VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w19 Tiurai api 14-19
  • A haere e faariro i te taata ei pǐpǐ na ˈu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A haere e faariro i te taata ei pǐpǐ na ˈu
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • NO TE AHA E OHIPA FAUFAA?
  • EAHA TE TITAUHIA IA RAVE?
  • NA VAI TERA HOPOIA?
  • NO TE AHA E TITAUHIA TE FAAOROMAI?
  • A faariro i te taata ei pǐpǐ
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
  • A oaoa i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • A faatupu i te mau huru maitatai o te tauturu ia outou ia faariro i te taata ei pǐpǐ
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • “A haere ïa e faariro i te taata . . . ei pǐpǐ na ˈu”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
w19 Tiurai api 14-19

TUMU PARAU HAAPIIRAA 29

A haere e faariro i te taata ei pǐpǐ na ˈu

“A haere . . . e faariro i te taata o te mau nunaa atoa ei pǐpǐ na ˈu.”—MAT. 28:19.

HIMENE 60 E ora mai te taata

HAAPOTORAAa

1-2. (a) Ia au i ta Iesu faaueraa i roto i te Mataio 28:18-20, eaha te fa matamua roa a te amuiraa Kerisetiano? (b) Eaha te mau uiraa e pahonohia i roto i teie haapiiraa?

EITA e ore ua oaoa roa te mau aposetolo a haere ai i te mouˈa i Galilea, te vahi ta Iesu i faaau no te farerei ia ratou i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa. (Mat. 28:16) I tera paha taime to Iesu faraa i mua “hau atu e 500 taeae i te hoê â vahi.” (Kor. 1, 15:6) No te aha Iesu i haaputuputu ai i ta ˈna mau pǐpǐ? No te horoa ˈtu i te hoê hopoia faahiahia mau. Ua na ô hoi oia ia ratou: “A haere ïa e faariro i te taata o te mau nunaa atoa ei pǐpǐ na ˈu.”—A taio i te Mataio 28:18-20.

2 Ua riro mai te mau pǐpǐ i faaroo i ta Iesu parau i tera mahana ei mero no te amuiraa Kerisetiano matamua. Ta ratou hopoia matamua roa, e faariro ïa e rave rahi atu â taata ei pǐpǐ na te Mesia.b I teie mahana, ua hau atu i te 100 000 amuiraa na te ao nei. Aita te hopoia i taui. No reira i roto i teie haapiiraa, e pahono mai tatou i to muri nei mau uiraa: No te aha mea faufaa ia faariro i te taata ei pǐpǐ e eaha te titauhia ia rave? Na vai tera hopoia e no te aha mea faufaa te faaoromai i roto i tera ohipa?

NO TE AHA E OHIPA FAUFAA?

3. Ia au i te Ioane 14:6 e te 17:3, no te aha mea faufaa te ohipa e faariro i te taata ei pǐpǐ?

3 O te mau pǐpǐ anaˈe a te Mesia te nehenehe e riro ei hoa no te Atua. Mea faufaa ïa ia faariro i te taata ei pǐpǐ na Iesu. Hau atu â, e fanaˈo ratou i te oraraa maitai i teie nei â, e a muri aˈe, i te ora mure ore. (A taio i te Ioane 14:6; 17:3.) E hopoia rahi ta Iesu i horoa mai, e fanaˈo râ tatou i te tauturu. Teie ta te aposetolo Paulo i parau no ˈna e no to ˈna mau hoa piri: “E hoa ohipa hoi [matou] no te Atua.” (Kor. 1, 3:9) Auê haamaitairaa e! Ua horoa mai Iehova e Iesu i tera hopoia noa ˈtu to tatou huru tia ore.

4. Eaha ta tatou e haapii mai i te tupuraa ta Ivan e Matilde i farerei?

4 E oaoa rahi te noaa mai ia apiti tatou i te ohipa e faariro i te taata ei pǐpǐ. A hiˈo na ia Ivan e ta ˈna vahine o Matilde e ora ra i Colombie. A poro ai, teie ta te hoê taurearea o Davier te iˈoa i parau ia raua: “Te hinaaro ra vau e taui, eita râ e haere ia ˈu!” E taata moto Davier o tei rave i te raau taero, tei inu hua i te ava e tei faaea e te hoê vahine o Erika te iˈoa. Te faataa ra taeae Ivan: “Mea atea roa to ˈna oire. No te farerei faahou ia ˈna, ua titauhia ia taataahi mâua e rave rahi hora na nia i te purumu varivari. I te iteraa Erika ua taui te haerea e te huru o Davier, ua apiti mai oia i roto i te haapiiraa.” I muri mai, ua faaea Davier i te rave i te raau taero, i te inu e te moto. Ua faaipoipo atoa raua Erika. Te parau ra tuahine Matilde: “I to Davier raua Erika bapetizoraahia i 2016, ua haamanaˈo mâua i ta Davier i parau, ‘Eita e haere ia ˈu ia taui.’ Ua taˈi roa mâua.” Auê te oaoa ia tauturu i te taata ia riro ei pǐpǐ na te Mesia!

