VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w19 Tiurai api 25-29
  • Ua hau aˈe ta Iehova mau haamaitairaa i ta ˈu i manaˈo

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua hau aˈe ta Iehova mau haamaitairaa i ta ˈu i manaˈo
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • UA FAAEA I TE TAIÂ
  • TE MAU HAAPIIRAA FAUFAA ROA TA ˈU I HUTI MAI I GILEADA
  • HAAPIIRAA MAITAI ROA NO TE MAU MITIONARE
  • TE TAVINIRAA I KENYA
  • UA OOTI MAI I TE HAAMAITAIRAA RAHI I ETIOPIA
  • UA TAMAU IEHOVA I TE FAATUPU
  • Haamaitairaa e haapiiraa faufaa mau no ǒ mai ia Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • Eita tatou e otohe maoti te puai o te Atua
    Aamu o te mau Ite no Iehova
  • Te tahi mau haapiiraa no ǒ mai i te Orometua Rahi roa ˈˈe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • E ohipa o Iehova ma te taiva ore
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
w19 Tiurai api 25-29
Manfred e Gail Tonak i to raua mahana faaipoiporaa

AAMU

Ua hau aˈe ta Iehova mau haamaitairaa i ta ˈu i manaˈo

Faatiaraa a Manfred Tonak

UA ITE au mea maitai te taviniraa pionie, hoê râ uiraa tei vai noa i roto i to ˈu feruriraa, ‘Eita anei au e haumani i muri aˈe?’ Ua riro vau ei taata hoo taoˈa o te hapono atu i te reira na te mau vahi e rave rau i Afirika mai i Dar es Salaam, Elisabethville e Asmara. Mea au roa na ˈu ta ˈu ohipa! Aita râ vau i ite i te hoê mahana, e tavini au ia Iehova ma te taime taatoa i tera e i te tahi atu mau fenua na Afirika!

I te pae hopea, ua faaea vau i te taiâ e rave atura i te taviniraa pionie! E uputa rahi tei matara, hau aˈe i ta ˈu i manaˈo! (Eph. 3:20) E faatia ˈtu vau mea nafea te reira i te tupuraa.

Ua fanauhia vau i Berlin, Heremani i 1939, tau avaˈe i muri aˈe i te haamataraa o te Piti o te tamaˈi rahi. I 1945 a hope ai te tamaˈi, ua haere mai te mau manureva e topita ia Berlin. I tera mahana, ua topitahia to matou aroâ e ua horo to matou utuafare i roto i te hoê puhapa. I muri mai, ua titauhia ia horo i Erfurt, te oire tumu o to ˈu metua vahine.

Manfred Tonak, to ’na na metua e to ’na tuahine i Heremani i te area matahiti 1950

To ˈu nau metua e to ˈu tuahine i Heremani, area matahiti 1950

I imi na mama i te parau mau, ua taio oia i te mau buka a te mau philosopho e ua fafa atoa i roto e rave rau haapaoraa. I 1948, ua haere mai e piti Ite no Iehova i to matou fare. Farii ihora mama ia raua e ui aˈera e rave rahi uiraa. Aita i mairi hoê hora i muri aˈe, ua na ô mai mama ia ˈu e to ˈu tuahine apî: “Teie te parau mau!” I muri mai, haamata ˈtura matou e toru i te apiti i te mau putuputuraa i Erfurt.

I 1950, ua hoˈi matou i Berlin e tavini atura i roto i te amuiraa Berlin-Kreuzberg. I te taui-faahou-raa to matou faaearaa, apiti atura matou i te amuiraa Berlin-Tempelhof. I muri aˈe, ua bapetizohia mama, area vau, ua taiâ noa â.

UA FAAEA I TE TAIÂ

No to ˈu mamahu, aita vau i haere oioi i mua. Ua mairi e piti matahiti, aita vau i paraparau noa ˈˈe i roto i te pororaa. Ua tauturu mai râ te amuimuiraa i te mau taeae e tuahine itoito e te taiva ore. Ua tapeahia vetahi i te mau aua haavîraa Nazi e te tahi atu i te mau fare tapearaa i te pae hitia o te râ o Heremani. Ua afai huna vetahi i te mau papai i tera tuhaa fenua. Ua putapû roa to ˈu aau i to ratou hiˈoraa faahiahia mau. Feruri aˈera vau, ‘Ua ineine teie mau Kerisetiano i te pohe no Iehova e no to ratou mau taeae, e roaa atoa ia ˈu i te faaea i te taiâ!’

