VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w26 Tenuare api 2-7
  • Ia hiaai noa tatou i “te mau mea pae varua”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia hiaai noa tatou i “te mau mea pae varua”
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • TORU HURU MAITATAI FAUFAA ROA
  • A TAMAU NOA I TE HAAPII I TE BIBILIA MAI IA PETERO
  • A AHU NOA I TE HURU TAATA APÎ MAI IA PAULO
  • A FAARIRO IA IEHOVA EI PARURU NO OE MAI IA DAVIDA
  • IA HIAAI NOA OUTOU I TE MAU MEA PAE VARUA!
  • E farii anaˈe aita tatou i ite i te mau mea atoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • A pee i te huru feruriraa o Iehova raua Iesu
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • A faaite i to outou tiaturi ia Iehova na roto i ta outou mau faaotiraa
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2023)
  • A imi i te pahonoraa
    Porotarama o te tairururaa haaati e te tiaau haaati 2025-2026
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2026
w26 Tenuare api 2-7

2-8 NO MATI 2026

HIMENE 97 I te Parau a te Atua e ora ˈi te taata

Ia hiaai noa tatou i “te mau mea pae varua”

IRAVA MATAHITI 2026: “E oaoa te feia e hiaai ra i te mau mea pae varua.”—MAT. 5:3.

MANAˈO FAUFAA

E nafea tatou e faufaahia ˈi i te maa pae varua e te paruru a Iehova? E nafea atoa tatou ia ahu mai i te huru taata apî?

1. Eaha ta te taata e hinaaro mau? (Mataio 5:3)

NA IEHOVA i poiete i te taata, ua ite maitai ïa o ˈna eaha ta tatou e hinaaro mau no te oraraa. Ei hiˈoraa, e hinaaro tatou i te maa, te ahu, e te hoê nohoraa. Ia ere noa ˈtu tatou i teie mau mea, eita e ore e hepohepo roa tatou. Tera râ, ua poiete atoa Iehova ia tatou ia haapii tatou o vai o ˈna e ia turui tatou i nia ia ˈna. (A taio i te Mataio 5:3.) No reira, no te fanaˈo i te oaoa mau e titauhia ia hiaai noa tatou i te mau mea pae varua e ia haamâha i te reira.

2. E nafea oe ia faataa i te parau ‘hiaai i te mau mea pae varua’?

2 Eaha te auraa ia “hiaai” tatou “i te mau mea pae varua”? E huri-atoa-hia teie parau mai teie: “Te feia ua ite e mea veve ratou i te pae varua.” Eaha te hohoˈa e puta mai? A feruri na i te hoê taata veve, ua mutumutu to ˈna ahu e te parahi noa ra i roto i te repo. Aita ta ˈna e maa. E faaruru o ˈna i te veavea i te ao e te toˈetoˈe i te po. Eita te taata e tâuˈa ia ˈna. Ua ite maitai ïa o ˈna e hinaaro oia i te tauturu no te ora aore ra ia maitai mai to ˈna tupuraa. Hoê â huru no te feia e hiaai ra i te mau mea pae varua. Ua ite ratou e hinaaro ratou i te tauturu a te Atua i roto i to ratou oraraa. No reira, e faufaahia ratou i te mau faanahoraa pae varua ta Iehova e horoa nei i te feia e here ra ia ˈna.

3. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?

3 I roto i teie tumu parau, e hiˈo tatou na mua i te hiˈoraa o te vahine Phenikia. E ite ïa tatou e nafea ia pee i to ˈna hiˈoraa ia aratai noa Iehova ia tatou. I muri iho, e hiˈopoa tatou i te hiˈoraa o na toru tavini mea puai to ratou faaroo: Petero, Paulo e te arii Davida.

TORU HURU MAITATAI FAUFAA ROA

4. Eaha ta te hoê vahine Phenikia i ani ia Iesu?

4 I te hoê mahana, ua tapiri atu te hoê vahine Phenikia ia Iesu. “Ua uruhia ta ˈ[na] tamahine e te demoni o te haamauiui nei ia ˈna.” (Mat. 15:21-28) Tipapa ihora teie vahine i mua ia Iesu no te ani i ta ˈna tauturu. E toru huru maitatai ta ˈna i faatupu. Ta tatou ïa e hiˈopoa i teie nei.

