VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g 5/15 api 3-5
  • Teihea ˈtura te aˈo a te metua i teie mahana?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Teihea ˈtura te aˈo a te metua i teie mahana?
  • A ara mai na! 2015
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mea paruparu te mau metua no te aˈo i te tamarii
  • Ua taui noa te manaˈo o te taata
  • Te mau metua—a haapii i ta outou mau tamarii ma te here
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Te faufaa o te hoê aˈo here mau
    Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa
  • E nafea ia aˈo maitai?
    A ara mai na! 2015
  • Ia aha oe ia tâuˈa ta oe tamarii ia vetahi ê?
    A ara mai na! 2013
Ite hau atu â
A ara mai na! 2015
g 5/15 api 3-5
1. Tamaiti maha matahiti e ta ’na hauti. 2. Tamahine pae matahiti e ofene ra i to ’na rima. 3. Tamaiti 12 matahiti e te rima i nia to ’na aoao

TUMU PARAU MATAMUA | TE AˈO A TE METUA I TEIE MAHANA

Teihea ˈtura te aˈo a te metua i teie mahana?

Ua taui roa te oraraa o te mau utuafare i te mau fenua o te pae tooa o te râ i te mau matahiti i mairi. Na mua ˈˈe, e haapao te mau tamarii i te aratairaa a to ratou na metua. I roto râ i te tahi mau utuafare i teie nei, e au ra na te tamarii e faatere. A hiˈo na i to muri nei mau tupuraa.

  • I te fare toa, ua rave mai hoê tamaiti e maha matahiti i te tahi hauti. No te ore e faatia i to ˈna hinaaro, parau atura te mama: “Mea rahi ê na ta oe mau hauti.” Aita i maoro, ua taa te mama e ere na ˈna te parau hopea. Taparu atura te tamaiti e ua na ô: “Hinaaro vau!” I te mea ua matau oia i te faariri, ua taiâ te mama e ua faatia i to ˈna hinaaro.

  • A paraparau ai te papa e te tahi taata, tâpû atura ta ˈna tamahine e pae matahiti i ta ˈna parau ma te na ô: “Fiu roa vau, mai hoˈi anaˈe i te fare!” Tuu aˈera te papa ia ˈna i raro e ua pahono ma te mǎrû: “Heru na maa taime iti.”

  • Ua parau faahou James, 12 matahiti, ua tamaˈihia o ˈna e te orometua. Aita te papa i riri ia ˈna, i te orometua râ. Na ô atura oia: “Mai tera noa hoa o ˈna i nia ia oe. E haere au e faaite i te faatere haapiiraa!”

E ere anei tera te tupu nei? Te faaite ra te reira te vai ra te fifi i roto i te mau utuafare ua faatia hanoa te metua i te hinaaro o te tamarii. Aita atoa i vaiiho ia ratou ia amo i te utua o to ratou haerea ino. Ia au i te tahi buka, “pinepinehia te ite ua vaiiho te mau metua na te tamarii e faatere. Na mua ˈˈe râ, mea papu no te tamarii e ere roa ˈtu na ratou e faatere.”—The Narcissism Epidemic.

E rave rahi metua e tutava ra i te haapii i ta ratou tamarii ia rave i te mea maitai. Eita noa ratou e horoa i te hiˈoraa, e aˈo atoa râ ma te here e ma te papu ia titauhia. Ia au i te buka i faahitihia ˈtu na, e ere mai tera te manaˈo o te rahiraa i teie mahana. E ere ïa i te mea ohie no te mau metua o te farii ra mea faufaa ia aˈo i te tamarii.

No te aha i tae roa ˈi i tera faito? Teihea ˈtura te aˈo a te metua i teie mahana?

Mea paruparu te mau metua no te aˈo i te tamarii

Ua parau vetahi mea paruparu te mau metua i tera paeau mai 1960 mai. I tera mau matahiti, i faaitoito na te feia îite i te mau metua ia haere mǎrû noa i nia i ta ratou tamarii. Ua parau teie feia: “Ia riro outou ei hoa eiaha râ ei faatere.” “Mea maitai aˈe ia haapopou, eiaha râ ia aˈo.” “Eiaha ia tamaˈi ia rave oia i te mea ino, a tapea noa mai i te maitai ta ˈna e rave ra.” Aita te feia îite i horoa i te manaˈo tano ia haapopou e ia aˈo. Ua turai râ ratou ia manaˈo ua aˈo-anaˈe-hia, e fifi te tamarii e e nehenehe atoa oia e inoino i to ˈna na metua i muri aˈe.

Aita i maoro, ua haafaufaa te feia îite i te mau maitai ia ore te tamarii ia taiâ. Mai te mea ra, ua ite-taue-hia ia ratou te ravea no te riro ei metua maitai na roto i teie mau parau: Ia mauruuru to tamarii i to ˈna huru. Mea faufaa iho â ia ore te tamarii ia taiâ, ua faarahi roa râ te feia îite i to ratou parauraa i te metua: “Eiaha e faahiti i te parau aita, oia atoa mea ino” e “A parau noa i ta outou tamarii mea taa ê roa oia e e nehenehe o ˈna e rave i te mau mea atoa ta ˈna e hinaaro.” E au ra e, mea faufaa aˈe ia manaˈo te tamarii mea maitai oia i te riro ei taata maitai.

