Nos Búskeda pa Husticia
MANERA ANTONIO VILLA A RELAT’E
Na 1836 tur defensor texano di Alamo—ménos cu 200 na cantidad—a ser matá dor di un ehército mexicano di un 4.000 homber. Despues di esei, a usa e gritu di guera “Corda Alamo” pa instigá e lucha pa independencia, cu nan a obtené mas despues den e aña ei. Na 1845, loke un tempu tabata parti di México a bira parti di Merca, i mexicanonan a haña nan den un teritorio hostil. Ainda hende ta haci distincion entre antecedentenan étnico.
MI A nace na 1937, no masha leu di San Antonio, Texas, caminda Alamo ta situá. Den e dianan ei e bañonan, lugánan pa bebe awa i otro facilidadnan público tabata marcá “Blancunan So” i “Otronan.” Pronto mi a haña sa cu “Otronan” a incluí nos cu tabata di desendencia mexicano.
Ora di bai wak un película na teater, tabata permití mexicanonan i hende pretu pa sinta solamente riba balcon, no den e auditorio principal. Hopi restaurant i negoshi tabata nenga di sirbi mexicanonan. Un biaha cu mi esposa Velia, i su ruman muher a drenta un salon di beyesa, e doñonan no tabatin ni e decencia di bisa: “Nos no kier mexicano aki.” Nan a djis keda hari nan den nan cara te cu Velia i su ruman a sali bai yen di bergwensa.
Tabatin biaha cu hombernan blancu—generalmente ora nan tabata burachi—tabata busca muhernan mexicano, kende nan a considerá como inmoral di naturalesa. Mi a pensa, ‘Nan no kier compartí un baño of lugá pa bebe awa cu nos, pero nan lo compartí un cama sí cu muher mexicano.’ Na promé instante e inhusticianan aki a hací mi insigur, i despues rebelde.
Problemanan cu Iglesianan
E hipocresia den religion a amargá mi mas ainda. Blancunan, pretunan i mexicanonan cada un tabatin iglesianan separá. Ora mi tabata preparando pa mi promé Santa Comunion como católico, e pastor a duná mi algun envelop fechá caba pa duna mi tata. Nos mester a debolbé un envelop tur siman cu un contribucion. Poco tempu despues, e pastor a bisá mi: “Mihó bo bisa bo tata cu mi no ta hañando e envelopnan ei.” E palabranan rabiá di mi tata a laga un impresion riba mi: “Esei ta tur loke nan ta interesá aden—placa!”
Escándalonan den cua pastornan tabata hui bai cu muhernan di nan congregacion tabata masha comun. Experencianan asina a hací mi bisa hopi bes: “Religion tin solamente dos meta—sea ta pa haña bo placa of pa bai cu bo muher.” P’esei, ora Testigonan di Jehova tabata bin bishitá mi, mi tabata despachá nan, bisando: “Si mi kier religion, mi mes lo busk’é.”
Servicio Militar i Matrimonio
Na 1955, mi a djoin e Aviacion Militar di Merca, caminda mi a spera cu dor di resaltá den mi trabou, mi por a gana e respet cu te ainda mi a ser nengá como mexicano. Dor di haci lo mihó cu mi por, mi a haña reconocimentu, i cu tempu nan a poné mi na cabes di control di calidad. Esaki a encerá evaluacion di otro departamentonan dje servicionan di ehército.
Na 1959, mi a casa cu Velia. Semper Velia tabatin inclinacion religioso. Sin embargo, el a keda desapuntá cu e vários iglesianan na cua el a asistí. Un dia na 1960, ora e tabata sintié hopi deprimí, el a pidi den oracion: “Por fabor, Dios, si bo ta existí, lagá mi sa. Mi kier conocé bo.” E mésun dia ei un Testigo di Jehova a yama na nos porta na Petaluma, California.
Sin embargo, pronto despues di esei Velia a perde contacto cu e Testigonan, pa motibu di un cambio den mi asignacion militar. Ta te na 1966, miéntras cu mi tabata na Vietnam, el a reanudá su studio di Bijbel cu nan na Seminole, Texas. Ora mi a regresá cas for di Vietnam na cuminsamentu dje siguiente aña, mi no a keda contentu di hañ’é ta studia Bijbel cu e Testigonan.