5. Eaha ta Iesu i rave no te vahine Phenikia, e no te aha? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

5 Mea haehaa roa te vahine Phenikia. Na te aha e haapapu ra? Aita o ˈna i riri i to Iesu faaauraa ia ˈna i te hoê fanauˈa urî, ta te mau nunaa ěê e tuu i roto i te fare. Outou aˈe tera, mai te aha to outou huru? E riri anei outou ia Iesu, a ore atu ai e ani faahou i ta ˈna tauturu? E ere tera ta te vahine Phenikia i rave. Ua faaite oia i to ˈna haehaa e ua tamau noa oia i te ani i te tauturu a Iesu. No te aha hoi? No to ˈna faaroo. I to Iesu iteraa mea puai to ˈna faaroo, ua tauturu oia i teie vahine. Noa ˈtu ua parau Iesu e ua tonohia o ˈna i “te mau mamoe anaˈe . . . tei moˈe o te utuafare o Iseraela,” ua tauturu oia i te vahine Phenikia ma te faaora i ta ˈna tamahine.

Te hoê vahine Phenikia e tipapa ra i mua ia Iesu no te ani i ta ˈna tauturu. Tei te airaa maa Iesu e e toru pǐpǐ ta ˈna a faaroo noa ˈi ia ˈna.

No te fanaˈo i te tauturu ta ˈna e hinaaro, ua titauhia ia faatupu te vahine Phenikia i te haehaa e te faaroo puai. Ua tamau atoa o ˈna i te ani i te tauturu (A hiˈo i te paratarafa 5)


6. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o te vahine Phenikia?

6 E faufaahia tatou i te aratairaa a Iehova ia pee tatou i te hiˈoraa o te vahine Phenikia. Oia hoi, ia faatupu i te haehaa, ia tamau noa i te ani, e ia faaite i to tatou faaroo. O te feia haehaa anaˈe te tamau noa i te ani i te tauturu a te Atua. E titau-atoa-hia ia tiaturi tatou ia Iesu e te feia ta ˈna e faaohipa ra no te aratai i ta ˈna mau pǐpǐ. (Mat. 24:​45-47) E oaoa roa Iehova raua Iesu i te tauturu i te feia o te faaite i teie mau huru maitatai. (A hiˈo atoa i te Iakobo 1:​5-7.) E hiˈo anaˈe ïa eaha te mau faanahoraa ta Iehova e horoa mai ia puai noa tatou i te pae varua. E ite mai tatou e nafea tatou ia faufaahia i te reira ma te hiˈopoa i te mau hiˈoraa o Petero, Paulo e te arii Davida.

A TAMAU NOA I TE HAAPII I TE BIBILIA MAI IA PETERO

7. Eaha ta Iesu i faaue ia Petero? Eaha râ te titauhia ia rave o ˈna? A faataa na. (Hebera 5:14–6:1)

7 E hiˈo anaˈe i te hiˈoraa o Petero. Ua taa ia ˈna o Iesu te Mesia fafauhia, ta Iehova e faaohipa no te poro i te taata i “te mau parau o te ora mure ore.” (Ioa. 6:66-68) Hou Iesu tei faatiahia mai a hoˈi ai i te raˈi, ua parau o ˈna ia Petero: “A faaamu i ta ˈu mau fanauˈa mamoe.” (Ioa. 21:17) Ua amo maite Petero i teie hopoia. Ua faaohipa atoa Iehova ia ˈna no te papai e piti rata, tei faahitihia i roto i te Bibilia. Ua titauhia râ ia haapii maite Petero i te Parau a te Atua. Ei hiˈoraa, ua haapii o ˈna i te mau rata ta te aposetolo Paulo i papai. E ua tapao o ˈna e “mea fifi ia taa” i te tahi mau parau ta Paulo i faahiti. (Pet. 2, 3:15, 16) Aita râ Petero i tuu, ua tamau noa oia i te haapii. I tiaturi na oia e tauturu Iehova ia ˈna ia taa e ia faaohipa i “te maa etaeta” ta ˈna e tuatapapa ra.—A taio i te Hebera 5:14–6:1.

