat și am plecat. 3 Când am ajuns în dreptul insulei Cipru, am lăsat-o în urmă pe stânga, am navigat mai departe spre Siria și am debarcat la Tir, unde trebuia să fie descărcată corabia. 4 I-am căutat pe discipoli și, după ce i-am găsit, am rămas acolo șapte zile. Dar ei, în urma a ceea ce le-a dezvăluit spiritul, i-au spus de mai multe ori lui Pavel să nu intre în Ierusalim.+ 5 După ce au trecut acele zile, am pornit din nou la drum; toți, împreună cu femeile și copiii, ne-au însoțit până am ieșit din oraș. Pe țărm am îngenuncheat și ne-am rugat. 6 După ce ne-am luat rămas-bun unii de la alții, noi am urcat în corabie, iar ei s-au întors acasă.
7 De la Tir am ajuns cu corabia la Ptolemaida, i-am salutat pe frați și am rămas la ei o zi. 8 A doua zi am plecat și am ajuns la Cezareea, am intrat în casa lui Filip evanghelizatorul*, care era unul dintre cei șapte bărbați,+ și am rămas la el. 9 Acest om avea patru fiice necăsătorite*, care profețeau.+ 10 După ce am stat acolo mai multe zile, un profet pe nume Agab+ a coborât din Iudeea. 11 El a venit la noi, a luat centura lui Pavel, și-a legat picioarele și mâinile și a zis: „Iată ce spune spiritul sfânt: «Așa îl vor lega iudeii în Ierusalim+ pe omul căruia îi aparține această centură și-l vor da în mâinile oamenilor din națiuni»”.+ 12 Când am auzit lucrul acesta, noi și cei de acolo l-am implorat să nu urce la Ierusalim. 13 Atunci Pavel a răspuns: „Ce faceți? De ce plângeți și încercați să-mi slăbiți hotărârea*? Fiți siguri că sunt gata nu numai să fiu legat, ci și să mor la Ierusalim pentru numele Domnului Isus”.+ 14 Și, pentru că nu se lăsa convins, nu ne-am mai împotrivit*, ci am zis: „Să se facă voința lui Iehova*!”.
15 După aceste zile ne-am pregătit de călătorie și am pornit spre Ierusalim. 16 Câțiva discipoli din Cezareea au venit cu noi și ne-au dus la Mnason, din Cipru, unul dintre primii discipoli, la care urma să fim găzduiți. 17 Când am ajuns la Ierusalim, frații ne-au primit cu bucurie. 18 A doua zi, Pavel a mers cu noi la Iacov.+ Și toți bătrânii erau prezenți. 19 El i-a salutat și le-a povestit în amănunțime ce făcuse Dumnezeu în națiuni prin serviciul său.
20 Când au auzit aceasta, ei l-au glorificat pe Dumnezeu, apoi au zis: „Frate, tu vezi câte mii de credincioși sunt printre iudei; și toți sunt zeloși pentru Lege.+ 21 Dar ei au auzit zvonindu-se despre tine că-i înveți pe toți iudeii din națiuni să abandoneze Legea lui* Moise, spunându-le să nu-și circumcidă copiii și să nu urmeze obiceiurile noastre.+ 22 Ce este deci de făcut? Cu siguranță, ei vor auzi că ai sosit. 23 De aceea, să faci ce-ți spunem: Avem patru bărbați care au făcut un jurământ. 24 Ia-i cu tine pe acești bărbați, purifică-te împreună cu ei din punct de vedere ceremonial și îngrijește-te de cheltuielile lor, ca să-și radă capul. Astfel, toți vor ști că zvonurile pe care le-au auzit despre tine nu sunt adevărate și că umbli cum se cuvine, respectând și tu Legea.+ 25 În ce-i privește pe credincioșii din națiuni, am luat o hotărâre și le-am trimis-o în scris: că trebuie să se ferească de ceea ce este jertfit idolilor,+ de sânge,+ de animale strangulate*+ și de imoralitate sexuală*”.+
26 Astfel, a doua zi, Pavel i-a luat cu el pe acei bărbați, s-a purificat împreună cu ei din punct de vedere ceremonial+ și a intrat în templu ca să anunțe când aveau să se încheie zilele pentru purificarea ceremonială și când trebuia prezentată ofranda pentru fiecare dintre ei.
27 Când cele șapte zile erau pe sfârșite, iudeii din Asia l-au văzut în templu și, instigând toată mulțimea, au pus mâna pe el 28 și au strigat: „Bărbați ai Israelului, ajutor! Acesta este omul care îi învață pe toți pretutindeni împotriva poporului nostru, a Legii și a acestui loc! Ba chiar a adus greci în templu și a pângărit acest loc sfânt!”.+ 29 Căci mai înainte îl văzuseră cu el în oraș pe Trofim,+ efeseanul, și credeau că Pavel îl adusese în templu. 30 Tot orașul a fost cuprins de agitație și oamenii au venit cu toții în fugă, au pus mâna pe Pavel și l-au târât afară din templu. Și imediat s-au închis ușile. 31 În timp ce încercau să-l omoare, la comandantul cohortei a ajuns vestea că în tot Ierusalimul era tulburare. 32 El a luat repede soldați și centurioni și a coborât în fugă la ei. Când i-au văzut pe comandant și pe soldați, au încetat să-l lovească pe Pavel.
33 Atunci comandantul s-a apropiat, l-a arestat și a poruncit să fie legat cu două lanțuri.+ Apoi a întrebat cine era și ce făcuse. 34 Dar unii din mulțime au început să strige una, alții alta. Astfel, neputând să afle ceva sigur din cauza agitației, a poruncit să fie dus la cazarmă. 35 Dar, când a ajuns la trepte, Pavel a trebuit să fie dus de soldați din cauza violenței mulțimii. 36 Căci după ei venea o mulțime de oameni, care strigau: „Omorâți-l!”.
37 Când se pregăteau să-l ducă în cazarmă, Pavel i-a zis comandantului: „Îmi este permis să-ți spun ceva?”. El a zis: „Știi greacă? 38 Nu cumva ești tu egipteanul care, cu ceva timp în urmă, a stârnit o rebeliune și a condus în pustiu 4 000 de asasini*?”. 39 Atunci Pavel a zis: „Eu sunt, de fapt, iudeu,+ din Tarsul+ Ciliciei, cetățean al unui oraș deloc lipsit de importanță. De aceea, te rog, permite-mi să vorbesc poporului”. 40 După ce i s-a dat permisiunea, Pavel, stând pe trepte, a făcut semn cu mâna poporului. Când s-a așternut liniștea, le-a vorbit în limba ebraică,+ zicând: