A tiaturi ia Iehova a fatata ˈi te hopea
“E tiaturi outou ia Iehova, eiaha e faaea.”—ISA. 26:4.
1. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te mau tavini a te Atua e te feia o teie nei ao?
I ROTO i teie ao ta tatou e ora nei, aita te mau mirioni taata e ite faahou ra e tiaturi ia vai e i te aha, no te mea paha ua haamauiuihia aore ra faainoinohia ratou tau taime. Auê ïa taa-ê-raa e te mau tavini a Iehova! Arataihia e te paari no ǒ mai i te Atua, aita ratou e tiaturi ra i teie nei ao aore ra i te “hui arii.” (Sal. 146:3) E tuu râ ratou i to ratou oraraa e ananahi i roto i te rima o Iehova, ma te ite e te here ra oia ia ratou e e faatupu noa oia i ta ˈna Parau.—Roma 3:4; 8:38, 39.
2. Eaha ta Iosua i haapapu no nia i te Atua?
2 E nehenehe te Atua e tiaturihia, ta Iosua ïa i haapapu. I te hopea o to ˈna oraraa, ua parau oia i to ˈna mau hoa Iseraela: “[U]a ite atoa . . . outou i roto i to outou aau, e i roto i to outou mau varua, e aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ra i ore i te tia; ua hope roa i te tupu ia outou.”—Ios. 23:14.
3. Eaha ta te iˈoa o te Atua e faaite ra no nia ia ˈna?
3 E faatupu Iehova i ta ˈna i fafau no to ˈna iho â râ iˈoa, eiaha noa no to ˈna here i ta ˈna mau tavini. (Exo. 3:14; Sam. 1, 12:22) Te na ô ra te omuaraa o te hoê huriraa Bibilia (The Emphasized Bible a J. Rotherham) no nia i te iˈoa o te Atua: “O te parau fafau maitai roa ˈˈe [te reira]; te neheneheraa te Atua e ohipa ia au i te mau tupuraa atoa, fifi atoa, e titauraa atoa o te fa mai . . . E parau fafau, . . . e faaiteraa, e haamanaˈoraa, e e tapao [te reira]. Ia au i tera iˈoa, e vai taiva ore noa te Atua; eita roa ˈtu Oia e haama i te reira.”
4. (a) Eaha ta te Isaia 26:4 e faaue maira? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie tumu parau?
4 A uiui: ‘Ua ite maitai anei au ia Iehova no te tiaturi roa ia ˈna? Te hiˈo ra anei au i te ananahi ma te tiaturi, ma te ite e tei to ˈna rima te mau mea atoa?’ Te na ô ra te Isaia 26:4: “E tiaturi outou ia Iehova, eiaha e faaea; e haapuraa taea-ore-hia hoi te Fatu ra o Iehova.” Eita iho â te Atua e ohipa semeio faahou mai i roto i te oraraa o te taata mai i mutaa iho. ‘Eiaha râ tatou e faaea’ i te tiaturi ia ˈna, o ˈna hoi te “haapuraa taea-ore-hia.” E nafea to tatou Atua haapao maitai e tauturu ai i to ˈna feia haamori taiva ore i teie mahana? E hiˈopoa anaˈe e toru tupuraa: E haapuai mai oia ia imi tatou i ta ˈna tauturu i mua i te faahemaraa, e turu mai oia i mua i te tâuˈa ore e te patoiraa uˈana, e e faaitoito mai oia ia faaruru i te ahoaho. A hiˈopoa ˈi i te reira, a feruriruri e nafea oe e haapaari ai i to oe tiaturi ia Iehova.
A tiaturi i te Atua i mua i te faahemaraa
5. Afea to tatou tiaturi i te Atua e tamatahia ˈi?
5 Mea ohie ia tiaturi ia Iehova ia fafau oia i ta tatou e hiaai nei, te Paradaiso aore ra te tia-faahou-raa. Mea fifi aˈe râ paha ia tiaturi ia ˈna ia faaoti tatou e pee i ta ˈna mau ture aveia morare e ia papu roa ino e mea tano ia haapao i te reira no te oaoa roa ˈtu â. Teie te aˈoraa a te arii Solomona: “E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapao. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.” (Mas. 3:5, 6) Te parauhia ra i ǒ nei, to tatou “mau haerea.” Ia faaite ïa to tatou oraraa taatoa—eiaha noa to tatou tiaturiraa Kerisetiano—i to tatou tiaturi i te Atua. E nafea ia faaite i taua tiaturi ra i mua i te faahemaraa?