Ua faatietie rahi na metua i ta raua tamaiti mai te huru e arii o ’na

Ua turai tera huru feruriraa i te tamarii ia manaˈo o ratou te mea faufaa aˈe

I te pae hopea, ua parau vetahi ua turai tera huru feruriraa i te tamarii ia manaˈo o ratou te mea faufaa aˈe. Mai te huru, e tia ia vetahi ê ia faatia i to ratou hinaaro. Ia au i te tahi buka, aita atoa te reira i tauturu i te tamarii ia ineine i te farii e hape iho â o ˈna e e nehenehe ta vetahi ê e parau atu. (Generation Me) Teie te parau a te tahi papa faahitihia i roto i tera buka: “Aita te mauruuru e itehia ra i te vahi raveraa ohipa. . . . Aita anaˈe oe i rave maitai i ta oe ohipa, eita te paoti e parau mai: ‘Ua au roa vau te û o te papie ta oe i maiti!’ Mai te peu mai tera to tatou huru i nia i te tamarii, aita roa tatou i tauturu ia ˈna.”

Ua taui noa te manaˈo o te taata

I te roaraa o te mau matahiti, e pinepine, ua faaite te huru faatereraa a te mau metua ua tauiui noa te manaˈo o te taata. Teie ta te orometua haapii Ronald Morrish i papai: “Ua taui noa te huru aˈoraa ia au i te manaˈo o te taata.”a Mai ta te Bibilia i parau, mea ohie no te mau metua “ia aueue noa i te mataˈi ra, i tera parau, i tera parau.”—Ephesia 4:14.

Aita ïa te mau tamarii i maitai mai i te manaˈo o te rahiraa no nia i te aˈo i teie mahana. Aita te reira i tauturu i te mau metua ia aˈo atu. Ua ere atoa hoi te mau tamarii i te aratairaa no te rave i te mau faaotiraa maitatai e no te faaruru i te mau fifi o te oraraa.

Eaha te ravea maitai aˈe no te aˈo?

a Na matou i haameumeu i te papai. No roto mai i te buka Ravea no te aˈo: 12 manaˈo ia riro te tamarii ei taata paari (Beretane).

Eaha mau na ta oe e haapii atu ra?

A feruri na i to muri nei mau tupuraa.

  • I muri aˈe i te haapiiraa e te hopea hebedoma, e faahoro oe i ta oe tamaiti e tamahine i tera e tera faaanaanataeraa. Afai ia raua ia hopu i te miti, ia hauti i te ukulele e te tueraa popo, ia ore raua ia haumani. E manaˈo paha oe, ‘Ua rohirohi roa vau, ua ite râ ta ˈu tamarii mea faufaa raua no ˈu. Ua ineine atoa vau i te rave i te mau mea atoa no raua. Tera iho â hoi ta te metua vahine e tia ia rave!’

    A feruri na: Eaha mau na te haapiiraa ta to tamarii e huti mai ia ite raua ia oe ia rohirohi noa? Eita anei e manaˈo ua riro te taata paari, te metua iho â râ, ei ravea noa no te faatia i to raua hinaaro?

    Ravea maitai aˈe: A faaite i to tamarii e hinaaro atoa to oe. E tauturu te reira ia ˈna ia tâuˈa ia vetahi ê, oia atoa ia oe.

  • I te mea ua paari oe e te metua tane etaeta e te faahapa noa, ua faaoti oe eiaha ia na reira i nia i to tamarii. E haapopou noa oe i ta oe na tamaroa e piti noa ˈtu aita raua i rave i te ohipa faahiahia. E na ô paha oe, ‘Eiaha roa raua ia taiâ. Ma te ite mea faufaa raua, e oaoa mau ta ˈu na tamarii.’

    A feruri na: Eaha mau na te haapiiraa ta to tamarii e huti mai ia faatietie noa oe ia raua? E tauturu anei te reira ia faatupu i te huru maitai i teie mahana e a muri aˈe?

    Ravea maitai aˈe: A faaite i te manaˈo tano. Eiaha ia faahapa noa i to tamarii, a haapopou atoa râ ia tutava raua i te rave i te tahi ohipa.

  • E piti tamahine ta oe, hoê ono matahiti e te tahi atu pae matahiti. E pinepine te tamahine paari aˈe i te riri hanoa e te haa ma te feruri ore. Inanahi nei, ua riri taue oia e ua tupai i to ˈna tuahine. Feruri atura oe, e nafea ia faaafaro i teie ohipa. Ua na ô aˈera, ‘Eita vau e tamaˈi, e haaferuri râ vau ia ˈna. E nehenehe hoi o ˈna e inoino ia parau vau mea ino roa oia.’

    A feruri na: E navai anei ia haaferuri noa hoê tamarii ono matahiti? Mea hape anei ia parau, mea ino ta ˈna i rave a tupai ai i to ˈna tuahine?

    Ravea maitai aˈe: A faaite i to tamarii ia rave oia i te tahi ohipa ino, e faahopearaa to te reira. Ia aˈohia te tamarii na roto i te here, e tauturuhia oia ia taui i to ˈna haerea.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono