TUMU PARAU HAAPIIRAA 42
Ua ineine anei outou i te auraro?
“Area te paari no nia mai, e mea . . . ineine i te auraro.”—IAK. 3:17.
HIMENE 101 E haa anaˈe ma te auhoê
HAAPOTORAAa
1. No te aha mea fifi no tatou ia auraro?
MEA fifi anei no outou ia auraro? No te arii Davida atoa. No reira o ˈna i pure ai i te Atua: “A tuu i roto ia ˈu i te hinaaro e faaroo ia oe.” (Sal. 51:12) Mea here na Davida ia Iehova, noa ˈtu râ mea fifi no ˈna i te tahi taime ia auraro. No tatou atoa ïa. No te aha? A tahi, no to tatou huru tia ore. A piti, te turai noa ra Satani ia tatou ia orure hau mai ia ˈna. (Kor. 2, 11:3) A toru, ua haaatihia tatou e te taata e feruriraa orure hau to ratou, oia hoi te “huru feruriraa te ohipa nei i roto i te mau tamaiti faaroo ore.” (Eph. 2:2) E tia ïa ia aro noa i to tatou huru tia ore e teie huru feruriraa ta te Diabolo e to teie nei ao e haaparare nei. E tutava râ tatou i te auraro ia Iehova e te feia atoa ta ˈna i haamana.
2. Eaha te auraa ia “ineine i te auraro”? (Iakobo 3:17)
2 A taio i te Iakobo 3:17. I raro aˈe i te aratairaa a te varua moˈa, ua papai Iakobo e ua ineine noa te taata feruriraa paari i te auraro. Te auraa, ia ineine ïa tatou i te auraro i te feia atoa ta Iehova i haamana. Parau mau, aita Iehova e titau ra ia tatou ia auraro i te hoê taata e ani mai ra ia ofati i ta ˈna mau ture.—Ohi. 4:18-20.
3. No te aha e mea faufaa no Iehova ia auraro tatou i te feia e mana to ratou?
3 Mea ohie aˈe ia auraro ia Iehova i te auraro i te hoê taata. Inaha, mea tia roa te aratairaa ta Iehova e horoa. (Sal. 19:7) E ere hoê â huru ia horoa te hoê taata mana i te aratairaa. Noa ˈtu râ, ua faaoti to tatou Metua i te raˈi e horoa i te mana i to tatou mau metua, i te feia mana e i te mau matahiapo. (Mas. 6:20; Tes. 1, 5:12; Pet. 1, 2:13, 14) Ia auraro tatou ia ratou, te auraro mau ra ïa tatou ia Iehova. E hiˈo anaˈe e nafea ia auraro i te taata ta Iehova i horoa i te mana, noa ˈtu i te tahi taime, mea fifi no tatou ia farii e ia pee i ta ratou aratairaa.
A AURARO I TO OUTOU MAU METUA
4. Eaha paha te tumu e faaroo ore ai te tamarii i to ratou mau metua?
4 Te haaatihia ra te feia apî e te taata “e faaroo ore i te metua.” (Tim. 2, 3:1, 2) Eaha paha te tumu e faaroo ore ai tera mau tamarii? E manaˈo vetahi e mea haavarevare to ratou mau metua, e ere hoi ratou i te hiˈoraa maitai. Te tahi atu feia apî, te manaˈo ra ïa ua hope te tau o to ratou mau metua e mea etaeta roa ta ratou haapiiraa. E te feia apî, tera atoa anei to outou manaˈo? Mea fifi no vetahi ia haapao i te faaueraa a Iehova: “A faaroo i to outou na metua mai tei au i te Fatu, e mea tia hoi te reira.” (Eph. 6:1) Eaha râ te tauturu ia outou?
