TUMU PARAU HAAPIIRAA 49
HIMENE 44 Pure a tei paruparu
E tauturu te buka a Ioba ia oe ia horoa i te aˈoraa
“I teie nei . . . Ioba, a faaroo na i ta ˈu mau parau.”—IOBA 33:1.
MANAˈO FAUFAA
E ite mai tatou i roto i teie tumu parau e nafea ia horoa i te mau aˈoraa maitai. Ta te buka ïa a Ioba e haapii mai.
1-2. A farerei ai to ˈna mau hoa ia ˈna, mai te aha te huru o Ioba?
UA PURARA te parau no nia ia Ioba na hitia o te râ. Aita faahou ta ˈna e faufaa. I to Eliphaza, Biladada e Zophara faarooraa i teie parau peapea, ua haere roa ratou i Uza no te tamahanahana ia Ioba. Tera râ, mea huru rahi te ati ta ˈna i faaruru e aore ratou i ite.
2 A feruri na. Aita hoê aˈe faufaa faahou ta Ioba. Na mua ˈˈe, mea rahi ta ˈna mau nǎnǎ, te mamoe, te puaatoro, te kamela e te asini. Ua eiâhia vetahi e ua pohe te rahiraa. Ua pohe na ahuru tamarii ta ˈna e ta ˈna mau tavini. Te fare to reira ta ˈna mau tamarii i te tamaaraa, ua parari. Aita i navai, ua î to ˈna tino taatoa i te fêfê mauiui mau. Na te atea te ite ra to ˈna mau hoa ia ˈna e parahi ra i roto i te rehu, ua maemae roa. Eaha to ratou huru? I te roaraa e hitu mahana, ua mamû noa ratou. (Ioba 2:12, 13) Taeraa hoê taime, tae maira hoê taata apî o Elihu e parahi ihora na pihai iho mai. Faaino atura ïa Ioba i te mahana i fanauhia ˈi o ˈna, e parau atura e hinaaro o ˈna e pohe. (Ioba 3:1-3, 11) Te taa ra ïa ia tatou to ˈna mauiui iti rahi, hinaaro o ˈna i te tauturu. E faaite mai ta teie mau hoa i parau ia ˈna e hoa mau anei ratou, e te tâuˈa mau ra anei ratou ia Ioba.
3. Eaha ta tatou e hiˈopoa mai i roto i teie tumu parau?
3 Ua hinaaro Iehova ia papai Mose i ta teie na hoa e toru o Ioba e o Elihu i parau e i rave. E nota mai tatou, na te hoê varua ino i aratai ia Eliphaza ia faahiti i te tahi mau parau. Area ta Elihu, na Iehova ïa. (Ioba 4:12-16; 33:24, 25) Eita ïa tatou e maere i roto i te buka a Ioba te vai ra te mau aˈoraa mea tano e te mea ino roa ˈˈe. E nehenehe ïa te buka a Ioba e tauturu mai ia horoa tatou i te aˈoraa. I roto i teie tumu parau, e hiˈo mai tatou i te hiˈoraa tano ore o na hoa e toru, e te hiˈoraa maitai o Elihu. I roto i na tupuraa e piti, e ite mai tatou i te mau haapiiraa no te ati Iseraela e no tatou.
TA TEIE NA HOA E TORU I PARAU IA IOBA
4. Ua hinaaro to Ioba na hoa e tamahanahana ia ˈna, eaha râ tei tupu? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
4 Te faaite ra te Bibilia e i to ratou faarooraa i te mau ati o Ioba, ua hinaaro na hoa e toru e “faaite i to ratou aumauiui ia Ioba e . . . tamahanahana ia ˈna.” (Ioba 2:11) E ere râ tera ta ratou i rave. No te aha? E toru ïa tumu. A tahi, e manaˈo oti noa to ratou. Ei hiˈoraa, ua parau ratou ia Ioba e teie mau ati to ˈna, e utua ïa no ta ˈna mau hara i rave.a (Ioba 4:7; 11:14) A piti, ua haamauiui ta ratou mau aˈoraa ia Ioba. E au ra mea tano rii te tahi mau parau ta ratou i faahiti, aita râ hoê aˈe haapapuraa. (Ioba 13:12) E piti taime to Biladada parauraa ia Ioba ua rahi roa ta ˈna paraparau. (Ioba 8:2; 18:2) Mea ino roa ˈtu ïa ta Zophara, tei parau e “taata maamaa” Ioba. (Ioba 11:12) A toru, noa ˈtu aita ratou i tutuô i nia ia ˈna, ua haafaufaa ore râ ratou ia ˈna, ua faaooo e ua faahapa ia ˈna. (Ioba 15:7-11) I te pae hopea, ua faahapa noa ratou ia Ioba, aita râ i tamahanahana ia ˈna ia puai to ˈna faaroo.