8. Ua aha Petero i mua i te aratairaa apî ta ˈna i fanaˈo?

8 Ua faaite Petero mea puai to ˈna faaroo ia Iehova ma te auraro i te aratairaa ta ˈna i fanaˈo. I te hoê mahana, ua ite orama o ˈna i te melahi a Iehova i te faaueraa ia ˈna ia amu i te mau animara opanihia e te Ture a Mose. No te ati Iuda, e ere mea tano teie faaueraa. No reira Petero i pahono ai: “Eiaha, no te mea aita vau i amu aˈenei i te mea viivii.” Na ô maira ïa te melahi: “A faaea i te parau e mea viivii ta te Atua i tamâ.” (Ohi. 10:9-15) Auraro ihora ïa Petero, e faatano atura i to ˈna huru feruriraa. Na te aha e haapapu ra? I muri iho i teie orama, tii maira e toru taata ia ˈna ia haere i te fare o Korenelio. Te tanoraa mau, eita Petero e farii e tomo i ǒ Korenelio no te mea e ere oia i te ati Iuda. Ua opanihia hoi te ati Iuda ia amuimui i te hoê taata ê. (Ohi. 10:28, 29) Tera râ, oioi Petero i te farii i te aratairaa apî ta Iehova i faaite ia ˈna. (Mas. 4:18) Ua poro o ˈna ia Korenelio e to ˈna utuafare. E ua oaoa roa o ˈna i te iteraa ia ratou ia farii i te parau mau, ia fanaˈo i te varua moˈa e ia bapetizohia.—Ohi. 10:​44-48.

9. Ia faahohonu tatou i te pue parau mau mea fifi rii ia taa, e nafea tatou e faufaahia ˈi?

9 Mai ia Petero, mea faufaa ia tamau tatou i te haapii i te Bibilia. Mea faufaa atoa ia hiaai tatou e tuatapapa i te pue parau mau mea fifi rii ia taa. Parau mau, e titauhia te taime e te tutavaraa rahi no te faahohonu i ta tatou haapiiraa Bibilia. Mea hoona râ. No te aha? E faufaahia tatou i roto e piti aˈe tuhaa: A tahi, e puai atu â to tatou here e faatura ia Iehova. A piti, e rahi atu â to tatou hinaaro e faaite ia vetahi ê i te mau mea faahiahia ta tatou i haapii mai nei. (Roma 11:33; Apo. 4:11) Te horoa mai ra te hiˈoraa o Petero i te tahi atu haapiiraa: Ia horoahia mai te tahi faatanoraa no nia i te hoê haapiiraa Bibilia, mea faufaa ia faatano oioi tatou i to tatou huru feruriraa e haerea. E puai noa ïa tatou i te pae varua e e tamau Iehova i te faaohipa ia tatou.

A AHU NOA I TE HURU TAATA APÎ MAI IA PAULO

10. Ia au i te Kolosa 3:8-10, eaha te titauhia ia rave tatou no te faaoaoa ia Iehova?

10 No te faaoaoa ia Iehova, e titauhia ia rave tatou i te tahi atu ohipa. Eaha ïa? Ua papai Paulo ia “tatara i te huru taata tahito” e ia ahu mai i “te huru taata apî.” (A taio i te Kolosa 3:8-10.) E titauhia te taime e te mau tutavaraa rahi no te taui roa i to tatou huru. A hiˈo na i te aposetolo Paulo. Mai to ˈna apîraa, ua rohi o ˈna no te fanaˈo i te farii maitai a te Atua. (Gal. 1:14; Phil. 3:​4, 5) Tera râ, aita o ˈna i taa maitai e nafea ia haamori ia Iehova ma te tano. Aita atoa o ˈna i ite i te parau mau no nia ia Iesu. Hau atu i to ˈna teoteo, ua parau Paulo mea “faateitei” o ˈna.—Tim. 1, 1:13.

11. Eaha ta Paulo i tutava noa i te haapae? A faataa na.

11 Hou a riro ai ei Kerisetiano, e taata riri hanoa o Paulo. I roto i te buka Ohipa, te faaitehia ra e no to ˈna riri i te mau pǐpǐ a Iesu ua “haamǎtaˈu noa” o ˈna ia ratou “a hinaaro noa ˈi e taparahi pohe ia ratou.” (Ohi. 9:1) I to ˈna râ riroraa mai ei Kerisetiano, ua tutava Paulo i te haapae roa i teie huru to ˈna. (Eph. 4:22, 31) Noa ˈtu râ, ua hapa atoa Paulo i te tahi taime. Te tupuraa te peapea i rotopu ia raua Baranaba, te na ôhia ra: “Riri roa ˈtura te tahi i te tahi e taa ê atura raua.” (Ohi. 15:37-39) E ere roa ˈtu mea ohie no Paulo, aita râ o ˈna i tuu. Ua tamau o ˈna i ‘te tairi i to ˈna iho tino,’ te auraa ua aro noa Paulo i to ˈna huru tia ore no te fanaˈo i ta Iehova farii maitai.—Kor. 1, 9:27.