5. No te aha e mea faahiahia to Iesu auraroraa i to ˈna na metua, mai tei faahitihia i roto i te Luka 2:46-52?
5 E nehenehe outou e haapii i te auraro maoti te hiˈoraa maitai roa ˈ ˈe o Iesu. (Pet. 1, 2:21-24) E taata tia oia, area to ˈna na metua mea tia ore ïa. Mea faatura roa o ˈna i to ˈna na metua noa ˈtu i te tahi taime, ua hapa raua e aita raua i taa maitai ia ˈna. (Exo. 20:12) E hiˈo anaˈe eaha tei tupu i te 12raa o to Iesu matahiti. (A taio i te Luka 2:46-52.) Ua moˈe o ˈna ia raua i Ierusalema. Na Iosepha raua Maria te hopoia e ara ia hoˈi mai ta raua mau tamarii atoa na muri i te feia tei haere i Ierusalema no te oroa. I te iteraahia mai Iesu ia raua, tamaˈi atura Maria ia ˈna. E nehenehe ta Iesu e parau e no raua te hape. Aita râ, ua pahono oia i to ˈna na metua ma te faatura. Area o Iosepha raua Maria, “aita i taa ia raua ta ˈna e parau ra” e ua “auraro noa ˈtura [Iesu] ia raua.”
6-7. Eaha te tauturu i te feia apî ia auraro i to ratou mau metua?
6 E te feia apî, mea fifi anei no outou ia auraro i to outou mau metua ia hape ratou aore ra ia ore ratou e taa ia outou? Eaha ïa te tauturu ia outou? A tahi, a feruri i te manaˈo o Iehova. Te na ô ra te Bibilia e ia auraro outou i to outou mau metua, “e mauruuru hoi te Fatu i te reira.” (Kol. 3:20) Ua ite Iehova e aita to outou mau metua e taa maitai ra ia outou e i te tahi taime, aita e tano roa ra ta ratou mau faaueraa. Ia faaoti râ outou i te auraro atu, e oaoa to Iehova aau.
7 A piti, a feruri i te huru aau o to outou mau metua. Ia auraro outou ia ratou, e oaoa ratou e e tiaturi atu â ratou ia outou. (Mas. 23:22-25) I te pae hopea, e piri atu â outou ia ratou. Te parau ra Alexandre, te hoê taeae no Beletita: “Ia ˈu i haamata i te auraro i to ˈu na metua, piri roa ˈtura matou.”b A toru, a feruri eaha te haamaitairaa ta outou e fanaˈo a muri aˈe ia auraro outou i teie nei. Te na ô ra Paulo e ora ra i Beresilia: “Ua tauturu mai te auraroraa i to ˈu na metua ia auraro atoa ia Iehova e te feia e mana to ratou.” Te horoa ra te Bibilia i te hoê tumu papu e tia ˈi ia auraro i te mau metua. Te na ôhia ra: “Ia maitai noa oe e ia ora maoro oe i nia i te fenua.”—Eph. 6:2, 3.
8. No te aha e rave rahi taata apî i faaoti ai e auraro i to ratou mau metua?
8 E rave rahi taata apî tei ite i te faufaaraa ia auraro. No Beresilia atoa Luiza. Aita o ˈna i taa oioi no te aha to ˈna na metua i opani ai ia ˈna ia faaohipa i te niuniu afaifai, mea rahi hoi te taurearea e niuniu afaifai ta ratou. Taa ihora ia ˈna e te tamata ra to ˈna na metua i te paruru ia ˈna. No reira, ia auraro o ˈna i to ˈna metua, no to ˈna ïa maitai e ere râ no te haavî ia ˈna. Mea fifi atoa no Elizabeth, hoê tuahine apî no Marite, ia auraro i to ˈna na metua i te tahi taime. Te faataa ra oia: “Ia ore au ia taa no te aha to ˈu na metua i haamau ai i te tahi faatureraa, e haamanaˈo vau e ua riro noa na ta raua mau faatureraa ei ravea parururaa no ˈu.” Te haapapu ra Monica e ora ra i Aramenia e ua faufaa-noa-hia o ˈna i te auraroraa i to ˈna na metua.
