VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w12 1/6 api 16-20
  • Te faaite ra Iehova i tei “fatata i te tupu”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faaite ra Iehova i tei “fatata i te tupu”
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • UA PUAI ROA MAI O BERETANE E TE HAU AMUI
  • TE PUAI BERETANE E MARITE O TE AO NEI E TE TAPUAE AURI E TE ARAEA
  • TE PUAI BERETANE E MARITE E TE PUAA TAEHAE E PITI TARA
  • E HAAMOU TE HOHOˈA O TE PUAA I TE VAHINE FAATURI
  • E HAAMOUHIA TE MAU PUAA
  • Te aroraa i na puaa taehae toopiti nei
    Apokalupo—Tatararaa hopea
  • Ia au i te buka Apokalupo, eaha te tupu no te mau enemi o te Atua?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
  • Te haamouraahia o Babulonia Rahi
    Apokalupo—Tatararaa hopea
  • Na Iehova e ‘faaite i te parau aro’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
w12 1/6 api 16-20

Te faaite ra Iehova i tei “fatata i te tupu”

“Te apokalupo a Iesu Mesia, ta te Atua i tuu mai ia ˈna ra, ia faaite oia i tana mau tavini i te mau mea e fatata i te tupu.”—APO. 1:1.

EAHA TA OUTOU E PAHONO?

Teihea tuhaa o te tii rahi e faahohoˈa ra i te Puai Beretane e Marite o te ao nei?

E nafea Ioane e faataa ˈi i te taairaa o te Puai Beretane e Marite o te ao nei e te Nunaa Amui?

E nafea Daniela e Ioane e faataa ˈi i te hopea o te faatereraa taata?

1, 2. (a) Eaha ta tatou e maramarama ia faaau tatou i te mau parau tohu a Daniela e Ioane? (b) Te faahohoˈa ra na afii e ono matamua o te puaa taehae i te aha?

IA FAAAUHIA te mau parau tohu a Daniela e Ioane, e taa ia tatou te auraa o te ohipa e rave rahi e tupu ra na te ao e o te tupu i mua mai. Eaha ta tatou e haapii mai ia faaauhia te orama a Ioane no nia i te puaa taehae, te faatiaraa a Daniela no nia i te puaa riaria e na tara hoê ahuru, e ta ˈna i parau no nia i te tii rahi? E ia aha tatou ia maramarama maitai tatou i teie mau parau tohu?

2 E hiˈopoa anaˈe i te orama a Ioane no nia i te puaa taehae. (Apo., pene 13) Mai ta tatou i ite i to na mua ˈtu tumu parau, te faahohoˈa ra na afii e ono matamua o te puaa ia Aiphiti, Asura, Babulonia, Medai Peresia, Heleni e Roma. Ua riri uˈana ˈtu ratou paatoa i te huero o te vahine. (Gen. 3:15) Tau senekele i muri aˈe i to Ioane papairaa i ta ˈna orama, o Roma noâ, oia hoi te ono o te afii, te puai rahi i te pae poritita. E monohia râ Roma e te hitu o te afii. O vai ïa teie puai o te ao nei e eaha to ˈna huru i nia i te huero o te vahine?

UA PUAI ROA MAI O BERETANE E TE HAU AMUI

3. Te faahohoˈa ra te puaa riaria mau e na tara hoê ahuru i te aha? Te faahohoˈa ra na tara hoê ahuru i te aha?

3 E ite tatou o vai te hitu o te afii o te puaa taehae o te Apokalupo pene 13 ma te faaau i te orama a Ioane e ta Daniela no nia i te puaa riaria mau e na tara hoê ahuru.a (A taio i te Daniela 7:7, 8, 23, 24.) Te faahohoˈa ra te puaa ta Daniela i ite i te Puai Roma o te ao nei. (A hiˈo i te tapura i te api 14-15.) I te senekele pae, ua amahamaha te Hau emepera Roma. Te faahohoˈa ra na tara hoê ahuru tei tupu i nia i te upoo o teie puaa riaria mau i te mau basileia tei na roto mai i teie hau emepera.

4, 5. (a) Eaha ta te tara iti e rave? (b) O vai te hitu o te afii o te puaa taehae?