12. Eaha tei tauturu ia Paulo ia taui i to ˈna huru?

12 Ua nehenehe Paulo e taui roa i to ˈna huru no te mea e taata haehaa o ˈna. (Phil. 4:13) Mai ia Petero, ua turui atoa o ˈna i nia i “te puai ta te Atua e horoa.” (Pet. 1, 4:11) Parau mau, ua hape faahou Paulo i muri iho e ua toaruaru roa oia. Tera râ, i tera mau taime, ua haamanaˈo o ˈna i te mau mea atoa ta Iehova i rave no ˈna, e na te reira i faaitoito ia ˈna ia tutava noa i te rave i te mau tauiraa titauhia.—Roma 7:21-25.

13. E nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Paulo?

13 Noa ˈtu mea maoro tatou i te taviniraa ia Iehova, mea faufaa ia tutava noa tatou i te ahu mai i te huru taata apî. E hapa iho â tatou i te tahi taime. E riri paha tatou aore ra e taora parau ia vetahi ê. Ia tupu te reira, eiaha tatou e manaˈo eita e haere ia tatou ia faaoaoa ia Iehova. E tutava râ tatou i te taui i to tatou huru. (Roma 12:1, 2; Eph. 4:24) E titauhia ia haamanaˈo tatou i te hoê mea faufaa roa. Ei hiˈoraa, e maiti aore ra e oomo tatou i te ahu e tano maitai i nia ia tatou. Tera râ, no te ahu mai i te huru taata apî, na tatou e faatano atu i nia i ta Iehova mau titauraa. Mea tano iho â ïa ia rave i te mau tauiraa no te auraro i te mau ture aveia a Iehova.

A FAARIRO IA IEHOVA EI PARURU NO OE MAI IA DAVIDA

14-15. E nafea Iehova e paruru ai i ta ˈna mau tavini? (Salamo 27:5) (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

14 No te fanaˈo i te oaoa, e titau-atoa-hia ia faariro tatou ia Iehova ei haapuraa no tatou. Eaha ïa te auraa, e eaha te rave ia paruru Iehova ia tatou?

15 Ua papu i te arii Davida e paruru Iehova ia ˈna i te taime fifi. (A taio i te Salamo 27:5.) E paruru Iehova i ta ˈna mau tavini i te taata aore ra te mau ohipa e nehenehe e haaparuparu i to ratou faaroo. E nafea ïa? Noa ˈtu e fifihia ta tatou haamoriraa, ua fafau Iehova e paruru o ˈna i to tatou auhoaraa e o ˈna. (Sal. 34:7; Isa. 54:17) Noa ˈtu mea puai Satani, te mau demoni e te feia e hamani ino ra ia tatou, mea puai aˈe Iehova. Inaha, ia pohe noa ˈtu tatou, e mana to Iehova no te faahoˈi mai ia tatou i te ora. (Kor. 1, 15:55-57; Apo. 21:3, 4) E tauturu atoa mai o ˈna ia hepohepo tatou, a tamau atu ai tatou i te tavini ia ˈna. (Mas. 12:25; Mat. 6:27-29) Hau atu, ua horoa mai oia i te mau taeae e tuahine o te tauturu mai. Te vai atoa ra te mau matahiapo o te haapii ia tatou e o te tauturu mai ia puai noa to tatou faaroo. (Isa. 32:1, 2) I te mau putuputuraa, e haamanaˈohia tatou i te mau ravea taa maitai no te fanaˈo i ta Iehova paruru.—Heb. 10:24, 25.

Te amo ra te hoê tuahine i to ˈna rima i nia no te pahono i te haapiiraa o “Te Pare Tiairaa.” Te na reira atoa ra te tahi atu mau taeae e tuahine.