A AURARO I “TE FEIA MANA”
9. Eaha te manaˈo o te rahiraa o te taata no nia i te auraroraa i te ture?
9 E rave rahi taata o te manaˈo ra e mea faufaa te mau ture ta te hau fenua e haamau ra e e tia ia haapaohia te tahi mau ture no ǒ mai i “te feia mana.” (Roma 13:1) Tera râ, eita ratou e auraro i te mau ture ta ratou e au ore ra e e manaˈo ra e aita e tano ra. E hiˈo anaˈe i te aufauraa tute. Ua titorotorohia to te hoê fenua i Europa. Hoê taata i nia e maha tei parau e “mea tano ia ore ia aufau i te tute aita anaˈe oe e afaro ra i te reira.” E ere ïa i te mea maere e aufau noa te huiraatira o taua fenua ra e piti noa tute i nia e toru.
Eaha ta outou i haapii mai i te hiˈoraa o Iosepha raua Maria no nia i te auraro? (A hiˈo i te paratarafa 10-12)c
10. No te aha tatou e auraro atoa ˈi i te mau ture ta tatou e ore e au?
10 Te faaite ra te Bibilia e e faatupu te mau faatereraa taata i te mauiui, tei raro aˈe ratou i te mana o Satani e fatata ratou i te haamouhia. (Sal. 110:5, 6; Koh. 8:9; Luka 4:5, 6) Tera râ, te parau atoa ra te Bibilia e te taata “o te patoi atu i te feia mana ra, ua tia ˈtu ïa no te patoi i ta te Atua i faanaho.” I teie mahana, te vaiiho ra Iehova i te feia mana ia faatere no te hoê tau faataahia ia ore te oraraa ia arepurepu roa. No reira, e tia ia tatou ia “faahoˈi atu i tei au ia ratou atoa,” mai te tute, te faatura e te auraro. (Roma 13:1-7) E manaˈo paha tatou e mea ohipa rahi, mea tano ore e mea moni roa ia auraro i te hoê ture. Te auraro nei râ tatou ia Iehova, e te faaue ra oia ia tatou ia auraro i te feia mana mai te peu eita ta ratou ture e ofati i ta ˈna.—Ohi. 5:29.
11-12. I roto i te Luka 2:1-6, ua nafea Iosepha e Maria i te auraroraa i te hoê ture noa ˈtu mea ohipa rahi no raua e eaha te faahopearaa? (A hiˈo atoa i te hohoˈa.)
11 Mea rahi ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Iosepha raua Maria. Ua ineine raua i te auraro i te feia mana noa ˈtu mea ohipa rahi. (A taio i te Luka 2:1-6.) E iva avaˈe to Maria hapûraa, ua titau Auguso, tei faatere i te hau Emepera Roma, ia tapao te taata i to ratou iˈoa. Ua haere ïa Iosepha raua Maria i Betelehema, te hoê tere tei hau i te 150 kilometera na roto atu i te mau aivi. E ere roa ˈtu ïa i te mea ohie, no Maria iho â râ. Eita e ore e ua haapeapea raua no ta raua aiû i roto i te opu. E nafea raua ia fanau Maria a tere ai raua i Betelehema? Eiaha e haamoˈe e o te Mesia ta ˈna e amo ra. Ua riro anei te reira ei otoheraa na raua ia ore e auraro i teie ture?
12 Aita Iosepha raua Maria i vaiiho i tera mau haafifiraa ia tapea ia raua i te auraro i te ture. Ua haamaitai Iehova i to raua auraro. Ua tapae maitai Maria i Betelehema, i reira to ˈna fanauraa i ta ˈna aiû, mea oraora maitai. Hau atu, ua faatupu te reira i te parau tohu Bibilia.—Mika 5:2.
13. E nafea to outou auraro e tauturu ai i to outou mau taeae e tuahine?
13 Ia auraro tatou i te feia mana, o tatou te faufaahia e o vetahi ê atoa. Eaha hoi? Inaha, eita tatou e faautuahia i te oreraa e auraro i te ture. (Roma 13:4) E ite atoa mai te feia mana e e auraro iho â te mau Ite no Iehova i te ture. Ei hiˈoraa, e rave rahi matahiti i teie nei, i Nigéria, ua tomohia te hoê Piha a te Basileia e te mau faehau no te haru i te feia e patoi ra i te aufau i te tute. Ua parau râ to ratou raatira: “A haere mai i rapae, e aufau iho â te mau Ite no Iehova i te tute.” I te mau taime atoa e auraro ai outou i te ture, e parau maitai noa ïa ta te taata i te mau tavini a Iehova. A muri aˈe, e riro te reira ei parururaa i to tatou mau taeae e tuahine.—Mat. 5:16.
