Eiaha e tapea i te maitai i te taata!
1. E nafea tatou e ore ai e “tapea i te maitai” i te taata?
1 Ma te haa ma te itoito i roto i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua, eita tatou e “tapea i te maitai” i te taata i roto i ta tatou tuhaa fenua. (Mas. 3:27) Aita ˈtu e poroi maitai aˈe e tufa na te taata maori râ te tau maitai aˈe i mua nei i raro aˈe i te faatereraa a te Atua. Noa ˈtu e e nehenehe oe e tufa hua i te tiaturiraa i te Basileia na roto i te pororaa ma te faanaho-ore-hia aore ra te vaiihoraa i te mau papai, no te aha e ore ai e haamau i te fa e faatere i te hoê haapiiraa bibilia, mai te peu e aitâ oe i na reira ˈtura?
2. No te aha paha tatou e taiâ ˈi i te haamata i te hoê haapiiraa bibilia?
2 I te tahi mau taime, hoê o te mau fifi rahi roa ˈˈe no te faatere i te hoê haapiiraa bibilia, o to tatou ïa manaˈo no nia i te reira. E taiâ vetahi i te faatere i te hoê haapiiraa bibilia no to ratou ereraa i te tiaturi ia ratou iho aore ra no te rahi o ta ratou ohipa. E nehenehe te mau manaˈo tauturu i muri nei e tauturu rahi ia oe eiaha e taiâ i te apiti i te faatereraa i te mau haapiiraa bibilia.—Mat. 28:19; Ohi. 20:20.
3. No te aha tatou i aravihi ai i te haapii i te Bibilia?
3 Te ereraa i te tiaturi: Peneiaˈe ua taotiahia oe i te pae o te ite aore ra no te tahi atu tumu te ere ra oe i te tiaturi i to oe aravihi e faatere i te hoê haapiiraa bibilia. E feia ‘haapii-ore-hia e te itea ore’ te mau tavini Kerisetiano aravihi o te senekele matamua. Na te aha i tauturu ia ratou ia haapii ia vetahi ê i te parau mau? ‘Ia Iesu atoa ra ratou.’ (Ohi. 4:13) Ua haapii ratou na roto i te hiˈoraa i te Orometua Rahi, Iesu, ua faahereherehia ta ˈna mau haapiiraa e huru raveraa no tatou i roto i te mau Papai. Noa ˈtu e mea taotiahia to oe ite, te fanaˈo nei oe i te ite hau ê i te pae varua.—Isa. 50:4; Kor. 2, 3:5.
4. Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te hiˈoraa o Amosa?
4 I te tahi mau taime ua faaohipa Iehova i te mau peropheta no te aˈo i te mau tia faatere aore ra te tahi atu feia tiaraa teitei o tei rave i te hara. E oraraa haehaa to vetahi mau peropheta, mai ia Amosa. Ua faˈi Amosa: “E ere au i te peropheta, e ere atoa hoi au i te tamaiti a te peropheta; e faaamu puaatoro hoi au, e haaput[a] sukamino hoi.” (Amo. 7:14; MN) Noa ˈtu râ, aita Amosa i taiâ i te faaite i ta Iehova poroi haavaraa i te tahuˈa haamori kafa, o Amazia. (Amo. 7:16, 17) Ia haamanaˈo noa tatou e tia ˈi, te rave nei tatou i ta te Atua ohipa e na ˈna e faaaravihi maitai ia tatou no te ohipa ta ˈna i horoa mai ia rave tatou.—Tim. 2, 3:17, MN.
5. No te aha e mea tia ˈi ia tutava tatou i te haamata i te hoê haapiiraa bibilia noa ˈtu e e mea ohipa roa tatou?
5 Te rahi o te ohipa: Noa ˈtu e e mea ohipa roa oe, ua faaherehere aˈena paha oe i te taime no te poro tamau. E nehenehe te faatereraa i te hoê haapiiraa bibilia e riro ei hoê o te mau tuhaa oaoa roa ˈˈe o te taviniraa. E fanaˈoraa taa ê ia ite i te Parau a Iehova i te ohiparaa i roto i te oraraa o te hoê taata. (Heb. 4:12) E oaoa Iehova ia rave tatou i te mau faatusiaraa no te tauturu i te tahi taata ia “noaa te ite i te parau mau.” (Tim. 1, 2:4) E oaoa atoa te mau melahi ia tatarahapa te tahi taata i to ˈna oraraa tahito e ia haere oia i mua i te pae varua.—Luka 15:10.
6. Eaha ta tatou fanaˈoraa faahiahia roa i te raveraa i to te Atua hinaaro?
6 O to te Atua “hinaaro i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.” (Tim. 1, 2:4) Auê ïa fanaˈoraa faahiahia ia ohipa tatou ia au i to te Atua hinaaro, ma te taiâ ore i te faatere i te mau haapiiraa bibilia!