Ua faaea vau i te riro ei taata mamahu i to ˈu apitiraa i te hoê pororaa taa ê i 1955. Na roto i te hoê rata i piahia i roto i te papai Faaara,a ua faaite taeae Nathan Knorr a tahi ra te faanahonahoraa e faatupu ai i te pororaa mai tera te huru. Ua parau oia e ia hoê te feia poro atoa, “e riro ïa ei avaˈe pororaa faahiahia mau tei ore i itehia aˈenei i nia i te fenua!” E parau mau roa iho â! I muri mai, ua pûpû vau i to ˈu ora ia Iehova e bapetizohia ˈtura i 1956, i te hoê â taime e o papa e to ˈu tuahine. Aita râ i maoro, ua titauhia ia rave au i te tahi atu faaotiraa faufaa mau.

Ua papu ê na ia ˈu mea maitai te taviniraa pionie, aita râ vau i rave oioi i te reira! Na mua, ua faaoti au i te haapiipii i te toroa hoo taoˈa no te hoo faahou atu i te ara. I muri mai, ua opua e faarahi â to ˈu ite i roto i tera toroa. I 1961, noaa mai nei te hoê ohipa i Hambourg, hoê o te mau oire rahi i Heremani. No to ˈu au i ta ˈu ohipa, ua faataere noa vau i te rave i te taviniraa pionie.

Auê au i te mauruuru ia Iehova i te faaohiparaa i te mau taeae î i te here no te haaferuri ia ˈu! E rave rahi hoa tei haamata ê na i te taviniraa pionie e tei riro ei hiˈoraa maitai no ˈu. Ua faaitoito atoa mai taeae Erich Mundt ia tiaturi ia Iehova. Ua parau oia i roto i te aua haavîraa, ua paruparu mai te mau taeae tei tiaturi noa ia ratou iho. Area tei tiaturi ia Iehova, ua tapea ïa i te taiva ore e ua riro ei tavini itoito i roto i ta ˈna faanahonahoraa.

Manfred Tonak i 1963

I to ˈu haamataraa i te taviniraa pionie i 1963

Ua faaitoito atoa mai te taeae Martin Poetzinger tei tavini i muri aˈe i roto i te Tino aratai. Ua parau oia i te mau taeae: “O te itoito te taoˈa faufaa roa ˈˈe!” Ua feruri maite au i ta ˈna mau parau e i te pae hopea, vaiiho atura vau i ta ˈu ohipa no te rave i te taviniraa pionie i Tiunu 1963. E faaotiraa maitai roa ta ˈu i rave! E piti avaˈe i muri aˈe, aita â vau i haamata ˈtu ra i te imi i te ohipa apî, ua titauhia mai au ia tavini ei pionie taa ê. Tau matahiti i muri aˈe, ua faatupu Iehova i ta ˈu i ore i manaˈo noa ˈˈe! Ua titauhia vau ia apiti atu i te 44raa o te Piha haapiiraa no Gileada!

TE MAU HAAPIIRAA FAUFAA ROA TA ˈU I HUTI MAI I GILEADA

Hoê o te mau haapiiraa faufaa roa ˈˈe ta ˈu i huti mai i te taeae Nathan Knorr e Lyman Swingle, o te oreraa ïa e faarue oioi i ta tatou taviniraa aore ra hopoia. Ua faaitoito mai raua ia tapea maite i ta matou taviniraa noa ˈtu te mau fifi. Teie ta taeae Knorr i parau no te haaferuri ia matou: “E tiatonu outou i nia i te aha? Te repo? Te mau manumanu? Te veve? Aore ra e tapea mai outou i te nehenehe o te mau tumu raau, te mau tiare e te mau hohoˈa mata oaoa? A haapii i te here i te taata!” I te hoê mahana, i to taeae Swingle faataaraa i te tumu vetahi taeae i faarue oioi ai i ta ratou taviniraa, ua horuhoru roa to ˈna aau e taˈi ihora. Ua titauhia ia faataime i ta ˈna oreroraa parau. Ua putapû roa to ˈu aau e aita roa ˈtu vau i hinaaro e faaoto i te Mesia e i to ˈna mau taeae haapao maitai.—Mat. 25:40.