Te hinaaro ra teie tuahine e fanaˈo i te tauturu i te pae varua ma te haere i te mau putuputuraa (A hiˈo i te paratarafa 14-15)


16. Mea nafea Iehova i te parururaa ia Davida?

16 A auraro noa ˈi Davida i te aratairaa a Iehova, aita o ˈna i roohia i te mauiui ta te feia rave hara e faaruru nei. (A hiˈo atoa i te Maseli 5:1, 2.) I to ˈna râ faaroo-ore-raa, aita Iehova i paruru ia ˈna i te mau faahopearaa ino o ta ˈna hara. (Sam. 2, 12:9, 10) I te tahi râ mau taime, ua hamani ino vetahi ia Davida, aita hoi ta ˈna e hara. Ua aha ïa o ˈna? Ua haamahora oia i to ˈna aau ia Iehova na roto i te pure, e ua tamǎrû Iehova ia ˈna ma te haapapu atu i to ˈna here rahi e ma te paruru ia Davida.—Sal. 23:1-6.

17. E nafea ia pee i te hiˈoraa o Davida?

17 Mai ia Davida, e imi atoa tatou i te mau aˈoraa a Iehova no te rave i te faaotiraa. Papu e faaruru atoa tatou i te fifi, eiaha no te mea aita Iehova i paruru ia tatou, no te mea râ ua rave tatou i te faaotiraa tano ore. (Gal. 6:7, 8) E mai te peu e fifihia tatou noa ˈtu e ere no tatou te hape, e haamahora anaˈe i to tatou aau ia Iehova, a tiaturi ai na ˈna e paruru i to tatou aau e feruriraa.—Phil. 4:6, 7.

IA HIAAI NOA OUTOU I TE MAU MEA PAE VARUA!

18. Eaha te huru o te taata i teie mahana, e eaha te rave ia ore tatou ia peehia i to ratou huru? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)

18 Te na ô ra ta tatou irava matahiti 2026: “E oaoa te feia e hiaai ra i te mau mea pae varua.” Mea papu roa ïa teie parau. No te aha? No te mea aita te rahiraa o te taata i teie mahana e hinaaro ra e auraro i te Atua. Te tiaturi ra vetahi i te Atua, e haamori râ ratou ia ˈna mai ta ratou e hinaaro. No vetahi atu, e pee noa ratou i te taata. E ara anaˈe ïa eiaha tatou ia peehia i to ratou huru. E nafea ïa? Ma te hiaai noa i te mau mea pae varua. E tamau anaˈe i te haapii i te Bibilia, i te ahu mai i te huru taata apî, e i te fanaˈo i ta Iehova paruru.

Hohoˈa: Te tuahine o te hohoˈa na mua ˈtu e hiaai noa ra i te mau mea pae varua. 1. Te faaineine ra o ˈna i te hoê tumu parau haapiiraa o “Te Pare Tiairaa.” 2. Te hopoi mai ra o ˈna i te maa na te hoê tuahine e ta ˈna tane i ǒ raua. Tei nia iho te tane i te parahiraa turairai, e taamu to nia iho i to ˈna upoo e e patia topata raau to nia iho i to ˈna rima. 3. Te faaitoitohia ra o ˈna e e piti matahiapo.

Ia tamau noa tatou i te haapii atu â no nia ia Iehova, i te ahu mai i te huru taata apî e i te tiaturi na Iehova e paruru ia tatou (A hiˈo i te paratarafa 18)a

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • Mai ia Petero, eaha ta oe i tapea mai no nia i te haapiiraa Bibilia?

  • Mai ia Paulo, eaha ta oe i nota mai no nia i te faufaaraa ia ahu mai i te huru taata apî?

  • Mai ia Davida, eaha ta oe i haapii mai no nia i te faariroraa ia Iehova ei paruru?

HIMENE 162 E haapii noa vau i to Iehova mau eˈa

a FAATAARAA O TE HOHOˈA: Taua tuahine o te hohoˈa na mua ˈtu e faaineine ra i Te Pare Tiairaa ia puai noa o ˈna i te pae varua. Te ahu ra o ˈna i te huru taata apî ma te hamani maitai ia vetahi ê. Te imi ra oia i te tauturu a te mau matahiapo no te fanaˈo i te paruru a Iehova.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono