Faaoraraa maˈi
Auraa: Ravea e nehenehe ai te feia maˈi e ora i te pae tino, i te pae feruriraa aore ra i te pae varua. Maoti te varua o te Atua, ua nehenehe e rave rahi peropheta Hebera hou te Kerisetianoraa, o Iesu Mesia e te tahi mau melo o te amuiraa Kerisetiano matamua e faaora semeio i te maˈi.
I to tatou nei tau, na te varua o te Atua anei e horoa ra i te mana no te faaora semeio i te maˈi?
No ǒ mai anei te ravea no te faatupuraa i te mau semeio i te hoê tumu taa ê atu i te Atua mau ra?
I te hoê mahana ua haere o Mose e o Aarona i mua ia Pharao no Aiphiti e ua ani raua ia ˈna ia tuu ia Iseraela ia haere i te medebara no te pûpû i te mau tusia na Iehova. No te haapapu e te turu ra te Atua ia raua, ua faaue o Mose ia Aarona e taue i ta ˈna raau i raro, e ua riro atura ei ophi rahi. Ua faatupu o ˈna i teie semeio maoti te puai o te Atua. Ua taue atoa râ te mau tahuˈa tahutahu no Aiphiti i ta ratou mau raau i raro, e ua riro atoa mai ei mau ophi rarahi. (Exo. 7:8-12) Maoti teihea puai i nehenehe ai ratou e faatupu i teie semeio?—Hiˈo Deuteronomi 18:10-12.
I te senekele 20, te faaora nei te pǔpǔ ekalesiatiko a te Amuiraa faaroo Kerisetiano i te maˈi i te mau pureraa. I roto i te mau haapaoraa e ere i te Kerisetiano, te faaora nei te mau tahuˈa vaudou, te feia rahu ora e te vai ra ˈtu â i te maˈi; te faaohipa pinepine nei ratou i te peu tahutahu e te peu hiˈohiˈo. Te parau nei vetahi “feia rapaau i te feruriraa” e aita roa ˈtu e tuatiraa e vai ra i rotopu i to ratou mana e te haapaoraa. I roto i teie mau tupuraa atoa, no ǒ mau anei te mana no te faaora i te maˈi i te Atua mau ra?
Mat. 24:24: “E Mesia haavare hoi te tia mai i nia, e te peropheta haavare, e ua rave i te tapao [“mau semeio,” Md] e te semeio rahi, e tae noa ˈtu te vare i te feia maitihia ra, ahiri i tia.”
Mat. 7:15-23: “E ara râ i te orometua haavare . . . E rave rahi te parau mai ia ˈu ia tae i taua mahana ra, E te Fatu, e te Fatu, e ere anei ua haapii matou ma to oe iˈoa, e ua tatai i te mau demoni i to oe iˈoa, e ua rave i te semeio e rave rahi i to oe iˈoa? O ta ˈu ïa e parau atu, Aita roâ vau i ite ia outou. E haere ê atu outou, e te feia rave parau ino.”
Ua tuea anei te mau faaoraraa maˈi maere mau o to tatou nei tau e ta Iesu e ta ta ˈna mau pǐpǐ matamua i faatupu?
Hoo o teie mau ohipa: “E faaora i te mau maˈi, e tamâ i te mau lepera, e faatia i tei pohe, e tiavaru i te mau demoni; i horoa-noa-hia mai ta outou, e horoa noa hoi outou.” (Mat. 10:8) (Te na reira ra anei te feia faaora maˈi i teie nei mahana? Te horoa ra anei ratou ma te tamoni ore, mai ta Iesu i faaue?)
Faito o te manuïaraa: “Ua titau maira taua feia rahi atoa ra e faatiaia mai ia ˈna [Iesu], te pǔpû atura hoi te mana na roto ia ˈna e ora roa aˈera ratou atoa.” (Luka 6:19) “E hopoi maira ratou i te feia maˈi i rapae i te mau aroâ ra, tuu ihora i nia i te roi e te roi rii hopohopoi ra, peneiaˈe o te aea vetahi e te ata o Petero ia haere na reira ihora. E rave rahi hoi to te mau oire ra i haere mai e ati noa ˈˈe, i te hopoiraa mai i te feia maˈi e te feia i peapea i te varua faufau i Ierusalema: e faaora-anaˈe-hia ihora ratou atoa.” (Ohi. 5:15, 16) (I teie nei mahana, ua faaorahia anei te taatoaraa o te feia i haere e farerei i te hoê taata faaroo faaora maˈi aore ra i haere i te hoê vahi pereninaraa ma te tiaturi e e faaorahia ratou?)
Te haapapu ra anei te mau melo o te mau faanahonahoraa a te “feia faaora maˈi,” na roto i to ratou huru oraraa, e tei ia ratou ra te varua o te Atua?