Manfred Tonak, Claude Lindsay e Heinrich Dehnbostel i roto i te taviniraa mitionare i 1967 i Lubumbashi, Congo

O vau, Claude e Heinrich ei mitionare i 1967 i Lubumbashi, Congo

Ua ani mai te tahi mau mero o te Betela ihea matou e tonohia ˈi. E parau maitai anaˈe ta ratou i faahiti no tera e tera fenua. I to ˈu râ parauraa Congo (Kinshasa), faaea noa ˈtura ratou e na ô maira: “Congo? Auê hoi e, a ani i ta Iehova tauturu!” I tera ra tau, e parau peapea anaˈe no nia i tera fenua, oia hoi te tamaˈi, te faehau iino e te taparahiraa taata. Ua haamanaˈo noa râ vau i te mau haapiiraa ta ˈu i huti mai. I Tetepa 1967, tau taime i muri aˈe i te opereraa parau tuite, ua reva Heinrich Dehnbostel, Claude Lindsay e o vau i Kinshasa, te oire pu o Congo.

HAAPIIRAA MAITAI ROA NO TE MAU MITIONARE

I te taeraa i Kinshasa, ua haapii matou i te reo Farani e toru avaˈe te maoro. I muri iho, ua haere matou i Elisabethville, Lubumbashi i teie nei, piri atu i te pae apatoa o Congo e te otia fenua o Zambie. Noho atura matou i te fare mitionare i roto i te oire.

Aita Lubumbashi i porohia aˈenei, ua oaoa roa ïa matou i te faaite i te pue parau mau i te feia no ǒ. Aita i maoro, e rave rahi roa haapiiraa ta matou i haamata. Ua poro atoa matou i te mau tia faatere e mutoi oire. E rave rahi tei haafaufaa i te Parau a te Atua e i ta matou ohipa pororaa. Ua haapii atoa mâua Claude i te reo Swahili no te mea tera reo ta te rahiraa e paraparau. Tau taime i muri aˈe, ua anihia mâua ia turu i te amuiraa reo Swahili.

E fifi atoa râ ta matou i farerei. Pinepine matou i te farerei i te faehau tei taero i te ava a faaohipa ˈi i ta ratou pupuhi aore ra i te mutoi o te faahuehue mai. I te hoê mahana, ua tomo roa mai te hoê pǔpǔ mutoi e ta ratou pupuhi a putuputu ai matou i roto i te fare mitionare. Afaihia ˈtura matou i te piha a te mau mutoi e ua mau matou i reira e tae noa ˈtu i te hora ahuru i te po.

I 1969, ua haamata vau i te tavini ei tiaau haaati. Ua haere au na roto i te ururaau i Afirika, te aihere teitei e te purumu varivari. I te hoê oire iti, ua ofaa te hoê maiaa moa e ta ˈna mau fanauˈa i raro aˈe i to ˈu roˈi. Eita roa e moˈe ia ˈu ia ara taue mai au i te aahiata a totereo ai tera maiaa. E taime oaoa mau te mau po e paraparau ai matou te mau taeae no nia i te pue parau mau Bibilia i mua i te hoê auahi.

Hoê o te mau fifi rahi ta ˈu i farerei, o te mau faahua Kerisetiano tei turu i te pǔpǔ poritita Kitawala.b Ua ô mai vetahi o ratou i roto i te mau amuiraa e ua amo atoa i te hopoia rahi. E rave rahi “toˈa ite-ore-hia” tei tamata i te haafifi i te mau taeae e tuahine haapao maitai. (Iuda 12) Ua tamâ râ Iehova i te mau amuiraa e e maitai rahi tei itehia i muri aˈe!