4 I nia i na hoê ahuru tara tei tupu mai i nia i te upoo o te puaa riaria mau, e toru te monohia e te hoê tara iti o te tupu mai. Ua itehia te reira i te puairaa mai o Beretane, te hoê tuhaa iti tahito o te Hau emepera Roma. Tae roa ˈtu i te mau matahiti 1600, aita Beretane e nehenehe e faaauhia i te tahi atu mau tuhaa fenua puai mau o te Hau emepera Roma i tahito, oia hoi o Paniora, te mau Pays-Bas e o Farani. Ua aro râ Beretane ia ratou taitahi, ua upootia e ua puai roa ˈtu â to ˈna mana. I te mau matahiti 1700, fatata roa Beretane i te riro mai ei puai o te faatere i te ao. Aitâ râ oia i faahohoˈa ˈtura i te hitu o te afii o te puaa taehae.

5 Noa ˈtu e ua puai mai Beretane, ua orure hau to ˈna mau fenua aihuaraau i Marite Apatoerau e riro mai nei ratou i te Hau Amui. Ua vaiiho noa râ Beretane i te Hau Amui ia puai mai e ua paruru i teie fenua maoti ta ˈna nuu moana. I te haamataraa te mahana o te Fatu i 1914, o Beretane te hau emepera rahi roa ˈˈe o te tuatapaparaa e o te Hau Amui te puai rahi roa ˈˈe i te pae tapihooraa na te ao.b I te Tamaˈi rahi matamua, ua faatupu te Hau Amui i te taairaa taa ê e o Beretane. I reira te faraa mai te hitu o te afii o te puaa: te Puai Beretane e Marite o te ao nei. Eaha te huru o teie afii i nia i te huero o te vahine?

6. Eaha te huru o te hitu o te afii i nia i te nunaa o te Atua?

6 I muri iti aˈe i te haamataraa te mahana o te Fatu, ua aro te hitu o te afii i te nunaa o te Atua, te toea o te mau taeae o te Mesia i te fenua. (Mat. 25:40) Ua faaite Iesu e e ohipa noa te hoê toea o te huero i nia i te fenua nei ia arii mai oia. (Mat. 24:45-47; Gal. 3:26-29) Ua aro te Puai Beretane e Marite o te ao nei i teie feia moˈa. (Apo. 13:3, 7) I te Tamaˈi rahi matamua, ua haavî teie puai i te nunaa o te Atua, ua opani i te tahi o ta ratou mau papai e ua huri i te mau tia o te pǔpǔ o te tavini i roto i te fare tapearaa. Ua tapea atoa oia i te ohipa pororaa no te hoê taime. Ua ite atea Iehova i te reira e ua faaite ia Ioane. Ua parau atoa oia ia Ioane e e haamata faahou te piti o te tuhaa o te huero i te ohipa pororaa. (Apo. 11:3, 7-11) Ta te aamu ïa o te mau tavini a Iehova o teie tau e haapapu ra.

TE PUAI BERETANE E MARITE O TE AO NEI E TE TAPUAE AURI E TE ARAEA

7. Eaha te tuearaa e vai ra i rotopu i te hitu o te afii o te puaa taehae e te tii rahi?

7 Eaha te tuearaa e vai ra i rotopu i te hitu o te afii o te puaa taehae e te tii rahi? No roto mai te Hau Amui ia Beretane, e o Beretane i te Hau emepera Roma. E nehenehe ïa e parau e no roto mai te Hau Amui ia Roma. E au te tapuae avae o te tii i te araea anoihia i te auri. (A taio i te Daniela 2:41-43.) Ua tano maitai teie faataaraa i te tau e puai mai ai te hitu o te afii, oia hoi te Puai Beretane e Marite o te ao nei. E ere te hoê ohipa hamanihia e te auri anoihia e te araea i te mea paari aˈe i te tahi ohipa tei hamanihia e te auri noa. Oia atoa mea paruparu aˈe te Puai Beretane e Marite o te ao nei i te puai no reira mai oia. Na te aha i haaparuparu ia ˈna?

8, 9. (a) Mea nafea te hitu o te puai o te ao nei i te faaiteraa e e au to ˈna puai i te auri? (b) Te faahohoˈa ra te araea i nia i te tapuae avae o te tii i te aha?