Ia horoa oe i te aˈoraa, a haapao maitai i to oe toparaa reo. Ta oe fa, e tauturu atu (A hiˈo i te paratarafa 4)
5. Mai te aha to Ioba huru a faaroo ai i to ˈna mau hoa?
5 Eita ïa tatou e maere i to Ioba huru i mua i to ˈna mau hoa. Ua parau hoi o ˈna e ua “taataahi” ratou ia ˈna i te parau. (Ioba 19:2) Te taa ra ia tatou no te aha o ˈna i hinaaro ai e paturu i to ˈna roo. Tera râ, a na reira ˈi, ua faahiti Ioba i te mau parau feruri-ore-hia. (Ioba 6:3, 26) Aita te mau manaˈo o teie na hoa e toru i tuati i to Iehova manaˈo. Aita ratou i faaite i te aumihi. Aore ïa ratou i ite ua riro ratou ei mauhaa i roto i te rima o Satani. (Ioba 2:4, 6) Eaha ïa te haapiiraa no te ati Iseraela e no tatou i teie mahana?
6. Eaha te haapiiraa ta te mau tane Iseraela i huti mai i te hiˈoraa tano ore o na hoa o Ioba?
6 Te haapiiraa no te ati Iseraela. I to Iehova haamauraa i te nunaa Iseraela, ua horoa o ˈna i te tahi mau tane i te hopoia e haava. Ia pee ïa ratou i te mau ture aveia tia a Iehova. (Deut. 1:15-18; 27:1) Hou a horoa ˈi i te aˈoraa aore ra a haava ˈi, mea faufaa roa ia faaroo maitai ratou i te ati Iseraela. (Par. 2, 19:6) Ua titauhia ia uiui ratou no te taa maitai eaha mau na tei tupu. (Deut. 19:18) Eiaha râ ratou e iria i te feia e hinaaro ra i te tauturu. No te mea ia riri noa ˈtu ratou, eita ïa tera mau taata e anaanatae i te faaite mai i to ratou fifi. (Exo. 22:22-24) No reira te mau tane Iseraela tei feruri i te aamu o Ioba, ua huti mai ïa i te haapiiraa o te tauturu ia ratou i roto i teie hopoia e haava.
7. O vai ma tei titauhia ia horoa i te aˈoraa, e eaha ïa ta ratou i haapii mai? (Maseli 27:9)
7 Papu, e ere o teie mau haava anaˈe tei titauhia ia horoa i te aˈoraa. O te nunaa taatoa râ, te mea apî aˈe, te mea paari aˈe, te tane e te vahine. Ia horoa hoi ratou i te aˈoraa i te hoê hoa i roto i te fifi, ia maitai mai to ˈna auhoaraa e o Iehova e to ˈna haerea. (Sal. 141:5) Mai tera te hoa papu. (A taio i te Maseli 27:9.) Ua nehenehe ïa ratou e huti mai i te haapiiraa i te hiˈoraa tano ore o na hoa o Ioba, oia hoi te mau mea eiaha e parau e e rave.
8. E ara tatou i te aha ia horoa tatou i te aˈoraa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
8 Te haapiiraa no tatou. Ia faaruru te mau taeae e tuahine i te fifi, e hinaaro tatou e tauturu atu, eiaha râ mai ta te mau hoa o Ioba i rave. A tahi, eiaha ei manaˈo oti noa to tatou, e hou a paraparau ai, ia taa maitai ia tatou to ˈna tupuraa. A piti, eiaha e tiaturi i to tatou maramarama mai ia Eliphaza. E faaohipa râ tatou i te Parau a te Atua. (Ioba 4:8; 5:3, 27) A toru, eiaha e taora parau, eiaha e faahapa. A haamanaˈo, i te tahi taime ua parau Eliphaza e to ˈna mau hoa i te tahi mau mea ua tano. E ua faahitihia te reira i roto i te Bibilia. (A faaau i te Ioba 5:13 e te Korinetia 1, 3:19.) Tera râ, te rahiraa o ta ratou mau parau, e ere ïa mea tano. Ua haamauiui te reira ia Ioba. No reira Iehova i na ô ai: “Aita hoi outou i parau i te parau mau no nia ia ˈu.” (Ioba 42:7, 8) Te haapiiraa, e ara tatou i te aˈoraa ta tatou e horoa ia ore te taata ia manaˈo e Atua etaeta o Iehova, aita atoa e here ra i ta ˈna mau tavini. E hiˈo mai tatou i teie nei i te hiˈoraa maitai o Elihu.