Ei pǔpǔ, te faatupu ra anei ratou ma te faahiahia i te mau hotu o te varua, mai te here, te faaoromai, te mǎrû e te hitahita ore?—Gal. 5:22, 23.
“E ere” mau anei ratou “i to teie nei ao,” ma te patoi i te faaô atu i roto i te mau ohipa politita? Ua vai viivii ore noa anei ratou i te utua toto atoa i te tau tamaˈi? Ua noaa anei ia ratou te hoê roo maitai roa no te mea aita ratou e pee ra i te haerea taiata o te ao nei?—Ioa. 17:16; Isa. 2:4; Tes. 1, 4:3-8.
Ua riro anei te mana no te faaora i te maˈi ei tapao e itehia ˈi te mau Kerisetiano mau i to tatou nei tau?
Ioa. 13:35; MN: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia [here] outou ia outou iho.” (Na Iesu i faahiti i teie mau parau. Mai te peu e e tiaturi mau tatou ia ˈna, e faariro ïa tatou i te here, eiaha râ te mana no te faaora i te maˈi, ei tapao e itehia ˈi te Kerisetianoraa mau.)
Ohi. 1:8: “E noaa râ to outou mana i te [varua moˈa] ia haere mai i nia iho ia outou: e ei ite hoi outou no ˈu . . . e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Na mua noa ˈˈe i te faarueraa i ta ˈna mau aposetolo no te hoˈi atu i nia i te raˈi, ua horoa ˈtu Iesu i te hopoia faufaa roa oia hoi te pororaa, eiaha râ te faaoraraa i te maˈi. Hiˈo atoa Mataio 24:14; 28:19, 20.)
Kor. 1, 12:28-30: “Ua tuu hoi te Atua i te aposetolo i roto i te ekalesia, o mua ïa, e te piti ra, e peropheta ïa, te toru ra, e haapii ïa, e te rave tapao, e te faaora maˈi, e te tauturu, e te faaite, e te parau ěê. E aposetolo anaˈe anei? e peropheta anaˈe anei? e haapii anaˈe anei? e rave tapao anaˈe anei? Ua ite paatoa anei i te faaora maˈi? e parau paatoa anei i te parau ěê? e faaite paatoa anei i te parau ěê?” (Te faataa maitai ra ïa te Bibilia e eita te taatoaraa o te mau Kerisetiano mau e fanaˈo i te ravea no te faaora i te maˈi.)
Aita anei te Mareko 16:17, 18 e faaite ra e e riro te ravea no te faaora i te maˈi ei tapao e itehia ˈi te mau Kerisetiano?
Mar. 16:17, 18: “E te feia faaroo ra, e riro ia ratou teie nei tapao; e hee te mau demoni ia ratou i to ˈu nei iˈoa; e parau hoi ratou i te parau apî: e rave noa hoi ratou i te ophi; e ia inu ratou i te mea taero, e ore ratou e ino; e ora hoi te maˈi ia ratou ia tuu i to ratou rima i nia iho.”
Te itehia ra teie mau irava i roto i te tahi mau papai tahito e mau iritiraa Bibilia o te mau senekele 5 e 6 T.T. Aita râ te reira e itehia ra i roto i te mau papai Heleni tahito roa ˈˈe, mai te Sinaiticus aore ra te Vaticanus 1209 no te senekele 4. Ua parau o B. F. Westcott, hoê taata ite i te mau papai Bibilia tahito, e “aita te mau irava . . . i roto i te faatiaraa tumu, mea faaôhia râ.” (An Introduction to the Study of the Gospels, Lonedona, 1881, api 338) Ua papai o Jérôme, o tei huri i te Bibilia i te senekele 5, e “aita taua irava ra [e vai ra] i roto i te rahiraa o te mau codex Heleni.” (The Last Twelve Verses of the Gospel According to S. Mark, Lonedona, 1871, J. W. Burgon, api 53) Te faaite ra te New Catholic Encyclopedia (1967) e: “No te taa ê rahi o to ˈna pueraa parau e to ˈna huru papai i to te toea o te Evanelia, e au ra e e ere roa ˈtu na Mareko iho i papai i te reira [te faaotiraa oia hoi te mau irava 9-20].” (Buka IX, api 240) Aita te hoê noa ˈˈe papai e faaite ra e ua inu anei te mau Kerisetiano matamua i te raau taero, aore ra ua rave ratou i te mau ophi no te haapapu e e feia faaroo ratou.
No te aha te mau Kerisetiano matamua i fanaˈo ai i te mau ô semeio, mai te faaoraraa i te maˈi?