8 I te tahi taime, ua faaite te hitu o te afii o te puaa i te puai e au i te auri. Ei hiˈoraa, ua haapapu oia i to ˈna puai ma te upootia i te Tamaˈi rahi matamua. Ua ite-maitai-atoa-hia e e au te puai o te hitu o te afii i te auri i te piti o te Tamaˈi rahi.c I muri aˈe i tera tamaˈi, ua haa noâ oia i te tahi taime ma te puai tei au i te auri. Tera râ, mai te omuaraa mai â, ua anoihia te araea i tera auri.

9 Mea maoro to te mau tavini a Iehova imiraa i te auraa o te tapuae avae o te tii rahi. Te faataa ra te Daniela 2:41 e te anoiraa o te auri e te araea, o te hoê noa ïa “basileia,” eiaha râ e rave rahi. Te faahohoˈa ra ïa te araea i te mau taata o te faariro i te Puai Beretane e Marite o te ao nei ei mea paruparu aˈe i te Hau emepera Roma, o tei faahohoˈahia e na avae auri paari mau. Te faaauhia ra te araea i “te taata atoa no te mau fenua,” aore ra te nunaa. (Dan. 2:43) Ua haaparuparu te nunaa i te Puai Beretane e Marite o te ao nei ma te tia mai no te faaite i to ratou tiaraa na roto i te mau aroraa no to ratou tiaraa tivira, i te mau taatiraa paruru i te rave ohipa e i te mau pǔpǔ o te haa no te tiamâraa. Ua haafifi oia i te Puai Beretane e Marite o te ao nei ia haa ma te puai tei au i te auri. Ua haaparuparu te mau manaˈo poritita taa ê o te nunaa e te mau maitiraa aita e pae rahi i te mana o te mau tia poritita i maitihia. Aita ïa e navai to ratou mana no te rave i ta ratou i opua. Ua tohu Daniela: “E riro [taua basileia nei] i te etaeta tahi pae e parari tahi pae.”—Dan. 2:42; Tim. 2, 3:1-3.

10, 11. (a) Eaha te a muri aˈe o “te avaˈe” o te tii rahi? (b) Eaha te nehenehe e parau no nia i te rahiraa manimani avae?

10 I to tatou nei tau, e taairaa taa ê noâ to Beretane e to te Hau Amui. E pinepine raua i te haa amui i roto i te mau ohipa a te ao nei. Te haapapu ra te mau parau tohu o te tii rahi e o te puaa taehae e eita te Puai Beretane e Marite o te ao nei e monohia e te tahi atu puai o te ao nei. Noa ˈtu e mea paruparu aˈe teie puai hopea i na avae auri, eita oia e parari noa mai tera.

11 E auraa taa ê anei to te rahiraa manimani avae o te tii? I roto i te tahi atu mau orama, ua faahiti Daniela i te mau numera taa maitai, mai te rahiraa tara i nia i te upoo o te mau puaa. Mea faufaa teie mau numera. Aita râ Daniela i faahiti ehia rahiraa manimani avae to te tii. E au ra ïa e aita e faufaa ia ite i te reira, oia atoa i te rahiraa rima, manimani rima, avae e tapuae avae. Ua faataa maitai râ Daniela e e manimani avae araea e te auri to te tii. E nehenehe ïa e parau e o te Puai Beretane e Marite o te ao nei te faatere ia tairi mai te “ofai,” o te faahohoˈa ra i te Basileia o te Atua, i te avae auri e te araea o te tii.—Dan. 2:45.

TE PUAI BERETANE E MARITE E TE PUAA TAEHAE E PITI TARA

12, 13. Te faahohoˈa ra te puaa e piti tara i te aha, e eaha ta ˈna e rave?

12 Noa ˈtu e e anoiraa auri e araea te Puai Beretane e Marite o te ao nei, te faaite ra te mau orama a Ioane no ǒ mai ia Iesu ra e e tuhaa faufaa noâ to teie puai i te tau hopea. E nafea? Ua ite orama Ioane i te hoê puaa taehae e piti tara mai te teni ra to ˈna reo. Te faahohoˈa ra teie puaa huru ê i te aha? E piti tara to ˈna, oia hoi e piti faatereraa e haa amui ra. Ua ite faahou Ioane i te Puai Beretane e Marite o te ao nei, o te rave nei râ i te tahi ohipa taa ê.—A taio i te Apokalupo 13:11-15.

