ORARAA KERISETIANO
“O ta te Atua i taati . . .”
Te titau ra te ture a Mose i te tane o te hinaaro ra e faataa i ta ˈna vahine ia faaineine i te hoê papai faataaraa tei au i te ture. E na reirahia ia ore na hoa faaipoipo e ru i te faataa. Tera râ, i te tau o Iesu, ua faaohie te mau tia haapaoraa i te faataaraa. Ua nehenehe te mau tane e faataa i ta ratou mau vahine noa ˈtu te tumu. (“faataa i ta ˈna vahine faaipoipo,” “ua faaturi ïa e ua taiva i te vahine matamua” nota haapiiraa no nia i te Mk 10:11, nwtsty) Ua faaara Iesu e na Iehova i faatia e i haamau i te faaipoiporaa. (Mk 10:2-12) E riro te tane e te vahine “ei hoê” inaha ua faaipoipo raua no te oraraa taatoa. Ia au i te hoê â faatiaraa i roto i te Mataio, te tumu Bibilia hoê e faatiahia ˈi te faataaraa, o “te peu taotoraa tia ore” ïa.—Mt 19:9.
I teie mahana, hoê â manaˈo to e rave rahi no nia i te faaipoiporaa i to te mau Pharisea, eiaha râ i to Iesu. Ia tupu te fifi, oioi te feia o teie ao i te faataa. Area râ no te mau hoa faaipoipo Kerisetiano, mea faufaa roa te euhe o te faaipoiporaa e te tutava ra ratou i te faaafaro i te mau fifi ma te faaohipa i te mau aratairaa Bibilia. A mataitai na i te video Na te here e te faatura e tahoê i te mau mero utuafare e a pahono na i to muri nei mau uiraa:
E nafea ia faaohipa i te Maseli 15:1 i roto i to oe faaipoiporaa e no te aha mea faufaa roa te reira?
E nafea ia ape i te mau fifi a pee ai i te Maseli 19:11?
Mai te peu mea fifi roa to oe faaipoiporaa, eiaha e manaˈo: “E faataa paha mâua to ˈu hoa faaipoipo!” Eaha râ te mau uiraa te titauhia ra ia hiˈopoa?
E nafea ia riro i te hoê tane aore ra vahine faaipoipo maitai aˈe a pee ai i te Mataio 7:12?