Heb. 2:3, 4: “Eaha hoi tatou e ora ˈi ia ore tatou ia haapao i te ora rahi mai teie nei; i tei parauhia mai e te Fatu i na mua, e i faahee-tumu-hia mai ia tatou nei e te feia i faaroo ia ˈna ra; o te Atua atoa hoi i te faatia-atoa-raa mai i te tapao, e te piri, e te ravea mana e rave rahi te huru, e ta te [varua moˈa] i horoa maira, i ta ˈna iho hinaaro ra?” (Ua horoa te mau ô semeio i te haapapuraa mau e ua fanaˈo mau te amuiraa Kerisetiano, i to ˈna noâ haamataraa, i te turu a te Atua. Ia oti râ te reira i te haamauhia, mea faufaa anei ia horoa i te tahi atu â mau haapapuraa?)
Kor. 1, 12:29, 30; 13:8, 13; MN: “E peropheta anaˈe anei? . . . Ua ite paatoa anei i te faaora maˈi? e parau paatoa anei i te parau ěê? . . . E ore roa te [here] e mou; area te mau tohu ra, e mou ïa; area te parau ěê ra, e ore atoa ïa . . . E teie nei, te vai nei te faaroo, e te tiai, e te [here], e toru ra; o tei hau râ i taua toru nei, o te [here] ïa.” (Ia naeahia ta ratou fa, e faaea te mau ô semeio. E tamau noa râ te mau Kerisetiano mau i te faaohipa i roto i to ratou oraraa i te mau huru maitatai faito ore o te hotu o te varua o te Atua.)
Ia ora mai te hoê taata, e mea faufaa mau anei te huru raveraa i te reira?
Tes. 2, 2:9, 10: “O taua taata e au to ˈna haerea mai i te ravea puai a Satani ra, ma te mana, e te tapao, e te semeio haavare ra, e ma te mau parau-tia ore haavare atoa ra, i rotopu i te feia e pohe ra, no te mea aore ratou i farii i te parau mau ma te hinaaro, ia ora ratou.”
Luka 9:24, 25: “O tei hinaaro i te tapea i to ˈna ora, ua ere ïa i te ora: e o tei tia ia ˈna i te tuu i to ˈna ora ia ˈu nei, e ora ïa to ˈna. Eaha hoi ta te taata nei faufaa ia roaa noa ˈtu ia ˈna te mau mea atoa o teie nei aˈo, ia pohe oia iho, e ia ere i te ora?”
Te vai ra anei te tiaturiraa e e faaore-roa-hia te mau maˈi atoa?
Apo. 21:1-4: “E ite atura vau i te raˈi apî e te fenua apî; ua mou hoi tei mutaa iho raˈi, e tei mutaa ihora fenua . . . E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”
Isa. 25:8: “E na ˈna e haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu; e na te Fatu ra, na Iehova, e horoi i te roimata i te mau mata atoa ra.” (Hiˈo atoa Apokalupo 22:1, 2.)
Isa. 33:24: “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.”
Ia parau mai te hoê taata e:
‘Te tiaturi ra anei outou i te mau faaoraraa maˈi?’
E nehenehe oe e pahono e: ‘Te taata o te ore e tiaturi e e mana to te Atua no te faaora i te maˈi, aita ïa oia e tiaturi ra i te Bibilia. Te ui maere nei râ vau e mea tano anei te huru raveraa a te feia faaora maˈi i teie nei mahana.’ E nehenehe oe e parau i muri iho e: (1) ‘Mai te peu e e tia ia oe, e taio atu vau i te hoê irava, e e faaite mai oe e aita anei oe e ite ra i te hoê taa-ê-raa e te ohipa e ravehia ra i teie nei mahana. (Mat. 10:7, 8) . . . Te ite atoa ra anei oe eaha ta te mau pǐpǐ a Iesu e nehenehe e rave, taa ê atu i te feia faaora maˈi i teie nei tau? (Ua faatia ratou i te feia pohe.)’ (2) ‘E ere na tatou e haava i to tatou taata-tupu; teie râ, te faaara maira te Mataio 24:24 no nia i te tahi huru pǔpǔ taata.’
Aore ra e nehenehe oe e parau e: ‘Papu maitai, te tiaturi nei au i ta te Bibilia e haapii ra no nia i te mau faaoraraa maˈi. Tera râ, te horoa ra te mau faaoraraa maˈi faatupuhia i roto i teie faanahoraa o te mau mea i te mau haamaitairaa poto noa, e ere anei? E pohe iho â tatou paatoa i te hoê mahana. E fanaˈo râ anei te feia e ora ra i te hoê oraora-maitai-raa faahiahia i te hoê mahana, ma te ore e pohe faahou? (Apo. 21:3, 4)’