13 Te paturu ra teie puaa taehae i te faraa mai o te hohoˈa o te puaa taehae. Ua papai Ioane e e fa mai te hohoˈa o te puaa, e mou e e fa faahou mai. Tera iho â tei tupu i te hoê faanahonahoraa paturuhia e Beretane e te Hau Amui no te tahoê i te mau faatereraa o te ao e no te tia ˈtu no ratou.d Ua fa mai teie faanahonahoraa i muri aˈe i te Tamaˈi rahi matamua e ua matauhia oia mai te Totaiete o te mau nunaa. Ua mou oia i te omuaraa o te piti o te Tamaˈi rahi. I tera tamaˈi, ua faaite te nunaa o te Atua e ia au i te parau tohu o te Apokalupo, e fa faahou mai te hohoˈa o te puaa taehae. E ua fa faahou mai iho â, o te Nunaa Amui ïa.—Apo. 17:8.

14. No te aha Ioane i faataa ˈi i te hohoˈa o te puaa taehae mai te arii toovau?

14 Ua faataa Ioane i te hohoˈa o te puaa mai te arii toovau. No te aha? Aita oia i faataahia mai te vau o te afii o te puaa taehae matamua, e hohoˈa noa râ oia o tera puaa. No ǒ mai to ˈna puai i te mau nunaa e tia ra ei melo o te Nunaa Amui, te Puai Beretane e Marite o te ao nei iho â râ. (Apo. 17:10, 11) Te faataa nei ïa Ioane i teie hohoˈa mai te hoê arii no te mea ua horoahia ia ˈna ra te mana no te rave i te tahi mea o te faatupu i te mau tauiraa na te ao taatoa.

E HAAMOU TE HOHOˈA O TE PUAA I TE VAHINE FAATURI

15, 16. Te faahohoˈa ra te vahine faaturi i te aha? Eaha tei tupu i nia i tei turu ia ˈna?

15 Te faataa ra Ioane i te hoê vahine faaturi, o “Babulonia rahi” to ˈna iˈoa, e parahi ra i nia i te hoê puaa uteute ma te faatere ia ˈna. E hohoˈa teie puaa uteute o te puaa taehae. (Apo. 17:1-6) Te faahohoˈa maitai ra teie vahine faaturi i te mau haapaoraa hape atoa. Te rahiraa, o te mau haapaoraa ïa a te Amuiraa faaroo Kerisetiano. Ua horoa te mau faanahonahoraa faaroo i ta ratou haamaitairaa i te hohoˈa o te puaa e ua tamata i te faatere ia ˈna.

16 I te mahana râ o te Fatu, ua ite Babulonia Rahi i te mau pape, oia hoi te feia e turu ra ia ˈna, i te pâpâmǎrô-roa-raa. (Apo. 16:12; 17:15) Ei hiˈoraa, i te fa-matamua-raa mai te hohoˈa o te puaa, e mana rahi to te mau haapaoraa o te Amuiraa faaroo Kerisetiano i roto e rave rahi fenua. I teie nei râ, aita te taata e faatura e e turu faahou ra i teie mau haapaoraa e i to ratou mau tia. Te manaˈo nei hoi te taata e o te haapaoraa te tumu o te mau fifi. Te parau tahaa roa ra vetahi e ia haamouhia te mau haapaoraa atoa.

17. Eaha te fatata i te tupu i nia i te haapaoraa hape e no te aha?

17 Eita râ te haapaoraa hape e mou noa mai tera. E tamata noâ oia i te turai i te mau arii ia rave i ta ˈna e hinaaro ra e tae roa i te taime e tuu ai te Atua i te hoê manaˈo i roto i to ratou aau. (A taio i te Apokalupo 17:16, 17.) Fatata Iehova i te turai i te mau faatereraa poritita o te ao a Satani, o te Nunaa Amui to ratou tia, ia aro i te haapaoraa hape. Eita faahou to teie vahine faaturi e mana e e pau roa ta ˈna mau taoˈa rahi. Mea maamaa teie manaˈo ia hoˈi tatou e 20 aore ra e 30 matahiti i muri. I teie râ mahana, aita te vahine faaturi e mau maitai ra i nia i te puaa uteute. Eita râ oia e hee mǎrû noa, e topa taue râ, oia hoi e haamou-taue-hia oia.—Apo. 18:7, 8, 15-19.