EAHA TE TITAUHIA IA RAVE?

5. Eaha te taahiraa matamua no te faariro i te taata ei pǐpǐ?

5 Hou a faariro ai i te taata ei pǐpǐ, e titauhia ia “imi” i te feia aau farii i te parau mau. (Mat. 10:11) E pǐpǐ mau tatou na te Mesia ia haapao tatou i ta Iesu faaueraa ia haere e poro. Hau atu â, e Ite no Iehova mau tatou a poro ai i te mau taata atoa ta tatou e farerei.

6. Eaha te titauhia ia rave ia farii te taata i ta tatou poroi?

6 E farii oioi vetahi i te haapii i te pue parau mau Bibilia. Area te tahi atu, e titauhia ia faaaraara i to ratou anaanatae. Mea faufaa roa ïa ia faaineine maitai no te taviniraa. A maiti i te mau tumu parau e anaanatae ai te feia ta outou e farerei. I muri iho, a feruri e nafea ia faaohipa i te reira i roto i ta outou omuaraa parau.

7. E nafea ia haamata i te hoê aparauraa, e no te aha mea faufaa ia faaroo e ia faatura i te taata?

7 E nehenehe paha outou e haamata ma te parau: “Hinaaro nei au e ite i to oe manaˈo no nia i te tahi tumu parau. E rave rahi na te ao nei o te faaruru ra i te hoê â fifi e to tatou. I to oe manaˈo, te vai ra anei te hoê faatereraa o te nehenehe e faatitiaifaro i te mau fifi na te ao atoa nei?” I muri mai, a paraparau i nia i te Daniela 2:44. I te tahi atu taata, e nehenehe outou e omua i te aparauraa mai teie: “I to oe manaˈo, eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te haapii i te peu maitai i ta tatou tamarii?” Ia oti, a aparau i nia i te Deuteronomi 6:6, 7. Noa ˈtu eaha te tumu parau ta outou e maiti, a feruri maite i te feia ta outou e farerei atu. A feruri e nafea ratou e faufaahia ˈi i ta te Bibilia e haapii ra. I roto i te aparauraa, a faaroo maite e a faatura ia ratou. E tauturu atu te reira ia taa i to ratou tupuraa e e farii ohie ïa ratou i te faaroo i ta outou e parau.

8. No te aha e titauhia te tutavaraa tamau no te farerei faahou i te feia ta tatou i poro?

8 Hou te hoê taata a farii ai i te haapii i te Bibilia, e titauhia paha te taime e te tutavaraa no te farerei faahou ia ˈna. No te aha? Eita te taata e vata hanoa e e taiâ atoa paha vetahi. Ia hinaaro tatou ia tupu maitai te hoê raau tanuhia, e titauhia ia faararirari tamau i te pape. Ia here atoa te hoê taata ia Iehova e i te Mesia, e titauhia ia paraparau tamau ia ˈna no nia i te Bibilia.

NA VAI TERA HOPOIA?

A tere ai i te fenua ê no te faafaaea, ua farii te tahi taata i te papai a te mau Ite no Iehova i te tauraa manureva. I muri a‘e, ua ite oia i te tahi atu mau Ite no Iehova e te vairaa papai. I te ho‘iraa oia i to ’na fare, ua patoto atu te mau Ite no Iehova

Te imi ra te mau Ite no Iehova atoa na te ao nei i te feia aau farii (A hiˈo i te paratarafa 9-10)c

9-10. No te aha na te mau Kerisetiano atoa te hopoia e imi i te feia aau farii?

9 Na te mau Kerisetiano atoa te hopoia e imi i te feia aau farii. E nehenehe e faahohoˈa i tera ohipa i te imiraa i te hoê tamarii tei moˈe. I te hoê mahana, ua moˈe te hoê tamaiti e toru matahiti. Tau 500 rima tauturu tei haere e maimi ia ˈna. Piti ahuru hora i muri aˈe, na te hoê rima tauturu i ite mai ia ˈna i roto i te tahi faaapu. Ua parau râ taua rima tauturu: “Na matou paatoa i ite mai ia ˈna.”