Mi Oposicion Caprichoso
Mi a sinti cu Velia lo ser engañá i desapuntá dor di religion. P’esei mi a sinta huntu den e studio i a scucha pa haña un oportunidad pa exponé e rastro di mas chikitu di hipocresia. Ora e señora a bisa cu e Testigonan ta políticamente neutral, mi a interumpí: “Ki trabou bo casá tin?”
“E ta planta catuna,” el a contestá.
“Ha!” mi a contestá arogantemente. “Uniformnan militar ta trahá di catuna. Di manera cu boso ta apoyando e guera!” Mi a cuminsá papia duru i a bira irazonabel.
Maske cu na juni 1967 un asignacion militar nobo a hiba nos leu, na Minot, North Dakota, e Testigonan einan a tuma contacto cu Velia i el a reanudá su studio di Bijbel. Mi a cuminsá oponé den maneranan infantil. Mi tabata yega pa malu net na ora dje studio i tabata dal porta duru, subi trapi bai ariba yen di bochincha, tira mi boetsnan duru riba flur i tabata flush e w.c. vários biaha.
Velia tabata un esposa sumiso cu ta papia suave i nunca a haci nada sin mi permiso. Aunke cu mala gana mi tabata lagu’é studia Bijbel, e tabata sa cu lo ta un problema mas grandi pa asistí na reunionnan dje Testigonan. Ora a urgié pa haci esei, e semper tabata contestá: “Mihó no. Mi no kier haci Tony rabia.”
Sin embargo, un dia Velia a lesa den Bijbel: “No afligí e spiritu santu di Dios.” (Efesionan 4:30) “Kico esei kier men?” el a puntra. E Testigo cu tabata conducí e studio a splica: “Wel, e spiritu santu di Dios a inspirá e skirbimentu di Bijbel. P’esei si nos no ta cumpli cu loke Bijbel ta bisa, anto nos ta afligiendo e spiritu santu di Dios. Por ehempel, algun no ta bai reunion, maske cu nan sa cu e Palabra di Dios ta bisa cu nos mester.” (Hebreonan 10:24, 25) Esei ta tur loke e curason humilde di Velia tabatin mester. Desde e momento ei el a bai tur reunion apesar di mi oposicion.
Mi tabata grit’é: “Con bo por bai for di cas miéntras cu bo no a pone cena pa mi riba mesa?” Velia a siña lihé di tin semper mi cena cayente i cla. Di manera cu mi tabata usa otro excuus: “Bo no ta stima ni ami ni e muchanan. Bo ta bandoná nos pa bai e reunionnan ei.” Of ora mi tabata atacá e creencianan di Testigonan i Velia tabata purba suavemente pa defendé esakinan, mi tabata usa mi argumento di bocona—“boca grandi”—yamand’e un bocona rebelde i sin respet.
Tog, Velia tabata bai reunion, hopi bes saliendo for di cas cu awa na wowo pa motibu di mi abusu verbal. Pero tog mi a biba segun algun principio. Nunca mi a dal mi casá ni mi no a pensa mes di bandon’é pa motibu di su religion nobo. Pero sí mi tabata preocupá cu un gai nechi n’e reunionnan ei lo por a interesá den dje. Ainda mi tabata pensa cu ora ta trata di religion, ‘Ta sea e placa of e muher.’ Hopi biaha mi tabata keha ora Velia tabata bisti pa bai reunion: “Bo ta drecha mashá pa un otro hende pero no pa mi.” Pues ora mi a dicidí pa asistí n’e promé reunion, mi a bisa: “Mi ta bai—pero djis pa tira bista riba bo!”