I 1971, ua riro mai au ei mero o te tomite amaa i Kinshasa. Ua ohipa vau i roto e rave rau tuhaa, te papairaa rata, te mau aniraa papai a te mau amuiraa e te tahi atu mau ohipa i roto i te tuhaa taviniraa. I te Betela, ua haapii au i te faanaho i te ohipa i roto i te hoê fenua rahi ma te ravea rii. I te tahi taime, tau avaˈe te mairi hou te mau rata a tae ai i te mau amuiraa! Na te hoê manureva e afai atu i ta matou mau rata i nia i te mau poti, e vai noa râ te reira i roto i ta ratou vehî hamanihia i te aeho tau hebedoma. Maoti râ te tauturu a te mau taeae no Congo, ua haere noa te ohipa i mua noa ˈtu tera e te tahi atu mau fifi!

E maere noa na vau a faanaho ai te mau taeae i te mau tairururaa rahi ma te ravea rii. E hamani ratou i te tahua i nia i te mau ofaaraa manumanu, e faatiatia i te aihere teitei ei paruru e e oviriviri atoa i te reira ei parahiraa. E faaohipa ratou i te ofe no te hamani i te tino o te tamaru e te peue aeho no te tapoˈi i te tafare aore ra te airaa maa. I te mea aita ta ratou e naero, e faaohipa ïa ratou i te paa o te mau tumu raau. I tera mau taime, e mataitai noa vau ia ratou a faahiahia noa ˈi i te itoito e te aravihi o teie mau taeae e tuahine! Mea here roa na ˈu ia ratou, moˈemoˈe roa vau i te faarueraa ia ratou no te hoê hopoia apî!

TE TAVINIRAA I KENYA

I 1974, ua tonohia vau i te amaa i Nairobi, Kenya. Mea rahi atu â te ohipa i ǒ, na tera hoi amaa e haapao ahuru fenua rahi ua opanihia ta tatou ohipa. Pinepine au i te tonohia i tera mau tuhaa fenua, i Etiopia iho â râ. I tera tau, ua tupu te hamani-ino-raa i ǒ e e rave rahi ati ta te mau taeae e tuahine i faaruru. E rave rahi tei rave-ino-hia, tei tapeahia e tei haapohehia. No to ratou râ here ia Iehova e i te tahi e te tahi, ua tapea to tatou mau taeae e tuahine i to ratou haapao maitai.

I 1980, ua oaoa roa vau i te faaipoipo ia Gail Matheson. No Kanada mai oia e hoê â ta mâua Piha haapiiraa no Gileada. Ua haamatau mâua na roto i te papairaa rata. Ua tonohia oia ei mitionare i Bolivia. Ahuru ma piti matahiti i muri aˈe, farerei faahou ihora mâua i New York e faaipoipohia ˈtura i Kenya. E mauruuru noa vau ia Gail no to ˈna huru feruriraa pae varua e te haapae. E turu papu e e hoa here noa â oia no ˈu!

I 1986, ua haa atoa mâua Gail i roto i te tuhaa haaati a tavini noa ˈi i te amaa. Ua ratere mâua na te mau fenua rahi i raro aˈe i te tiaauraa a te amaa o Kenya.

Oreroraa parau a Manfred Tonak i te tairururaa i 1992 i Asmara, Érythrée i teie nei

Oreroraa parau i te hoê tairururaa i Asmara i 1992

Haamanaˈo noa ra vau i te mau faaineineraa i ravehia no te hoê tairururaa i Asmara, Érythrée i teie nei, i 1992. Ua opanihia ta tatou ohipa i tera tuhaa fenua. Hoê anaˈe fare raau mea reporepo i rapae e i roto ta matou i fanaˈo. I te mahana o te tairururaa, ua maere roa vau i ta te mau taeae i rave no te faanehenehe i roto mai ia riro ei vahi tura no te haamori ia Iehova. E rave rahi utuafare tei afai mai i te mau tapoˈi nehenehe mau. Ua oaoa roa matou i tera tairururaa e 1 279 taata tei tae mai i tera mahana!

I roto i te tuhaa haaati, mea rahi te tauiraa ta mâua i ite! I te tahi taime, e taoto mâua i roto i te hoê fare rahi haviti mau i te pae tatahi. I te tahi atu râ taime, i roto ïa i te hoê puhapa no te feia rave ohipa e 100 metera te atea te vahi haumitiraa. Noa ˈtu râ te vahi ta mâua i haere, e taime oaoa mau te pororaa na muri i te mau pionie e feia poro. No te hopoia apî i horoahia mai, ua titauhia ia vaiiho mâua i teie mau hoa here, ua moˈemoˈe roa mâua i muri mai!