E HAAMOUHIA TE MAU PUAA

18. (a) Eaha ta te puaa taehae e rave, e ma teihea faahopearaa? (b) Ia au i te Daniela 2:44, e haamou te Basileia o te Atua i teihea mau basileia? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia i te api 18.)

18 I muri aˈe i te haamouraahia te haapaoraa hape, e turaihia te puaa taehae, oia hoi ta Satani faanahonahoraa poritita i te fenua, ia aro i te Basileia o te Atua. I te mea e eita e tia ia ratou ia haere i nia i te raˈi, e faaite te mau arii o te fenua i to ratou riri rahi i te feia o te turu ra i te Basileia o te Atua i te fenua nei. I reira ïa e tupu ai te tamaˈi hopea. (Apo. 16:13-16; 17:12-14) Te faataa ra Daniela i te tahi tuhaa o teie tamaˈi hopea. (A taio i te Daniela 2:44.) E haamouhia te puaa taehae o te Apokalupo 13:1, to ˈna hohoˈa e te puaa taehae e piti tara.

19. Eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi? Ia aha tatou i teie nei â?

19 Te ora nei tatou i te mau mahana hopea o te hitu o te afii. Aita e afii apî te fa mai i nia i teie puaa taehae hou oia a haamouhia ˈi. O te Puai Beretane e Marite o te ao nei te puai rahi o te ao nei ia haamouhia te haapaoraa hape. Ua tupu te mau parau rii faufaa atoa o te mau parau tohu a Daniela e Ioane. E nehenehe tatou e tiaturi e ua fatata te haamouraa o te haapaoraa hape e te tamaˈi o Aramagedo. Ua faaite atea mai te Atua ma te taa maitai i te mau mea e tupu. E haapao râ anei tatou i te mau faaararaa o teie mau parau tohu? (Pet. 2, 1:19) Teie te taime no te tia i te paeau o Iehova e no te paturu i to ˈna Basileia.—Apo. 14:6, 7.

[Nota i raro i te api]

a I roto i te Bibilia, e pinepine te numera ahuru i te faataipe i te hoê taatoaraa. I ǒ nei, o te taatoaraa ïa o te mau basileia tei na roto mai i te Hau emepera Roma.

b Ua fa ê na mai na puai e piti o te ao nei mai te mau matahiti 1700. Te faataa nei râ Ioane e e itehia te reira ia haamata te mahana o te Fatu. Tera iho â tei tupu i “te mahana o te Fatu.” (Apo. 1:10) I te Tamaˈi rahi matamua noa to te hitu o te afii haamataraa i te ohipa ei hoê puai o te ao nei.

c Mai ta Daniela i tohu, i te piti o te Tamaˈi rahi, ua faatupu te Puai Beretane e Marite o te ao nei i te pau rahi. (Dan. 8:24) Ei hiˈoraa, ua taora te Hau Amui e piti paura atomi i nia i te hoê enemi o te Puai Beretane e Marite o te ao nei. Ua faatupu te reira i te pau rahi i te hoê faito riaria mau o tei ore i itehia aˈenei.

d A hiˈo i te buka Te Apokalupo—Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!, te api 240, 241, 253.

[Tumu parau tarenihia i te api 18]

O VAI “TAUA MAU BASILEIA RA”?

Ia au i te parau tohu o te Daniela 2:44, “e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau” i te Basileia o te Atua. Te faataa noa ra teie parau tohu i te mau basileia tei faahohoˈahia e te mau tuhaa taa ê o te tii rahi.

E no te toea o te mau faatereraa taata? E huru hiˈoraa aano aˈe to te hoê parau tohu o te Apokalupo tei tuea i ta Daniela. Te faaite ra te reira e e haaputuputu “te hui arii o te fenua nei e o te ao atoa nei” no te aro ia Iehova i “taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra.” (Apo. 16:14; 19:19-21) Te auraa ïa e e haamouhia te mau basileia o te tii, e oia atoa râ te tahi atu mau faatereraa taata i Aramagedo.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono