TAUTURU NO TE UTUAFARE | NO TE METUA
E nafea ia parau aita?
TE FIFI
E ere te parau aita i te pahonoraa no ta oe tamarii. A na ô ai aita, e faariri oiaa a ore atu ai e tia ia oe ia faaoromai. Aore oe e nehenehe aˈe e faanâ ia ˈna ma te tahi noa ˈˈe parau aore ra ohipa. Manaˈo atura oe e aita ˈtu e ravea. No te rohirohi, e ere tera te taime matamua oe e taui ai i ta oe aita ei e.
E nehenehe oe e faaea i te na reira. Na mua râ, e hiˈopoa anaˈe i te tahi mau tumu e mea tano ai ia parau aita.
EAHA TE TIA IA ITE?
E ere i te mea ino ia parau aita. Eita vetahi metua e farii i tera manaˈo. E na ô atu paha ratou e mea tia ia haaferuri, ia horoa i te faataaraa i ta oe tamarii aore ra ia faatia i to ˈna hinaaro. Te faaitoito ra râ ratou eiaha e parau aita a inoino te tamarii i muri aˈe.
I te haamataraa, e inoino iho â ta oe tamarii. E haapiiraa faufaa mau râ ta oe e horoa ˈtura, eita hoi te mau mea atoa e noaa i te taata i teie mahana. Ma te faatia i to ˈna hinaaro, te haafaufaa ore ra oe i to oe tiaraa metua e te haapii atoa ˈtura e e fati oe i te mau taime atoa e faariri ai o ˈna. E inoino te tamarii i ta oe pahonoraa. E nafea râ te tamarii e faatura ˈi i te metua o te fati hanoa?
Ma te parau aita, aita oe e tauturu ra i ta oe tamarii no te riro ei taurearea e ei taata paari. Ma te na reira, te haapii atura oe i te mau maitai o te haapaeraa ia ˈna iho. Ia faahepohia oia i to ˈna taurearearaa, mea ohie aˈe ïa no ˈna ia patoi i te rave i te raau taero aore ra i te taoto i to ˈna hoa hou te faaipoiporaa.
A parau ai aita, te faaineine-atoa-hia ra te tamarii ia riro ei taata paari. Ua papai te taote David Walsh, “eita iho â te mau mea atoa ta tatou [te taata paari] e hinaaro e noaa mai. Aita tatou e tauturu ra i te tamarii ma te haapii atu e e horoahia mai te mau mea atoa ta ratou e hinaaro.”b
TA OE E NEHENEHE E RAVE
A manaˈo noa i ta oe e opua ra. E hinaaro oe ia riro ta oe tamarii ei taata paari maramarama e te faaite atoa i te huru maitai. Ma te faatia noa râ i to ˈna hinaaro, eita oe e tauturu ia ˈna ia riro mai tera. Te parau ra te Bibilia e ia faatia-noa-hia te hinaaro o te tahi mai to ˈna apîraa, e riro oia ei taata mauruuru ore. (Maseli 29:21) A parau ai aita, te aˈo maitai ra oe i ta oe tamarii. Aita oe e haamauiui ra, te tauturu ra râ ia ˈna.—Aratairaa Bibilia: Maseli 19:18.
Eiaha e fati. Aore ta oe tamarii i faito ia oe. Eita ïa e titauhia ia faarahi te parau mai te huru ra e ia farii oia ta oe aita. A paari ai, e titauhia iho â ia ‘ite to ratou aau i te maitai e te ino.’ (Hebera 5:14) E nehenehe ïa e haaferuri ia ˈna. Eiaha râ e tatamaˈi noa e te tamarii taurearea no nia i te tumu i parau ai oe aita. Rahi atu â oe i te na reira, rahi atu â oia i te haafaufaa ore i ta oe aita e te manaˈo e e nehenehe oe e fati.—Aratairaa Bibilia: Ephesia 6:1.
Eiaha e taui i ta oe faaotiraa. E hinaaro paha ta oe tamarii e ite e taui anei oe i ta oe faaotiraa ia faariri aore ra ia taparuparu oia. Eaha te rave ia tupu te reira i te fare? Te faaitoito ra te buka Here ma te ore râ e faatiatia (Beretane): “Eiaha e faaea i pihai iho i te tamarii. A parau, ‘Hinaaro oe e faariri, na reira ïa, aita râ vau e hinaaro e faaroo i te reira. A haere i roto i to oe piha. E nehenehe oe e faariri i reira tae roa i te taime e hinaaro ai oe e faaea.’” I te haamataraa, e ere i te mea ohie no oe ia na reira e no ta oe tamarii, ia farii. E faaea râ o ˈna ia ite oia e eita oe e taui i ta oe i parau.—Aratairaa Bibilia: Iakobo 5:12.
Eiaha e parau aita no te faaite noa e o oe te metua
A faaite atoa i te mǎrû. Eiaha e parau aita no te faaite noa e o oe te metua. ‘Ia itehia to outou mǎrû.’ (Philipi 4:5) E nehenehe e parau e i ta oe tamarii ia tano ta ˈna aniraa, eiaha râ i te taime a faariri ai oia.—Aratairaa Bibilia Kolosa 3:21.
a E tano te mau aratairaa i hiˈopoahia no te tamaroa e te tamahine.
b No roto mai i te buka: Tumu ia faaroo te mau tamarii, noa ˈtu eaha te matahiti, i te parau aita e te mau ravea ia parau te mau metua aita. (Beretane)