6. E nafea ia haapaari i ta tatou faaotiraa e haapae i te mau manaˈo iino?
6 E tinai na mua tatou i te ino i to tatou feruriraa. (A taio i te Roma 8:5; Ephesia 2:3.) E nafea ïa oe e haapaari ai i ta oe faaotiraa e haapae i te mau manaˈo iino? Teie e pae ravea: 1. A pure i te Atua ia tauturu mai. (Mat. 6:9, 13) 2. A feruriruri i te mau hiˈoraa Bibilia o te feia i faaroo maite ia Iehova e o tei ore i na reira, a tapao atu ai i te mau faahopearaa.a (Kor. 1, 10:8-11) 3. A feruri i te ahoaho i te pae feruriraa e huru aau ta te hara e faatupu i nia ia oe e i nia i te feia herehia e oe. 4. A feruri i to te Atua huru ia hara hoê o ta ˈna mau tavini. (A taio i te Salamo 78:40, 41.) 5. A feruri na i to Iehova oaoa ia ite i te hoê taata haamori taiva ore ia haapae i te ino e ia rave i te maitai i te vahi taata aore ra o ˈna anaˈe. (Sal. 15:1, 2; Mas. 27:11) E faaite oe i to oe tiaturi ia Iehova ma te rave i te mea tia.
A tiaturi i te Atua i mua i te tâuˈa ore e patoiraa
7. Eaha ta Ieremia i faaruru, e eaha to ˈna huru i te tahi taime?
7 Te tavini nei e rave rahi o to tatou mau taeae e tuahine i roto i te mau tuhaa fenua fifi mau. Te peropheta Ieremia atoa i te mau mahana hopea arepurepu o te basileia o Iuda. Ua tamatahia to ˈna faaroo i te mau mahana atoa no to ˈna faaiteraa ma te auraro i te mau poroi haavaraa a te Atua. I te hoê mahana, ua autâ atoa ta ˈna papai parau taiva ore, Baruka, no to ˈna rohirohi. (Ier. 45:2, 3) Ua toaruaru anei Ieremia? I te hoê taime, ua hepohepo oia. “Ia katarahia te mahana i fanau mai ai au ra,” ta ˈna ïa i parau. “Eaha te mea i fanau mai ai au mai roto mai i te opu ra, i ite ai hoi i te pohe e te oto, e ia hope roa o ˈu pue mahana ma te haama?”—Ier. 20:14, 15, 18.
8, 9. Ia au i te Ieremia 17:7, 8 e te Salamo 1:1-3, ia aha tatou no te hotu noa?
8 Tera râ, aita Ieremia i tuu. Ua tiaturi noa teie peropheta haapao maitai ia Iehova e ua ite i ta ˈNa mau parau, papaihia i roto i te Ieremia 17:7, 8, i te tupuraa: “E ao to te taata i tiaturi ia Iehova, o to ˈna ïa uruairaa mau o Iehova. E riro hoi oia mai te raau i tanuhia i pihai iho i te pape ra, o tei faatoro i to ˈna aa na te hiti o te pape, aita i ite i te veavea i te tupuraa mai; te vai ereere tamau noa ra to ˈna rau, e e ore e haapao i te matahiti ûa ore ra, eita hoi e faaea i te hotu i te maa.”
9 Mai te hoê raau hotu mau i “tanuhia i pihai iho i te pape” aore ra i roto i te hoê faaapu faararirari-maitai-hia, aita roa ˈtu Ieremia i “faaea i te hotu.” Aita oia i hinaaro e pee i te feia tâhitohito iino e haaati ra ia ˈna. Ua ati maite râ oia i te Tumu o te “pape” ora e ua haapao i te mau faaueraa atoa a Iehova. (A taio i te Salamo 1:1-3; Ier. 20:9) E hiˈoraa maitai mau â Ieremia no tatou, tei tavini iho â râ i te Atua i roto i te mau tuhaa fenua fifi! Tera anei no oe? A tiaturi papu noa ia Iehova, e faaitoito oia ia oe a ‘haamaitai ai oe i to ˈna iˈoa.’—Heb. 13:15.
10. Eaha te mau maitai ta tatou e fanaˈo ra, e ia ui tatou i te aha?
10 Mea rahi te ravea ta Iehova i ho mai no te tauturu ia tatou i mua i te mau fifi o te oraraa i teie anotau hopea. Te vai ra te Parau taatoa a te Atua teie e hurihia nei ma te tano i roto e rave rahi atu â reo. E maa pae varua rahi ta tatou i te taime au maoti te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari. Ua ho atoa mai te Atua i te turu auhoa o te hoê nahoa hoa haamori rahi i te mau putuputuraa e tairururaa. Te haafaufaa mau ra anei oe i te reira? “E himene hua” te feia atoa e na reira “i te oaoa aau.” “E pii hua râ” te feia e ore e faaroo i te Atua ‘i te aau mauiui e e auê hoi i te ati o te varua,’ aore ra feruriraa.—Isa. 65:13, 14.
