Nafea ia paraparau ma te haapapu i te manaˈo?
1 Ua matauhia te aposetolo Paulo ei taata poro o te haapapu i te manaˈo. (Ohi. 19:26) Ua faˈi te arii Ageripa iho i mua ia ˈna e: “Ua fatata vau i te riro ei [Kerisetiano] ia oe.” (Ohi. 26:28; MN) Eaha te mea e manuïa ˈi te taviniraa a Paulo? Mea tano ta ˈna haaferuriraa, mea niuhia i nia i te mau Papai e mea faaauhia i nia i te feia e faaroo ra ia ˈna.—Ohi. 28:23.
2 Mai ia Paulo, ia riro tatou ei taata o te haapapu i te manaˈo i roto i ta tatou taviniraa, e tia ˈi. Nafea? Na roto ïa i te faaohiparaa i te ite hohonu ia paraparau e ia faaroo tatou ia vetahi ê. (Mas. 16:23) E titauhia ia tatou e toru taahiraa avae.
3 E faaroo maitai anaˈe: E imi anaˈe i roto i te mau parau a te taata i te hoê manaˈo e tu i to tatou e te nehenehe e tauaparauhia. Mai te peu e e patoi mai oia, e tamata anaˈe i te ite no te aha. Mea faufaa atoa paha ia ite mau eaha ta ˈna e tiaturi ra, no te aha oia e tiaturi ai e na te aha i haapapu ia ˈna. (Mas. 18:13) E nehenehe e ui ia ˈna ma te faatano i te parau.
4 E ui anaˈe i te tahi mau uiraa: Mai te peu e te tiaturi ra te hoê taata i te Toru Tahi, e ui anaˈe ia ˈna e: “Ua tiaturi noa anei oe i te Toru Tahi?” I muri iho, e parau faahou anaˈe: “Ua hiˈopoa hohonu aˈena anei oe eaha ta te Bibilia e parau ra?” E nehenehe atoa tatou e ui i teie uiraa: “Ahiri e e toru tahi te Atua, eita anei te Bibilia e faaite papu mai i te reira?” E tauturu te mau pahonoraa a te taata ia tatou ia haaferuri e o ˈna i nia i te mau Papai.
5 E faaohipa anaˈe i te tahi mau haaferuriraa papu: I te hoê mahana, ua ui te hoê taeae i te hoê vahine o tei tiaturi e o Iesu te Atua e: “Mai te peu e e tamata oe i te faataa e mea aifaito e piti taata, eaha te auraa fetii ta oe e horoa mai ei faahohoˈaraa?” Ua pahono te vahine e: “E faaohipa vau e toopiti taeae.” Ua parau faahou â te taata poro e: “Peneiaˈe na maehaa. Na roto râ i te haapiiraa mai ia tatou e o te Atua te Metua e o o ˈna te Tamaiti, eaha ta Iesu e hinaaro ra e parau?” Ua taa aˈera i te vahine e mea paari aˈe te hoê e mea rahi aˈe to ˈna mana i to te tahi. (Mat. 20:23; Ioa. 14:28; 20:17) Ua putapû to ˈna feruriraa e to ˈna mafatu maoti te aravihi no te haapapu i te manaˈo.
6 Parau mau, eita te taatoaraa e farii i te parau mau, noa ˈtu â e mea tano e mea papu maitai ta tatou faaiteraa. Teie râ, mai ia Paulo, e tutava anaˈe ia itea mai te mau taata aau farii maitai o ta tatou tuhaa fenua e e haapapu anaˈe i to ratou manaˈo e haafaufaa i te poroi o te Basileia.—Ohi. 19:8.