Sin embargo, mi berdadero motibu tabata pa haña algu contra e Testigonan. Na un dje promé reunionnan na cua mi a asistí, e discurso a bai tocante casa “solamente den Señor.” (1 Corintionan 7:39) Ora nos a yega cas, mi a keha amargamente: “Bo ta wak! Nan ta precis mescos cu tur otro hende—nan tin prehuicio contra tur cu no ta di nan fe.” Velia a comentá suavemente: “Pero esei no ta loke nan ta bisa, ta loke Bijbel ta bisa.” Mi a reaccioná inmediatamente batiendo mi moketa contra muraya gritando: “Ata e bocona atrobe!” En realidad, mi tabata frustrá pa motibu cu mi tabata sa cu e tabatin rason.
Mi a sigui bai reunion i lesa e literatura dje Testigonan, pero mi motibu tabata pa trata na haña algu malu den nan. Asta mi a cuminsá duna comentario na reunion—pero djis pa mustra hende cu mi no tabata un “mexicano bobo.”
Mi Búskeda pa Husticia Ta Ser Satisfacé
Pa 1971 mi carera militar a hiba nos Arkansas. Mi a sigui bai reunion cu Velia, kende a bautisá na december 1969 como símbolo di su dedicacion na Jehova. Mi a stop di opon’é, pero mi no tabata laga ningun hende studia Bijbel cu mi tampoco. Mi conocimentu como resultado di lesa literatura bíblico a crece tremendamente. Sin embargo, tur esei tabata conocimentu intelectual—un producto di mi deseo pa ta e mihó den cualkier cos cu mi tabata haci. Pero, poco-poco, e asociacion cu Testigonan di Jehova a cuminsá afectá mi curason.
Por ehempel, mi a ripará cu pretunan tabatin un participacion den siña den e reunionnan di congregacion. Pero promé mi a pensa den mi mes, ‘Claro, nan ta haci esei aki tras di portanan cerá.’ Sin embargo, ora nos a asistí na un congreso den un stadion grandi di baseball, mi a keda babucá di mira cu pretunan tabatin parti riba e programa einan tambe. Mi mester a admití cu no tabatin discriminacion entre e Testigonan. Nan tabata practicá berdadero husticia.
Tambe mi a bin comprendé cu Testigonan di Jehova tin berdadero amor entre nan. (Juan 13:34, 35) I ora mi a traha cu nan riba e construccion di nan Salon di Reino, mi por a mira cu nan tabata hende comun i coriente. Mi a mira nan cansa, cometé eror, i asta discutí un poco cu otro ora cosnan no a bai bon. En bes cu e imperfeccionnan aki a alehá mi for di nan, mi a cuminsá sintí mi mas sigur entre nan. Kisas mi a reconocé cu tabatin speransa pa mi apesar di mi hopi faltanan.
Por Fin Ta Alcansá Mi Curason
Mi a realisá pa promé biaha cu mi tabata desaroyando un relacion cu Jehova ora na 1973, E Toren di Vigilancia a splica cu humamentu tabata un “contaminacion di carni” i cu e ta un base pa scomulgacion. (2 Corintionan 7:1) E tempu ei mi tabata huma entre un pa dos paki di sigaria pa dia. Mi a yega di purba stop hopi biaha, pero sin éxito. Sin embargo, awor, tur biaha cu mi tabata sinti e gana pa huma, mi tabata haci un oracion den silencio pa Jehova yudá mi kibra cu e custumber sushi. Pa sorpresa di tur hende, mi no a huma nunca mas.
Dia 1 di juli, 1975 lo mi a baha cu penshon militar. Mi a realisá cu si mi tabata kier a haci loke Bijbel ta siña, mi mester a dedicá mi bida na Jehova. Nunca mi a haña un studio di Bijbel personal, di manera cu tabata un shok basta grandi pa e ancianonan di congregacion ora cu, na juni 1975, mi a bisa nan cu mi kier a bautisá asina cu mi carera militar terminá. Nan a splicá mi cu promé mi mester a cumpli cu e mandamentu di Jesus di participá den e trabou di predicacion. (Mateo 28:19, 20) Mi a haci esaki riba e promé diasabra di juli. E mésun dia ei mi a reuní cu un anciano i a contestá e preguntanan di Bijbel rekerí pa candidatonan di bautismo. Tres siman despues mi a bautisá.