UA OOTI MAI I TE HAAMAITAIRAA RAHI I ETIOPIA

Mai te matahiti 1987 e tae atu 1992, ua haamanahia ta tatou ohipa i mua i te ture i te tahi mau fenua ta te amaa o Kenya i tiaau na. Ua haamauhia ïa te mau amaa e piha ohipa apî i tera mau tuhaa fenua. I 1993, ua tonohia mâua i te piha ohipa i Addis-Abeba i Etiopia. Mea maoro ta tatou ohipa i te opaniraahia i ǒ, i teie nei râ, ua haamanahia.

Manfred e Gail Tonak i Etiopia i 1996

I roto i te taviniraa haaati i Etiopia i 1996

Ua haamaitai rahi Iehova i te taviniraa i Etiopia! E rave rahi taeae e tuahine tei riro mai ei pionie. Mai 2012 mai, hau atu i te 20 i nia i te hanere o te feia poro tei tavini ei pionie tamau i te matahiti hoê. Ua faatupuhia e rave rahi haapiiraa e faaineineraa e hau atu i te 120 Piha a te Basileia tei hamanihia. I 2004, ua faatiahia hoê Betela e hoê Piha tairururaa apî. Auê haamaitairaa e!

I te roaraa o te mau matahiti, ua riro te mau Kerisetiano i Etiopia ei hoa piri mau. Mea here roa na mâua Gail i te mau taeae e tuahine no to ratou maitai e here. Aita i maoro aˈenei, ua maˈihia mâua e titauhia ˈtura ia tavini i teie nei i te amaa o Europa no Ropu. Mea aupuru-maitai-hia mâua i ǒ nei, e mihi râ mâua i tera mau hoa here i Etiopia.

UA TAMAU IEHOVA I TE FAATUPU

Ua ite mâua i te rima o Iehova i roto i te ohipa pororaa. (Kor. 1, 3:6, 9) I te taime matamua a poro ai au i te mau taata no Rwanda tei haere mai i Congo no te ohipa imiraa veo, aita e taata poro i Rwanda. I teie nei, ua hau atu i te 30 000 taeae e tuahine i tera fenua. I 1967, tau 6 000 taata poro i Congo (Kinshasa), i teie nei, ua hau atu i te 230 000. Hau atu i te hoê mirioni taata tei tae i te Oroa haamanaˈoraa i 2018. I te mau fenua atoa i haapaohia na e te amaa o Kenya, ua taiohia 100 000 taata poro hau. Mea rahi mau te maraaraa!

Manfred e Gail Tonak i teie mahana

A hau atu i te 50 matahiti i teie nei, ua faaohipa Iehova e rave rau taeae ia haamata vau i te taviniraa taime taatoa. Te vai noa nei to ˈu huru mamahu, ua haapii râ vau i te tiaturi papu ia Iehova. Ua tauturu mai ta ˈu taviniraa i Afirika ia faaite i te faaoromai e te feruriraa haapae. Te faahiahia nei mâua Gail i te mau taeae e tuahine atoa tei farii maitai mai e tei faaoromai tamau ma te tiaturi ia Iehova. Te mauruuru mau nei au i to Iehova hamani maitai rahi! Ua hau aˈe ta Iehova mau haamaitairaa i ta to ˈu aau i hinaaro!—Sal. 37:4.

a Piihia i muri aˈe Ta tatou taviniraa i te Basileia tei monohia i teie nei i te api parau Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano.

b No roto mai te parau “Kitawala” i te hoê taˈo Swahili o faatere te auraa. Ua titau teie pǔpǔ poritita ia faatiamâhia Congo i te fenua Beletita. Ua haru, ua haapii e ua opere te pǔpǔ Kitawala i te mau papai a te mau Ite no Iehova ma te faahuru ê i te mau haapiiraa Bibilia. Ua hinaaro hoi ratou ia turuhia ta ratou mau titauraa, ohipa tahutahu e peu taotoraa tia ore.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono