Sacamentu di Rubber for di Palu Un Trabou cu Ta Afectá Bo Bida
Dje coresponsal di Spierta! na Nigeria
CINC’OR di mainta, e mondi tropical di Nigeria ta scur i frescu. Den un cas di lodo den e mondi tropical, John ta lanta i ta bisti su paña. Anto e ta sali den e scuridad djanochi, hibando un lanterna, un hember di plestik, i un cuchú corticu cu blet doblá. Durante e siguiente cuater ora e ta cana di palu pa palu, cortando un gleuf schuin den e bast di cada palu.
Esaki ta e promé paso den un seri largu di sucesonan cu despues por afectá bo bida. Den ki manera? Pasobra e palunan cu John ta corta ta palu di rubber. I rubber, yamá asina na ingles pasobra e por rub out, of stùf marca di potlot, ta un di nos productonan di mas balor i usá mas extensamente.
Miles di Producto
Djis pensa riba e papel cu rubber ta hunga den bo bida. E zool i hilchinan di bo sapatunan por ta trahá di rubber. E furu bou di bo tapijt i di muebel por tin spons di rubber. E elastik den bo paña probablemente ta di rubber. Ora cu tin awaceru, tal bes bo ta bisti un regenjas i bota trahá di rubber. Bo ta bai laman? Trahenan pa duik, ‘goggles,’ i flepper ta contené rubber. Bo no kier landa? Kisas bo ta preferá di djis sosegá riba un flota trahá di rubber of hunga cu un bala trahá di rubber. Aki aya den bo cas probablemente tin elastik di rubber, gùm di rubber, i lijm di rubber. Ora bo drumi anochi, bo por drumi riba un colchon i un cusinchi trahá di producto di rubber. Si bo tin friu, bo por drumi pegá-pegá cu un boter cu awa cayente trahá di rubber.
Fuera di tur esei, tin hopi producto cu siguramente lo no traha bon sin piesanan di rubber—renchi di rubber, faha, gasket, slang, rol di print, of ventil. Por ehempel, un gewoon auto tin rond di 600 piesa di rubber. Na tur, segun The World Book Encyclopedia, fábricanan ta producí entre 40.000 i 50.000 producto di rubber.
Kico ta haci rubber asina útil? E ta duradero, ta resistí calor, ta flexibel, ta resistí awa, no ta laga aire pasa, i ta wanta golpi. Considerá tire, sea cu e ta pa un baiskel, un auto, of un avion. Pa motibu cu e tirenan ta di rubber, nan no ta gasta lihé aunke e ta den contacto constante cu e caminda, ni e no ta kima debí na friccion constante. Ora bo ta pasa den awa, bo no tin cu tene miedu cu e tirenan lo bira moli i putri; nan no ta frusa tampoco. Rubber no solamente ta prevení awa di drenta e tire, pero no ta laga presion di aire sali tampoco. Ademas, durante cu bo ta core, rubber ta wanta golpi di manera cu bo no ta sinti e buracunan den e caminda brutu hopi. Realmente, sin rubber, lo tabata difícil pa fábricanan producí tire.
Pues, probablemente lo bo ta di acuerdo cu, hendenan manera John cu ta saca rubber for di palu ta rindi un sirbishi balioso cu ta afectá nos bida den un manera positivo. Naturalmente, no ta tur rubber ta bini di palu. Rubber sintético, producí di kímico, ta ocupá un parti grandi dje industria. Tantu rubber natural como rubber sintético tin nan fortalesa i nan debilidad. Hopi producto por usa tur dos, i hopi bes e prijs prevalente ta determiná e decision. Otro productonan ta usa un mescla di rubber natural i sintético. Mayoria tire di auto ta contené mas rubber sintético cu rubber natural. Pero, pa motibu cu rubber sintético tin ménos resistencia n’e aumento di calor, un porciento mas haltu di rubber natural ta ser usá den tire di aut’i careda, truck, bus, i avion.
Sacamentu di Rubber for di Palu
Palu di rubber ta crece mihó den clima cayente i húmedo rond dje ecuator. Hopi dje rubber natural di mundu ta bini di plantashinan di zuidoost di Asia, specialmente di Malasia i Indonesia. Tur otro ta bini di Sur América i tambe Africa Central i West.
John no ta saca rubber di un palu te cu e palu tin rond di seis aña di edad. Despues di esei, e palu lo producí rubber p’e siguiente 25 te 30 aña i lo crece te na 20 meter haltu. Ora cu e palu di rubber “retirá” for di produccion, e por sigui crece, pa yega un haltura di 40 meter, i por yega n’e edad haltu di 100 aña of mas.
Rubber biniendo directo for di e palu ta parce lechi mas cu tire di auto. Tal lechi, yamá latex, ta contené partículanan chikitu di rubber. Rond di 35 porciento dje latex ta rubber. E resto ta principalmente awa.
Pa saca e latex, John ta corta un gleuf diagonal den e bast. E cortá aki ta yega te na otro banda dje palu. John ta percurá pa no corta muchu hundu, ya cu esei por daña e palu. E latex ta cuminsá basha mesora despues dje cortá; e ta core den e gleuf i ta basha den un kopi di bambu cu John a pega n’e palu. E bashamentu ta sigui pa dos of tres ora; despues e ta stop.
Un of dos dia despues, ora John ta corta e palu atrobe, lo e haci e otro cortá net bou dje promé cortá. E siguiente bes lo e corta mas abou ainda. Cu tempu, un pida ta ser sacá for di bast dje palu. Awor John lo cuminsá corta un otro parti dje palu, lagando e pida cura completamente pa ser cortá na un tempu den futuro.
John ta traha lihé, canando su so den e mondi trankilu, cortando e palunan pa haci e latex basha. Despues, e ta bolbe bishitá cada palu i ta basha den su hember e latex cu el a acumulá. Siguientemente, John ta basha ácido fórmico i awa den e latex. Esaki ta hacié diki i ta forma klompi casi mescos cu binager ta cuaha lechi. Anto John ta hiba e hember di latex riba su cabes te n’e caminda grandi, unda un truck dje planta di procesá rubber cerca dje ta pasa recogé e rubber.
Awor John ta bai cas pa baña, come, i sosegá. Lat den atardi, ora e ta sali for di su cas atrobe, e ta bistí nechi i ta carga un maletin den su man. E biaha aki e no ta pasa di palu pa palu sino di cas pa cas. Como un pionero evangelisador regular, John ta participá plenamente den e trabou di predicá i haci disipel.
Miéntras cu John ta dirigí su promé studio bíblico dje dia, e latex cu el a recogé a yega e planta di proceso caba. Ei e planta lo separá e rubber for dje awa, ta sek’é, i ta form’é den bulto pa barca. Pronto e lo ta riba caminda pa Inglatera, Hapon, of Merca. E industria mundial di rubber natural ta producí mas cu cincu miyon ton di rubber pa aña. Aunke ta improbabel, tin e posibilidad cu rubber dje zool di bo siguiente par di sapatu lo bini di un palu cu John a corta.
[Plachi na página 18]
John den su trabou di saca rubber for di palu
[Plachi na página 20]
John ta participá den e ministerio cristian