E “Tunica Sagrado di Trier”
TRIER, cu un historia cu ta bai bek 2.000 aña, ta e stad mas bieu di Alemania.a Pa siglonan Trier tabatin lasonan fuerte cu e Iglesia Católico. Na 1996 e catedral na Trier a exhibí un relikia cu supuestamente ta mes bieu cu e stad mes. E ta ser yamá e Túnica Sagrado di Trier.
E túnica of mantel ta 1,57 meter largu i 1,09 meter hanchu i tin manganan medio largu. E ta trahá di catuna i, segun Hans-Joachim Kann den su buki Wallfahrtsführer Trier und Umgebung (Guia di Peregrinacion pa Trier i Becindario), probablemente a ser usá como un bistí exterior. Algun calculacion ta data e bistí original—di cua gran parti a ser drechá i reforsá cu otro tela atrabes dje siglonan—bek na siglo dos of asta siglo un E.C. Si e fechamentu ta corecto, esei lo hacié un artículo di paña antik, un piesa di museo interesante.
Sin embargo, algun hende ta afirmá cu e bistí no solamente ta antik sino tambe sagrado—p’esei e nomber Túnica Sagrado. Esaki ta pa motibu cu e ta sin nachi, manera e bistí interior cu Jesucristo a bisti. (Juan 19:23, 24) Algun hende ta pretendé cu e “Túnica Sagrado” en realidad a pertenecé n’e Mesías.
Con e mantel a yega Trier no ta sigur. Un obra di referencia ta declará cu el a ser “presentá n’e stad dor di emperatris Helena, mama di Constantino e Grandi.” Kann ta declará cu e promé informe confiabel dje presencia dje túnica na Trier ta di 1196.
E mantel, cu ta ser wardá den e catedral, a ser exhibí durante intervalnan iregular desde siglo 16. Por ehempel, el a ser exhibí na 1655, djis despues dje Guera di Trinta Aña, cu tabata un guera hopi costoso pa Trier. E benta di recuerdonan di peregrinacion de bes en cuando a generá hopi entrada.
Tabatin tres peregrinacion dje “Túnica Sagrado” e siglo aki—na 1933, 1959 i 1996. Na 1933 a anunciá e peregrinacion mésun dia cu Hitler a ser nombrá cansiyer dje Reino Aleman. Kann ta señalá cu e coincidencia dje dos sucesonan aki riba e mésun fecha ta resaltá e circunstancianan rond dje peregrinacion. Trupanan nazi uniformá a forma un guardia di onor pa peregrinonan pafó dje catedral. Dos miyon i mei hende a mira e mantel e aña ei.
Herbert, un residente di Trier pa hopi aña, a compará e peregrinacion di 1959 cu esun di 1996. “Na 1959 e cayanan tabata colmá di hende, cu stèndnan bendiendo suvenir na casi tur skina di caya. E aña aki henter e ocasion ta muchu mas ketu.” En berdad, solamente 700.000 hende a mira e mantel na 1996, un miyon ménos cu e cantidad di 1959.
Pakico Nan Ta Bai Wak e Mantel?
E iglesia ta enfatisá cu no mester mira e mantel como un obheto di veneracion. E mantel sin nachi ta ser mirá como un símbolo di unidad di iglesia. Frankfurter Allgemeine Zeitung ta informá cu na momento di anunciá e peregrinacion, obispu Spital a bisa: “E condicion inusual den nos mundu ta reta nos como cristian pa tin contestanan inusual. Nos tin cu para contra e creciente ola di odio, brutalidad i violencia.” E obispu a splica cu dor di mira e mantel un persona lo ser recordá di unidad.
Pero pakico un hende tin mester dje “Túnica Sagrado” p’e ser recordá di unidad di iglesia? Kico si e mantel mester daña of desintegrá of ser exponé como falsu? Unidad di iglesia e ora ei lo ta na peliger? Kico di hendenan cu no por haci e peregrinacion pa Trier? Nan ta ménos conciente di cualkier unidad den e iglesia?
E Scritura Santu no ta haci ningun mencion cu cristiannan di promé tabatin mester di obhetonan pa recordá nan dje necesidad di unidad cristian. Realmente, apostel Pablo a animá cristiannan cu e palabranan: “Nos ta cana pa fe, no pa bista.” (2 Corintionan 5:7) P’esei e unidad cu cristiannan berdadero ta disfrutá di dje ta ser describí como “unidad den e fe.”—Efesionan 4:11-13.
[Nota]
a Mira ¡Despertad! di 8 di october, 1980 [na ingles 22 di april, 1980] página 21-3.