Ora nos tres yunan—Vito, Venelda i Veronica—a wak mi bautisá, nan a cuminsá haci progreso spiritual rápido. Den e siguiente dos añanan, e dos mayónan a bautisá, siguí pa e yu mas chikitu cuater aña despues. Ora mi ta papia cu hombernan cu conocé e berdad di Bijbel, pero cu no ta haci nada pa cuné, hopi bes mi ta bisa nan tocante e consecuencianan di nan falta di actua. Mi ta bisa nan cu aunke nan yunan kisas no ta bis’é, nan ta pensa, ‘Si e berdad no ta suficiente importante pa Papi, anto e no ta suficiente importante pa mi.’
Buscando pa Alcansá e Ministerio di Tempu Completo
Henter nos famia a cuminsá traha den e ministerio di tempu completo como pionero na Marshall, Arkansas. Ami cu Velia a cuminsá na 1979, i e muchanan a djoin nos den e trabou durante e añanan despues, segun cu nan cada un a gradua for di scol secundario.
Na cuminsamentu di añanan ’80, nos a tende di informenan tocante e sed pa conocimentu bíblico cerca e hendenan di Ecuador, Sur América, anto nos a pone como meta pa muda bai aya. Pa 1989 nos yunan tabata grandi i capas pa percurá pa nan mes. Pues, den e aña ei nos a haci un bishita corticu pa Ecuador pa “spioná e tera.”—Compará cu Númeronan 13:1, 2.
Na april 1990 nos a yega Ecuador, nos hogar nobo. Ya cu nos tabatin masha poco recurso financiero—nos tabata biba di mi penshon militar—nos mester a presupuestá nos fondonan cuidadosamente. Pero e gosonan dje ministerio di tempu completo den e teritorio spiritualmente productivo aki a surpasá mashá cualkier sacrificio financiero. Na cuminsamentu, nos a traha den e stad n’e haf di Manta, caminda nos cada un tabata conducí rond di 10 pa 12 studio di Bijbel tur siman. Anto na 1992, mi a cuminsá sirbi como minister biahero, compañá pa mi esposa. Nos ta bishitá un congregacion diferente tur siman.
Ora Husticia Ta un Realidad Completo
Mirando bek, ami cu Velia por ripará cu e inhusticianan cu nos a pasa aden ora nos tabata creciendo ta yuda nos awor den nos ministerio. Nos ta particularmente conciente pa nunca despreciá ningun hende cu lo por ta mas pober of ménos educá cu nos of cu tin un antecedente étnico otro for di esun di nos. Nos ta mira, tambe, cu hopi di nos rumannan cristian ta sufri di inhusticianan social pió di loke nos a pasa aden. Sin embargo, nan no ta keha. Nan ta mantené nan bista fihá riba e binidero Reino di Dios, i esei ta loke nos a siña haci. Hopi tempu pasá nos a stop di purba haña husticia den e sistema aki; mas bien, nos ta usa nos bida mustrando hende cua ta e único berdadero solucion pa inhusticia, e Reino di Dios.—Mateo 24:14.
Nos a siña tambe cu esnan entre nos cu tabata hopi sensibel pa inhusticianan, mester tene cuidou pa no spera husticia perfecto den Dios su pueblo. Esaki ta pa motibu cu nos tur ta imperfecto i incliná na haci loke ta malu. (Romanonan 7:18-20) Sin embargo, nos por bisa cu tur onestidad cu nos a haña un asociacion amoroso i multinacional di rumannan cu ta haci nan mihó esfuerso pa haci loke ta corecto. Ta nos speransa cu huntu cu Dios su pueblo tur caminda, nos lo drenta e mundu nobo di Dios den cua husticia lo tin cu biba.—2 Pedro 3:13.
[Komentario na página 20]
Mi a reaccioná inmediatamente batiendo mi moketa contra muraya
[Plachi na página 21]
Cu Velia, tempu mi a djoin e aviacion militar
[Plachi na página 23]
Cu Velia, na 1996