14. Eaha tei tauturu i te hoê tuahine ia “ineine i te auraro” i te feia mana?
14 I te tahi taime, e ere iho â i te mea ohie ia auraro noa i te feia mana. Te na ô ra Joanna, hoê tuahine no Marite: “Mea fifi roa no ˈu ia auraro no te ohipa tano ore ta vetahi o to ˈu mau fetii i faaruru no te raveraa a te feia mana.” Ua tutava râ Joanna i te taui i to ˈna huru feruriraa. A tahi, ua faaea o ˈna i te taio i te mau manaˈo orure hau haapararehia i nia i te mau reni faahoaraa. (Mas. 20:3) A piti, ua pure o ˈna no te ani i te tauturu a Iehova ia tiaturi noa oia ia ˈna, eiaha râ ia titau i te hoê tauiraa i roto i te faatereraa taata. (Sal. 9:9, 10) A toru, ua taio o ˈna i te mau tumu parau no nia i to tatou tiaraa amui ore i roto i ta tatou mau papai. (Ioa. 17:16) Te haapapu ra Joanna e i teie nei, no to ˈna faaturaraa e auraroraa i te feia mana, te fanaˈo nei oia i te “hau o te ore e nehenehe e faataa.”
A AURARO I TA IEHOVA FAANAHONAHORAA
15. No te aha mea fifi ia auraro i te aratairaa a te faanahonahoraa a Iehova?
15 Te ani ra Iehova ia tatou ia “faaroo i te mau aratai” i roto i te amuiraa. (Heb. 13:17) Parau mau, mea tia roa to tatou Aratai, o Iesu, area te taata ta ˈna e faaohipa nei no te aratai ia tatou i nia i te fenua, aita ïa. Mea fifi paha no tatou ia auraro ia ratou, ia ore iho â râ tatou e hinaaro e pee i ta ratou aratairaa. O te aposetolo Petero atoa tei ore i auraro oioi. I te faaueraa te hoê melahi ia ˈna ia amu i te iˈo animara viivii ia au i te Ture a Mose, aita Petero i farii oioi. Ua tapiti faahou te melahi i te parau ia ˈna e ua tatoru, a tahi ra ïa Petero i auraro ai. (Ohi. 10:9-16) No te aha hoi? No te mea aita o ˈna i taa i teie aratairaa apî. Ua matau noa na hoi o ˈna i te auraro i te Ture a Mose. Mai te peu mea fifi no Petero ia auraro i te aratairaa a te hoê melahi tia roa, eaha ˈtu â ïa no tatou ia auraro i te tahi mau taata tia ore!
16. Noa ˈtu aita te aposetolo Paulo i afaro roa i te hoê aratairaa i horohia ia ˈna, eaha ta ˈna i rave? (Ohipa 21:23, 24, 26)
16 O te aposetolo Paulo atoa tei “ineine i te auraro” noa ˈtu aita o ˈna i afaro roa i te hoê aratairaa. Ua hopoi haere te Kerisetiano ati Iuda i te parau no Paulo. Te na ô ra tera mau parau e te turai ra o ˈna i te taata “ia taiva ia Mose” e ia ofati i te Ture. (Ohi. 21:21) Faaue atura te mau Kerisetiano paari o Ierusalema ia ˈna ia afai e maha taata i te hiero no te tamâ ia ˈna ia au i te Ture. Ua ite râ Paulo e ere faahou te mau Kerisetiano i raro aˈe i te Ture a Mose e aita o ˈna i hara. Aita râ o ˈna i haamarirau. “Rave ihora ïa Paulo i taua mau taata ra i te mahana i muri iho, tamâ ˈtura ia ˈna ia au i te peu a te ati Iuda e o ratou atoa.” (A taio i te Ohipa 21:23, 24, 26.) Maoti te auraro o Paulo, ua vai hoê noa te amuiraa.—Roma 14:19, 21.
