Pure e feruriruriraa: faufaa roa no te mau tavini itoito rahi
1. Eaha tei tauturu ia Iesu ia haapao noa i ta ˈna ohipa tumu?
1 Ua faaora Iesu i te taata e ua tiavaru i te mau demoni i te taperaa mahana atoa. I te mahana i muri iho, ua faaitoito ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna ia tamau â i ta ˈna mau semeio ma te parau: “Te maimi nei te taata atoa ia oe.” Ua haapao noa râ Iesu i ta ˈna ohipa tumu e poro i te parau apî maitai, ma te pahono atu: “Mai haere tatou i te mau oire fatata nei ia parau haere atoa vau i te basileia i reira; o to ˈu hoi ïa tere i haere mai ai.” Eaha tei tauturu ia ˈna ia tapea i ta ˈna fa? Ua ara oioi oia no te pure e te feruriruri. (Mar. 1:32-39) E nafea te pure e te feruriruriraa e tauturu atoa mai ai ia riro ei taata poro itoito rahi?
2. Ia feruriruri tatou i te aha?
2 E feruriruri i te aha? No Iesu, ‘ua purara e ua faarue-taue-hia te taata, mai te mamoe tiai ore.’ (Mat. 9:36) E feruriruri atoa anaˈe ïa e nafea te taata e faufaahia ˈi i te parau apî maitai e i te ru o to tatou tau. (Kor. 1, 7:29) E feruri maite atoa paha i ta Iehova mau ohipa e huru maitatai, i ta tatou fanaˈoraa taa ê ei Ite no Iehova, e i te mau taoˈa pae varua faufaa roa no roto mai i te Parau a te Atua ta te taata i ore atura i ite.—Sal. 77:11-13; Isa. 43:10-12; Mat. 13:52.
3. Afea e feruriruri ai?
3 Afea? Mai ia Iesu, e ara oioi vetahi aita anaˈe e maniania. No vetahi ê, i te ahiahi ïa, hou e taoto ai. (Gen. 24:63) Noa ˈtu te rahi o te ohipa, e nehenehe e faataa i te taime no te feruriruri. E na reira vetahi i roto i te pereoo mataeinaa aore ra i te taime tamaaraa ia ore ratou ia haapeapeahia. Noa ˈtu e e taime poto, e tauturu te feruriruriraa hou te taviniraa ia e rave rahi ia poro ma te itoito rahi aˈe e te mǎtaˈu ore.
4. No te aha ia feruriruri?
4 E tauturu te pure e te feruriruriraa ia hiˈo i ta tatou haamoriraa mai te ohipa faufaa roa ˈˈe o to tatou oraraa, e e haapaari te reira i ta tatou faaotiraa e tamau i te poro. Ua faufaahia ta te Atua Tavini matamua, Iesu, e e faufaa-atoa-hia tatou.