Ia hinaaro oe e horoa i te aˈoraa, (1) ia taa maitai ia oe to ˈna tupuraa, (2) a faaohipa i te Bibilia, e (3) a paraparau ma te mǎrû (A hiˈo i te paratarafa 8)
TA ELIHU I PARAU IA IOBA
9. Te mauraa te aparauraa, no te aha Ioba i mauiui noa ˈi, e ua aha Iehova?
9 Te mauraa ta ratou mau aparauraa, aita e haapaoraa. A hiˈo na e 28 pene o te Bibilia, te taatoaraa ïa o ta ratou mau parau. E te rahiraa mea na roto ïa i te riri e te faahapa. No reira te mauiui o Ioba i rahi roa ˈi. Aita o ˈna i fanaˈo noa ˈˈe i te tahi tamahanahana e aˈoraa. Eaha ta Iehova i rave? Ua aratai o ˈna ia Elihu. No te aha Elihu i ore ai i pahono oioi? Ua na ô o ˈna: “Mea apî au e mea paari outou. No reira vau i mamû ai ma te faatura.” (Ioba 32:6, 7) Oia nei, mea apî aˈe Elihu. E mai te rahiraa o te feia apî i teie mahana, ua ite o ˈna hoê taata paari, mea ite aˈe o ˈna i te oraraa e mea paari to ˈna feruriraa. I to ˈna râ faarooraa ia Ioba e na hoa e toru, aita i noaa faahou ia Elihu ia mamû noa. Na ô atura o ˈna: “E ere noa i te matahiti rahi e noaa ˈi te paari, e ere atoa te feia paari anaˈe te taa eaha te mea tano.” (Ioba 32:9) Eaha ïa ta ˈna i rave i muri iho?
10. Hou a horoa ˈi i te aˈoraa ia Ioba, eaha ta Elihu i rave? (Ioba 33:6, 7)
10 Hou Elihu i horoa ˈi i te aˈoraa ia Ioba, ua imi o ˈna i te ravea ia topa te hau. Mea nafea ïa? A tahi, ua haavî o ˈna ia ˈna. Te parau ra te Bibilia e i te omuaraa ua riri atoa o ˈna. (Ioba 32:2-5) Noa ˈtu râ, aita o ˈna i taora parau ia Ioba. Ua faaite o ˈna i te mǎrû. Ei hiˈoraa, ua parau o ˈna: “Inaha, mai ia oe atoa vau i mua i te Atua mau.” (A taio i te Ioba 33:6, 7.) A piti, ua faaite o ˈna ia Ioba e ua faaroo maitai o ˈna. Inaha, ua faahiti faahou o ˈna i te tahi mau manaˈo faufaa ta Ioba i parau. (Ioba 32:11; 33:8-11) Ua na reira o ˈna e rave rahi taime i muri iho.—Ioba 34:5, 6, 9; 35:1-4.
11. Mea nafea Elihu i te aˈoraa ia Ioba? (Ioba 33:1)
11 Ia ˈna i horoa i te aˈoraa, ua faatura Elihu ia Ioba, ma te pii ia ˈna ma to ˈna iˈoa. E au ra aita na hoa o Ioba i na reira. (A taio i te Ioba 33:1.) Ua faaite Elihu i te aumihi ma te vaiiho ia Ioba ia pahono mai. Peneiaˈe ua na reira o ˈna no te mea ua hinaaro atoa o ˈna e parau i te tahi mau parau a mârô noa ˈi na hoa e toru ia Ioba. (Ioba 32:4; 33:32) Ua faaara atoa Elihu ia Ioba e ere mea tano te tahi mau parau ta ˈna i faahiti. I te pae hopea, ua haamanaˈo oia ia ˈna i to Iehova paari, puai, here taiva ore e ta ˈna parau-tia. (Ioba 36:18, 21-26; 37:23, 24) Mea au roa te mau aˈoraa a Elihu. Ua mǎrû rii to Ioba feruriraa. Ua ineine ïa o ˈna i te faaroo i ta Iehova e parau ia ˈna i muri iho. (Ioba 38:1-3) Eaha ïa e haapiiraa no te ati Iseraela e no tatou i teie mahana?
12. No te aha Iehova i faaohipa ˈi i te mau peropheta, e eaha te haapiiraa ta te ati Iseraela i huti mai i te hiˈoraa o Elihu?
