VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g 11/13 api 14-15
  • Ia ite oe i te aha no nia i te hopii?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia ite oe i te aha no nia i te hopii?
  • A ara mai na! 2013
  • Papai tei tuea
  • Te papai mai nei te feia taio
    A ara mai na! 1990
  • Ia haere tatou e hiˈo i te hoê taata maˈi—E nafea tatou?
    A ara mai na! 1991
  • E maˈi to tei herehia
    A ara mai na! 2015
  • Ia tapeahia outou i te fare maˈi
    A ara mai na! 1991
Ite hau atu â
A ara mai na! 2013
g 11/13 api 14-15

Ia ite oe i te aha no nia i te hopii?

NO TOPA noa ˈtu ra te tahi taata e moe aˈera to ˈna hiroa. Te haamata ra oia i te iriti, ua etaeta roa oia, te tairiiri ra te upoo e te tahi atu vahi o to ˈna tino. Mai te peu e ua ite oe e e maˈi hopii to ˈna, e nehenehe oe e haapao atu a tiai ai ia tae atu te tauturu. E hiˈopoa anaˈe te tahi mau tuhaa o teie maˈi taa-ore-hia e te rahiraa.

Eaha te hopii? E maˈi te reira i roto i te roro o te tupu taue noa mai. E nehenehe te taata hopii e iriti e pae minuti te maoro. E pinepine e tupu te reira mai tei faataahia ˈtu na i te omuaraa o teie tumu parau.

Na te aha e faatupu i te hopii? No te feia hiˈopoa, e tupu te reira ia rahi roa te uira i rotopu i te mau taoˈa tahi ora o te roro. Aita râ i taa-papu-hia ˈtura te tumu e tupu ai te reira.

Ia ite au i te taata hopii ia iriti, eaha te rave? Te na ô ra te hoê buka, “E mea maitai aˈe ia tiai ia faaea oia i te iriti e eiaha e haafifi atu. A hiˈo atoa eiaha te tahi mea e haapepe ia ˈna e te huti maitai ra anei oia i to ˈna aho.” Te parau atoa ra râ tera buka: “E mea tia ia taniuniu i te hoê pereoo maˈi ia tamau te taata hopii i te iriti hau atu e pae minuti, ia iriti faahou o ˈna i muri iho, aore ra ia ore to ˈna hiroa e hoˈi mai tau minuti i muri aˈe i te iritiraa hopea.”—The Encyclopedia of the Brain and Brain Disorders.

Ia iriti te taata hopii, e nafea ia tauturu atu? A tuu i te tahi tauihaa mǎrû i raro aˈe i to ˈna upoo e a faaatea i te mea oeoe. Ia faaea oia i te iriti, a huri ia ˈna i te pae aoao mai ta te hohoˈa i te api 15 e faaite ra.

Ia hoˈi mai te hiroa o te taata hopii, eaha te rave? Na mua, a paraparau atu ia ore oia e haapeapea. I muri iho, a tauturu ia ˈna ia tia a aratai atu ai i te tahi vahi no te tamǎrû ia ˈna. E huru ê e e taoto te rahiraa i muri aˈe; no te tahi atu, mea ohie roa no ratou ia haa faahou mai na mua ˈtu i te taime iritiraa.

E iriti anei te mau taata hopii atoa? Aita. No vetahi taata maˈi, e moe noa to ratou hiroa no te hoê taime poto ma te ore e topa i raro. No te tahi atu, e maoro rii te reira a naea ˈtu ai tau minuti. E hahaere noa paha ïa oia i roto i te piha, e hutihuti i to ˈna ahu a huru ê atu ai to ˈna haerea. I muri aˈe, e rohirohi roa ïa oia.

Mai te aha te oraraa o te taata hopii? Parau mau, e rave rahi te haapeapea a manaˈonaˈo ai afea e ihea te tahi iriti e tupu taue noa mai ai. Ia ore ratou e haama, eita paha vetahi e haere i te vahi taata.

E nafea ia tauturu i te taata hopii? A faaitoito ia ˈna ia faaite atu i to ˈna manaˈo e huru. A faaroo maite atu. A ani atoa ˈtu eaha ta ˈna e hinaaro ia rave oe ia tupu taue noa te hopii. I te mea e eita te rahiraa e faahoro i te pereoo, peneiaˈe e nehenehe oe e haere e tii ia ˈna aore ra e hoo mai i ta ˈna e hinaaro.

E nafea ia ore te hopii ia tupu pinepine? Ia hepohepo e ia ore te taoto e mâha, e pinepine te hopii i te tupu. Te faaitoito nei ïa te feia hiˈopoa i te taata hopii ia faaetaeta tamau i te tino e ia taoto maitai. No vetahi, eita te hopii e tupu taue noa mai ia rave noa ratou i te mau raau mai ta te taote i faaue.

No to ˈna maˈi hopii, aita Sello, te tahi tamaroa i Afirika, i haere i te haapiiraa i to ˈna api-roa-raa. Aita ïa o ˈna i ite i te taio e aita ˈtoa ta ˈna e raau no to ˈna maˈi. Ua hinaaro râ Sello e taa i te Bibilia e ua tauturu atu ïa te mau Ite no Iehova. Aita noa ratou i haapii atu i te Bibilia i te taio atoa râ. Hau atu â, maoti te tahi taote Ite no Iehova, ua noaa ta Sello raau e moni tauturu. Te na ô ra oia, “E mau Kerisetiano î i te here te mau Ite no Iehova.” I teie nei, e Ite no Iehova atoa o ˈna e te oaoa nei i te faaite ia vetahi ê i ta te Atua parau fafau no te hoê ao apî aita e maˈi faahou.—Apokalupo 21:3-5.

A faaafaro i to ˈna tino

Ia faaea te taata hopii i te iriti . . .

  • A tapiri atu e a ofene i to ˈna rima ia huri to ˈna poro rima i nia

  • Ma te mǎrû a tuu i to ˈna rima i raro aˈe i te paparia

  • Ma te tahi atu rima, a huti mai i to ˈna turi a taviri mǎrû noa ˈtu ai ia ˈna. I muri iho, a turai atu i to ˈna turi ia atea rii te reira i to ˈna tino

  • A huri i te upoo ia huti maitai oia i to ˈna aho

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono