O vai o Aberahama?
MEA iti te taata tei ohipa puai i nia i te mau haapaoraa na te ao. Te faatura nei te ati Iuda, te Mahometa e te Kerisetiano ia Aberahama.a Te faataahia nei oia mai te hoê taata faufaa roa i roto i te mau Papai e mai te hoê hiˈoraa faahiahia mau o te faaroo. No te Bibilia, o ˈna ‘te metua o te taata atoa i faaroo ra.’—Roma 4:11.
No te aha mea faatura-rahi-hia ˈi o Aberahama? No te hoê tumu: O ˈna anaˈe ta te Bibilia e faataa roa ra, e toru taime, mai te hoa aore ra te taua o te Atua.—Paraleipomeno 2, 20:7; Isaia 41:8; Iakobo 2:23.
E taata mai ia tatou râ o Aberahama. Ua faaruru oia hoê â fifi i to tatou ma te manuïa. Te hinaaro ra anei oe e ite ua nafea oia? A hiˈo na i ta te Bibilia e faaite maira no nia i teie taata faahiahia.
Nohea mai oia?
Fanauhia i te matahiti 2018 hou to Iesu tau, ua paari Aberahama i Ura. (Genese 11:27-31) E oire rahi e te ruperupe teie, tei î i te taata haamori idolo. Tei rotopu atoa te papa o Aberahama ra o Tera ia ratou. (Iosua 24:2) Ua maiti râ Aberahama e haamori ia Iehovab anaˈe, eiaha i te mau atua idolo ora ore.
No te aha Aberahama i rave ai i teie faaotiraa? Ua fanauhia oia 150 matahiti na mua ˈˈe te poheraa o Sema, te tamaiti a Noa. Ua amui atu paha Aberahama e teie taata paari. Mea nafea te reira i te tautururaa ia ˈna? Ua haapii paha o Aberahama i te vaha o Sema mai te aha te huru ia ora ˈtu i te diluvi rahi. Oia atoa paha te faufaaraa ia haamori ia Iehova, te Atua tei faaora ia Sema e to ˈna utuafare i te diluvi.
Na roto ia Sema aore ra ia vetahi atu, ua farii Aberahama i ta ˈna i haapii no nia i te Atua mau. I to Iehova hiˈopoaraa i te aau o Aberahama, ua ite oia i te mea maitai i roto ia ˈna e ua tauturu atu ia riro ei taata maitai aˈe.—Maseli 17:3; Paraleipomeno 2, 16:9.
To ˈna oraraa
E oraraa oaoa e te mauruuru to Aberahama. Noa ˈtu te mau fifi, e ere roa ˈtu to ˈna oraraa i te mea faufaa ore. E hiˈo anaˈe i te tahi mau tupuraa.
▪ A ora ˈi Aberahama i Ura, ua faaue te Atua ia ˈna ia faarue i to ˈna fenua e ia haere i te hoê fenua ta ˈNa e faaite atu. Noa ˈtu e aita raua Sara i ite ihea e haere e no te aha te Atua i ani ai i te reira, ua auraro raua. Ua faaea ˈtura Aberahama raua Sara i roto i te tiahapa i te fenua o Kanaana ei purutia e tae roa ˈtu i to raua poheraa.—Ohipa 7:2, 3; Hebera 11:8, 9, 13.
▪ Aitâ ta Aberahama raua Sara e tamarii i to Iehova fafauraa e e riro Aberahama ei nunaa rahi. Ua na ô â Iehova e e haamaitaihia te mau fetii atoa o te ao nei na roto ia Aberahama. (Genese 11:30; 12:1-3) Ua haapapu faahou oia i ta ˈna i fafau a parau ai ia ˈna e e rahi mai to ˈna huaai mai te fetia o te raˈi.—Genese 15:5, 6.