12 Te haapiiraa no te ati Iseraela. I te roaraa o te tau, ua faaohipa Iehova i te mau peropheta no te faaite i ta ˈna mau opuaraa. Ei hiˈoraa, i te tau o te mau tavana, ua tauturu Debora i te nunaa i te pae varua. I to ˈna apîraa, ua tavini Samuela ia Iehova ei auvaha na ˈna. (Tav. 4:4-7; 5:7; Sam. 1, 3:19, 20) I muri iho, i te tau o te mau arii, ua faaohipa â Iehova i te mau peropheta no te faaitoito i to ˈna nunaa i te pae varua e no te aˈo atu ia faarue anaˈe ratou ia ˈna. (Sam. 2, 12:1-4; Ohi. 3:24) Ua nehenehe te hiˈoraa o Elihu e tauturu i teie mau tane e vahine taiva ore ia ite eaha te parau e e nafea ia aˈo i te hoê taata.
13. E nafea tatou ia faaitoito i to tatou mau hoa Kerisetiano?
13 Te haapiiraa no tatou. Ei Kerisetiano, te faaite nei tatou eaha te hinaaro o te Atua. No reira, e poro tatou i te poroi o te Bibilia, e faaitoito atoa tatou i to tatou mau hoa Kerisetiano na roto i ta tatou mau parau. (Kor. 1, 14:3) Te mau matahiapo iho â râ te titauhia ia taa i te faufaaraa ia faahiti i te mau “parau mahanahana” i to ratou mau taeae e tuahine, vetahi iho â râ e ahoaho ra aore ra tei faahiti i te mau “parau feruri-ore-hia.”—Tes. 1, 5:14; Ioba 6:3.
14-15. A faataa na e nafea te hoê matahiapo e pee ai i te hiˈoraa o Elihu.
14 A feruri na i teie tupuraa. Ua faaroo te hoê matahiapo te ahoaho ra te hoê tuahine o te amuiraa. Faaoti atura o ˈna e haere raua te tahi atu taeae e faaitoito ia ˈna. I roto i te aparauraa, e hue mai tuahine i to ˈna mau manaˈo tano ore. E faataa ˈtu o ˈna noa ˈtu e haere o ˈna i te putuputuraa e i te pororaa, aita e ravea e oaoa ˈi o ˈna. Eaha ïa ta teie matahiapo e rave?
15 A tahi, mea faufaa ia ite o matahiapo eaha te tumu e mauiui ai o tuahine. No reira, e titauhia ia faaroo maitai o ˈna ia ˈna. E feruri o ˈna, te manaˈo ra paha o ˈna aita Iehova e here faahou ra ia ˈna. Aore ra ua teimaha roa o ˈna no “te haapeapearaa o te oraraa.” (Luka 21:34) A piti, e imi o matahiapo i te haapopou ia tuahine. No te mea noa ˈtu to ˈna mauiui rahi, te tamau noa ra o ˈna i te haere i te putuputuraa e i te pororaa. A toru, ua taa maitai anaˈe ia matahiapo te tupuraa o tuahine e te tumu e toaruaru ai o ˈna, i reira ïa o ˈna e faaohipa ˈi i te Bibilia no te haapapu ia tuahine to Iehova here ia ˈna.—Gal. 2:20.
A HUTI NOA MAI I TE HAAPIIRAA I TE BUKA A IOBA
16. E nafea tatou e faufaa-noa-hia ˈi i te buka a Ioba?
16 Mea rahi te haapiiraa e huti mai i te buka a Ioba. Mai ta tatou i ite i te tumu parau na mua ˈtu, e faaite mai teie buka no te aha te Atua e vaiiho noa ˈi i te taata ia mauiui, e nafea atoa tatou ia faaoromai tamau. Hau atu, i roto i teie tumu parau, ua haapii mai tatou na roto i te hiˈoraa tano ore o na hoa o Ioba e te hiˈoraa maitai o Elihu e nafea ia horoa i te aˈoraa maitai. No reira, ia titauhia ia horoa oe i te aˈoraa, a haamanaˈo i teie mau haapiiraa no roto mai i te buka a Ioba. E mai te peu mea maoro to oe taioraa i teie buka faahiahia roa, e nehenehe oe e haamau i te fa e taio faahou. A na reira ˈi, e taa ïa ia oe to ˈna faufaaraa no tatou i teie mahana mai i te tau i papaihia ˈi teie buka.
HIMENE 125 “E oaoa te feia aroha hamani maitai”
a E au ra e na te hoê varua ino i turai ia Eliphaza ia manaˈo aita hoê aˈe taata tia no Iehova. Te auraa ïa, aita hoê aˈe taata te nehenehe e faaoaoa i to ˈna aau. Mea tano ore roa tera manaˈo. E toru taime to ˈna faahitiraa i te reira ia hiˈohia ta ˈna mau parau.—Ioba 4:17; 15:15, 16; 22:2.