10 E rave rahi taata te nehenehe e faahohoˈahia i teie tamaiti tei moˈe, aita to ratou e tiaturiraa e e titauhia ia tauturu ia ratou. (Eph. 2:12) Hau atu i te vaˈu mirioni Kerisetiano te maimi nei i te feia aau farii. Na te tahi atu paha taeae aore ra tuahine i ite mai i te hoê taata e farii i te haapii i te Bibilia. Ia riro mai oia ei pǐpǐ na te Mesia, o tatou paatoa te oaoa. No te aha? No te mea ua apiti tatou paatoa i te ohipa maimiraa i te feia aau farii!

11. Eaha te tahi atu mau ravea no te tauturu i te taata ia riro ei pǐpǐ na te Mesia?

11 E nehenehe outou e tauturu i te hoê taata ia riro ei pǐpǐ na te Mesia noa ˈtu aita outou e faatere ra i ta ˈna haapiiraa Bibilia. E nafea? A farii maitai e a haamatau i te taata a haere mai ai ratou i te Piha a te Basileia. E ite ïa ratou mea here te mau Kerisetiano mau te tahi i te tahi. (Ioa. 13:34, 35) Na roto i te mau pahonoraa poto i te mau putuputuraa, e faaitoito outou i te feia i tae apî mai ia faataa i ta ratou e tiaturi ra ma te faatura. A poro ai na muri i te hoê taata poro apî, a faaite ia ˈna e nafea ia haaferuri i te taata maoti te mau Papai. E ravea anaˈe teie o te haapii ra i te taata ia pee i te mau taahiraa avae o te Mesia.—Luka 10:25-28.

12. E titauhia anei te aravihi taa ê no te faariro i te taata ei pǐpǐ? A faataa.

12 Eiaha e manaˈo e titauhia te aravihi taa ê no te faariro i te taata ei pǐpǐ na Iesu. A hiˈo na ia Faustina e ora ra i Bolivia. Aita Faustina i ite i te taio i to ˈna farereiraa i te mau Ite no Iehova. I muri mai, ua haapii rii oia i te taio, ua bapetizohia e mea au roa na ˈna e haapii i te Bibilia ia vetahi ê. Te faatere ra Faustina e pae haapiiraa Bibilia i te mau hebedoma atoa. Noa ˈtu mea ite aˈe ta ˈna mau piahi i te taio, ua tauturu Faustina e ono taata ia bapetizo ia ratou.—Luka 10:21.

13. Noa ˈtu mea rahi ta tatou ohipa, eaha te mau maitai e noaa mai ia haapii tatou i te Bibilia ia vetahi ê?

13 Te faataa ra te tahi mau Kerisetiano i te taime no te haapii i te Bibilia ia vetahi ê noa ˈtu mea rahi ta ratou ohipa e e oaoa rahi ta ratou e fanaˈo ra. A hiˈo na ia Melanie no Alaska, o ˈna anaˈe te aupuru ra i ta ˈna tamahine e vaˈu matahiti. E ohipa taime taatoa ta ˈna e e haapao atoa oia i to ˈna papa tei roohia i te mariri ai taata. O Melanie anaˈe te Ite no Iehova i to ˈna oire. E ani tamau oia i te itoito ia Iehova no te haere e poro i roto i te toˈetoˈe e no te haamata i te hoê haapiiraa Bibilia. I te hoê mahana, ua farerei Melanie ia Sara tei oaoa roa i te ite e iˈoa to te Atua. Tau taime rii i muri aˈe, ua farii Sara i te hoê haapiiraa Bibilia. Te na ô ra Melanie: “I te mau Mahana pae atoa, ua rohirohi roa vau. Noa ˈtu râ, e oaoa roa mâua ta ˈu tamahine i te faatere i tera haapiiraa Bibilia. Mea au atoa na mâua e rave i te maimiraa no te pahono i ta Sara mau uiraa. Auê te oaoa ia tauturu ia ˈna ia riro ei hoa no Iehova!” Ma te itoito, ua faaoromai Sara i te patoiraa, ua faarue i ta ˈna haapaoraa e ua bapetizohia ei Ite no Iehova.

NO TE AHA E TITAUHIA TE FAAOROMAI?

14. (a) Eaha te tuatiraa o te ohipa ravaai e te ohipa e faariro i te taata ei pǐpǐ? (b) Eaha to outou manaˈo i ta Paulo mau parau i roto i te Timoteo 2, 4:1, 2?