▪ E 99 matahiti to Aberahama e e 90 to Sara a fafau ai Iehova e e noaa ta raua tamaiti. No te taata, e au ra e aita e nehenehe. Ua haapii râ raua e aita e “mea e ore e tia ia Iehova ia rave.” (Genese 18:14) Hoê matahiti i muri aˈe, papa mai nei Aberahama, 100 matahiti hoi, no te hoê tamaiti o Isaaka te iˈoa. (Genese 17:21; 21:1-5) Ma te taa maitai, ua fafau Iehova e maoti Isaaka e fanaˈo ai te huitaata i te haamaitairaa rahi.
▪ Tau matahiti i muri aˈe, e aniraa huru ê mau ta Iehova ia Aberahama: E pûpû i ta ˈna tamaiti here ra o Isaaka ei tusia, noa ˈtu e aitâ o ˈna i faaipoipo e i papa atura. Noa ˈtu e mea mauiui roa no Aberahama ia manaˈo e e pohe ta ˈna tamaiti, ua ineine oia i te auraro ia Iehova e i te pûpû ia Isaaka ei tusia. Ua tiaturi papu Aberahama e e mana to te Atua no te faahoˈi mai ia Isaaka i te ora ia tupu iho â ta ˈNa i fafau. (Hebera 11:19) I te taime iho â a pûpû ai Aberahama i ta ˈna tamaiti, tapea ˈtura te Atua ia ˈna. Ua ora o Isaaka. Ua haapopou atura Iehova ia Aberahama no to ˈna faaroo faahiahia mau e ua haapapu faahou i te mau parau ta ˈNa i fafau atu.—Genese 22:1-18.
▪ Ua pohe Aberahama i te 175raa o to ˈna matahiti. Ia au i te Bibilia, ‘ua pohe oia i te ruhiruhiaraa.’ Oia atoa “ua ruhiruhia roa te taata, ua rahi roa to ˈna matahiti.” (Genese 25:7, 8) Ua ite ïa Aberahama i te tupuraa o te tahi atu parau fafau a te Atua, oia hoi e ora maoro oia hou a pohe ai ma te hau.—Genese 15:15.
Ta ˈna i vaiiho mai
E ere noa Aberahama i te hoê taata faufaa i te pae faaroo e i te pae o te tuatapaparaa no te tau tahito. I teie mahana, e hiˈoraa faahiahia mau to ˈna oraraa no tatou paatoa ia pee. (Hebera 11:8-10, 17-19) E hiˈopoa anaˈe e maha huru maitatai ta Aberahama i faaite. E haamata tatou e to ˈna huru maitai matau-aˈe-hia: te faaroo.
[Nota i raro i te api]
a O Aberama na mua te iˈoa o Aberahama e to ta ˈna vahine, o Sari ïa. I muri aˈe, ua taui te Atua i te iˈoa o Aberama ei Aberahama, o “Metua o te hoê nahoa taata” te auraa, e to Sari ei Sara, o “Tamahine hui arii” te auraa. (Genese 17:5, 15) No te faaohie, e faaohipahia te iˈoa Aberahama e Sara i roto i teie anairaa tumu parau.
b O Iehova te iˈoa o te Atua i roto i te Bibilia.
[Tumu parau tarenihia i te api 4]
E taata faufaa roa o te aamu Bibilia
I roto i na pene ahuru matamua, te faatia ra te buka Bibilia o te Genese i te oraraa o te taata faaroo e rave rahi, mai ia Abela, Enoha e o Noa. Te rahiraa râ o na 15 pene i muri iho, no te oraraa ïa o te hoê noa taata: Aberahama.
Hau atu â, ua faahiti-matamua-hia te rahiraa o te pue parau mau faufaa roa a te Bibilia i roto i te faatiaraa o te oraraa o Aberahama. Ei hiˈoraa, e ite tatou i . . .
▪ te faahiti-matamua-raahia te Atua mai te hoê Paruru no ta ˈna mau tavini.—Genese 15:1; a hiˈo atoa i te Deuteronomi 33:29; Salamo 115:9; Maseli 30:5.
▪ te faahiti-matamua-raahia te faaroo i te Atua.—Genese 15:6.
▪ te faahiti-matamua-raahia te taˈo peropheta.—Genese 20:7.
▪ te faahiti-matamua-raahia te here o te hoê metua.—Genese 22:2.