17. Eaha ta tatou e haapii mai i te hiˈoraa o Stéphanie?
17 Aita te hoê tuahine, o Stéphanie te iˈoa, i farii oioi i te faaotiraa i ravehia e te amaa. Ua tavini na raua ta ˈna tane i roto i te hoê pǔpǔ reo ê e ua au roa raua i ta raua taviniraa. Faaore ihora te amaa i ta ratou pǔpǔ e tono atura ia raua i roto i te hoê amuiraa e paraparauhia ra to raua reo tumu. Te parau ra Stéphanie: “Aita roa ˈtu vau i mauruuru. Aita vau i papu e hinaarohia te tauturu i roto i tera reo.” Ua faaoti râ o ˈna e turu i tera aratairaa apî. Te na ô faahou ra o ˈna: “I te pae hopea, ua taa ia ˈu e ua tano roa teie faaotiraa. Ua riro mâua ei metua pae varua no e rave rahi i roto i ta mâua amuiraa, o ratou anaˈe hoi i roto i te parau mau. Te haapii atoa nei au e te hoê tuahine tei haamata faahou i te poro. E i teie nei, e taime to ˈu no te faahohonu atu â i ta ˈu iho haapiiraa.” Te puohu ra o ˈna: “E manaˈo haava mâ to ˈu, inaha ua tutava vau i te auraro noa.”
18. E nafea tatou e faufaahia ˈi i te auraro noa?
18 E nehenehe tatou e haapii i te auraro. Te parau ra te Bibilia no Iesu e “ua haapii oia i te auraro na roto i te mau mea ta ˈna i faaruru,” eiaha râ i roto i te fifi ore. (Heb. 5:8) Mai ia Iesu, pinepine tatou i te haapii i te auraro i roto i te fifi. Ei hiˈoraa, a tupu ai te maˈi parare COVID-19, ua anihia tatou ia faaea i te putuputu tino roa i te Piha a te Basileia e i te poro i tera e tera fare. Noa ˈtu mea fifi no tatou ia auraro, ua riro te reira ei parururaa no tatou. Ua tahoêhia te amuiraa Kerisetiano taatoa e ua mauruuru Iehova ia tatou. I teie nei, ua ineine tatou pauroa i te auraro i te aratairaa atoa e horoahia mai i te roaraa o te ati rahi. Ia auraro tatou, e ora ïa tatou.—Ioba 36:11.
19. Eaha te tumu outou e hinaaro ai e auraro noa?
19 Ua ite mai tatou e e haamaitai-rahi-hia te feia auraro. Te tumu râ tatou e auraro ai ia Iehova, no to tatou ïa here ia ˈna e to tatou hinaaro e faaoaoa i to ˈna aau. (Ioa. 1, 5:3) Eita e haere ia tatou ia faahoˈi i te mau maitai atoa ta Iehova i faafanaˈo ia tatou. (Sal. 116:12) E nehenehe râ tatou e auraro ia ˈna e i te feia e mana to ratou. Ia auraro noa tatou, e feruriraa paari ïa to tatou e e faaoaoa te reira i te aau o Iehova.—Mas. 27:11.
HIMENE 89 E haamaitaihia tei haapao
a No to tatou huru tia ore, mea fifi no tatou paatoa ia auraro i te tahi taime, i te taata atoa e tiaraa to ratou no te faaue ia tatou. E haapii mai teie tumu parau i te faufaaraa ia auraro i to tatou mau metua, i “te feia mana” e i te mau taeae faatoroahia i roto i te amuiraa Kerisetiano.
b No te ite e nafea ia aparau e to outou mau metua no nia i te hoê faatureraa mea fifi no outou ia auraro, a taio i te tumu parau “E nafea ia paraparau i to ˈu na metua no ta raua mau faatureraa?” i nia i te jw.org.
c FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua auraro Iosepha raua Maria i te ture a Kaisara ia tapao i to raua iˈoa i Betelehema. I teie mahana, e auraro te mau Kerisetiano i te ture purumu, te aufauraa tute e te mau aratairaa no nia i te ea no ǒ mai i “te feia mana.”