A tiaturi i te Atua ia ahoaho
11, 12. I mua i te mau fifi o te ao, eaha te haerea o te paari mau?
11 Mai tei tohuhia, te rahi noa ˈtu ra te fifi o te huitaata. (Mat. 24:6-8; Apo. 12:12) Ia tahe mai te pape, e horo oioi iho â tatou i te tahi vahi teitei, i nia i te punu fare aore ra i te mouˈa. Oia atoa, a rahi noa ˈi te fifi o te ao, e mirioni te imi i te haapuraa i roto i te mau faanahoraa teitei ia hiˈohia i te pae moni, poritita, e haapaoraa, tae noa ˈtu i te ihi e te mau ravea apî. Aita râ e panoonoo ore mau. (Ier. 17:5, 6) Area no te mau tavini a Iehova, o ˈna to ratou “haapuraa taea-ore-hia.” (Isa. 26:4) Ua na ô te papai salamo: “[O Iehova] tau pǎpǎ e tau ora; tau faatia.” (A taio i te Salamo 62:6-9.) E nafea ia faariro ia Iehova ei haapuraa no tatou?
12 E ati maite tatou ia Iehova ia pee tatou i ta ˈna Parau, tei taa ê roa hoi i te paari o te taata. (Sal. 73:23, 24) A hiˈo na, e parau paha te taata arataihia e te paari o teie nei ao: ‘Tera noa to oe oraraa, a rave mai ta oe e hinaaro.’ ‘A imi i te ohipa maitai.’ ‘Ia onahia oe.’ ‘A hoo mai tera, e tera.’ ‘A reva haere.’ Area te paari no ǒ mai i te Atua ra, te tu ra ïa i teie aˈoraa: “[Ia riro] te feia i rave i to teie nei ao ra, mai te mea e aore i rave; te mou nei hoi te huru o teie nei ao.” (Kor. 1, 7:31) Oia atoa, te faaue noa maira Iesu ia tuu na mua i te haamoriraa a Iehova a haapue atu ai i ‘te taoˈa i nia i te raˈi,’ te vahi taea-ore-hia.—Mat. 6:19, 20.
13. Ma te haamanaˈo i te Ioane 1, 2:15-17, ia uiui tatou i te aha?
13 Te faaite ra anei to oe manaˈo i “teie nei ao” e i “te mau mea atoa o teie nei ao” i to oe tiaturi taatoa i te Atua? (Ioa. 1, 2:15-17) Mea au e mea faufaa aˈe anei no oe te mau haamaitairaa a Iehova e te mau hopoia taa ê o te taviniraa o te Basileia i te mau mea o teie nei ao? (Phil. 3:8) Te tutava ra anei oe i te tapea i te ‘mata maitai’? (Mat. 6:22) Aita te Atua e hinaaro ra ia haapao ore oe, mai te peu iho â râ e e utuafare to oe. (Tim. 1, 5:8) Te titau ra râ oia ia tiaturi roa ta ˈna mau tavini ia ˈna, eiaha i te ao a Satani e mou atura.—Heb. 13:5.
14-16. Eaha ta vetahi i fanaˈo ma te tapea i te ‘mata maitai’ e ma te tuu na mua i te Basileia?
14 A hiˈo na ia Richard e Ruth, e toru tamarii ta raua. “I roto ia ˈu iho, e nehenehe au e rave hau atu â no Iehova,” ta Richard ïa e parau ra. “E oraraa fanaˈo to ˈu, no ˈu râ, e au ra e i horoa noa na vau no te Atua i te tiahapa. Ua pure e ua feruri mâua Ruth i te haamâuˈaraa, e faaoti atura mâua e ani i to ˈu paoti ia ohipa noa e maha mahana i te hebedoma—noa ˈtu te fifi i te pae faanavairaa faufaa i ǒ matou. Ua fariihia ta ˈu aniraa, e ua haamata vau i ta ˈu porotarama apî i te avaˈe i muri iho.” Eaha to Richard manaˈo i teie nei?
15 “Ua ere au e 20 % o ta ˈu moni ohipa,” ta ˈna e parau ra, “e 50 mahana hau râ ta ˈu i teie nei e to ˈu utuafare no te haapao i te tamarii. Ua tia ia ˈu ia tataipiti i to ˈu taime i roto i te taviniraa, tataitoru i ta ˈu mau haapiiraa Bibilia, e ia haa roa ˈtu â e te amuiraa. I te mea e mea vata aˈe au i teie nei no te haapao i te tamarii, ua tia ia Ruth ia riro ei pionie tauturu tau taime. Ua faaoti papu vau e tapea maoro i tera porotarama.”
16 Ua faaiti mai Roy raua Petina, e tamahine â ta raua i te fare, i ta raua ohipa no te rave i te taviniraa pionie tamau. “E toru mahana ohipa ta ˈu i te hebedoma,” ta Roy e parau ra, “e e piti ta Petina. Ua taui atoa matou i te fare no te hoê fare nainai aˈe, ohie aˈe ia atuatu. I pionie na mâua hou a fanau ai ta mâua tamaiti e tamahine, e aita roa ˈtu tera hinaaro i ore. I te paariraa mai ta mâua tamarii, ua rave faahou mâua i te taviniraa taime taatoa. Aita e tino moni e nehenehe e faaauhia i te mau haamaitairaa ta mâua i fanaˈo.”
Ia tiai te “hau a te Atua” i to aau
17. No te papu ore o te oraraa, mea nafea te mau Papai i te tamahanahanaraa ia outou?
17 Aita tatou i ite eaha to ananahi, e tau e e tupuraa manaˈo-ore-hia hoi to te taata atoa. (Koh. 9:11) Eiaha râ taua papu-ore-raa ra ia faaere ia tatou i te hau o te feruriraa, mai tei ite-pinepine-hia i te feia e ere ra i te parururaa o te hoê taairaa piri e te Atua. (Mat. 6:34) Ua papai te aposetolo Paulo: “Eiaha outou e ahoaho noa ˈtu i te mau mea atoa nei; e faaite hua râ i to outou hinaaro i te mau mea atoa nei i te Atua, i te pure, i te aniraa ˈtu ma te haamaitai. E na te hau a te Atua, o tei hau ê atu i te ite taata nei, e faaitoito mai i to outou aau, e to outou manaˈo.”—Phil. 4:6, 7.
18, 19. E nafea te Atua e tamahanahana mai ai? A faataa.
18 I roto i te mau tupuraa fifi, ua ite e rave rahi taeae e tuahine i te hau o roto no ǒ mai ia Iehova ra. Te parau ra te hoê tuahine: “Ua onoono noa mai te hoê taote tâpû ia farii vau i te pâmuraa toto. ‘Eaha tera huru feruriraa maamaa no nia i te toto?’ ta ˈna ïa parau matamua. I reira e i te tahi atu taime, ua pure au ia Iehova, e tei nia maira to ˈna hau ia ˈu. Puai aˈera vau mai te mato. Noa ˈtu te paruparu, no to ˈu faito toto hoi tei topa roa, ua tia ia ˈu ia faataa ˈtu i te mau tumu Bibilia taa maitai o ta ˈu faaotiraa.”
19 I te tahi taime, e turu mai te Atua maoti te hoê hoa haamori o te tamahanahana aore ra te maa pae varua i te taime au. Ua faaroo ê na paha oe i te hoê taeae aore ra tuahine ia parau: “Tera iho â ta ˈu i hinaaro. Tano maitai no ˈu!” Oia mau, noa ˈtu eaha to tatou tupuraa aore ra hinaaro, e faaite mai Iehova i to ˈna here ia tiaturi tatou ia ˈna. Inaha, e “mamoe” tatou na ˈna e ua mairi oia i to ˈna iˈoa i nia ia tatou.—Sal. 100:3; Ioa. 10:16; Ohi. 15:14, 17.
20. No te aha te mau tavini a Iehova e parahi hau noa ˈi a mou ai te ao a Satani?
20 I “te mahana o te riri o Iehova” e peepee maira, e haamouhia te mau mea atoa e tiaturihia ra e te ao a Satani. Eita te auro, te ario, e te tahi atu mau taoˈa e faaora. (Zeph. 1:18; Mas. 11:4) O Iehova anaˈe to tatou “haapuraa taea-ore-hia.” (Isa. 26:4) E tiaturi papu anaˈe ïa ia ˈna ma te pee i to ˈna mau eˈa parau-tia, ma te poro i te evanelia noa ˈtu te tâuˈa ore e te patoiraa, e ma te huri atu i to tatou mau ahoaho atoa i nia ia ˈna. ‘E parahi noa ïa tatou ma te ora e e faaea noa ma te mǎtaˈu ore i te ino.’—Mas. 1:33.
[Nota i raro i te api]
E nehenehe anei outou e faataa?
E nafea tatou e tiaturi ai i te Atua
• i mua i te faahemaraa?
• i mua i te tâuˈa ore e te patoiraa?
• ia ahoaho?
[Hohoˈa i te api 17]
E oaoa ia pee tatou i te mau ture aveia a te Atua
[Hohoˈa i te api 18]
‘E haapuraa taea-ore-hia o Iehova’