14 Eiaha e haaparuparu noa ˈtu aita outou i ite atu ra i te hoê taata e farii i te haapii i te Bibilia. Ua parau Iesu e riro ta ˈna mau pǐpǐ ei ravaai taata. I te tahi taime, e rave rahi hora te titauhia ia noaa mai te iˈa. Mea pinepine te feia ravaai i te haere e taiˈa i te po aore ra i te poipoi roa, e peneiaˈe atoa i te vahi atea. (Luka 5:5) No te farerei i te taata, e titauhia paha i te feia poro ia faaoromai rii, ia taui i te hora pororaa e ia haere i te vahi atea. Maoti ta ratou mau tutavaraa, ua farerei vetahi i te feia aau farii i ta tatou poroi. E nehenehe anei outou e poro i te taime tei te fare te taata aore ra i te vahi mea rahi te taata?—A taio i te Timoteo 2, 4:1, 2.

Ua farii taua taata ra i te hoê haapiiraa Bibilia e bapetizohia ’tura i muri a‘e

Ma te faaoromai, a tauturu i ta outou piahi ia ite o vai Iehova, ia here e ia auraro ia ˈNa (A hiˈo i te paratarafa 15-16)d

15. No te aha e titauhia te faaoromai no te faatere i te haapiiraa Bibilia?

15 No te aha e titauhia te faaoromai no te faatere i te haapiiraa Bibilia? Te tahi tumu, e titauhia ia faaohipa i te Bibilia no te tauturu i te piahi ia ite o vai Iehova e ia here ia ˈNa. Eita ïa e navai noa ia faataa i te mau haapiiraa tumu Bibilia. Hau atu â, mea faufaa ia haapii i te piahi eaha ta Iesu e titau ra i ta ˈna mau pǐpǐ. E titauhia ïa ia tauturu ia ˈna ia ite e nafea ia ora mai te hoê Kerisetiano mau. Mea faufaa roa te faaoromai a tutava ˈi te piahi i te pee i te mau faaueraa Bibilia. E taui vetahi i to ratou feruriraa e huru i roto tau avaˈe noa. Area te tahi atu, e taime maoro atu â te titauhia!

16. Eaha te haapiiraa e huti mai i te tupuraa o Raúl?

16 A hiˈo na i te faaoromai o te tahi mitionare i Peru. Te na ô ra oia: “Aita Raúl i taui noa ˈtu ua hope ia ˈna na buka haapiiraa e piti. Ua fifi to ˈna faaipoiporaa, mea parau ino roa oia e eita atoa ta ˈna mau tamarii e faatura ia ˈna. Mea tamau oia i te mau putuputuraa, no reira vau i tutava noa ˈi i te tauturu ia ˈna e i to ˈna utuafare. E toru matahiti tei mairi hou oia a faaî ai i te mau titauraa no te bapetizo ia ˈna.”

17. Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i to mua ˈtu haapiiraa?

17 Ua parau mai Iesu ia “haere . . . e faariro i te taata o te mau nunaa atoa ei pǐpǐ” na ˈna. No te haapao i tera faaueraa, e titauhia ia poro atoa i te feia mea taa ê roa to ratou feruriraa, oia atoa i te feia o te ore e tiaturi ra i te Atua aore ra aita ta ratou e haapaoraa. I roto i to mua ˈtu haapiiraa, e ite mai tatou e nafea ia faaite i te parau apî oaoa i teie mau taata.

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • No te aha mea faufaa ia faariro i te taata ei pǐpǐ?

  • Na vai tera hopoia?

  • No te aha mea faufaa te faaoromai no te faariro i te taata ei pǐpǐ?

HIMENE 68 Ueue i te huero o te Basileia

a Te fa matamua roa a te amuiraa Kerisetiano, o te tautururaa ïa i te taata ia riro ei pǐpǐ na te Mesia. E horoa mai teie tumu parau haapiiraa e rave rau manaˈo tauturu no te amo maite i ta tatou hopoia.

b NO TE TAA MAITAI ATU Â: E haapii e e faaohipa roa te mau pǐpǐ a te Mesia i ta Iesu mau haapiiraa. E tutava ratou i te pee maite i to Iesu mau taahiraa avae.—Pet. 1, 2:21.

c FAATAARAA O TE HOHOˈA: A tere ai i te fenua ê no te faafaaea, ua farii te tahi taata i te papai a te mau Ite no Iehova i te tauraa manureva. I muri aˈe, ua ite oia i te tahi atu mau Ite no Iehova e te vairaa papai. I te hoˈiraa oia i to ˈna fare, ua patoto atu te mau Ite no Iehova

d FAATAARAA O TE HOHOˈA: Ua farii taua taata ra i te hoê haapiiraa Bibilia e faaî atura i te mau titauraa no te bapetizo ia ˈna.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono