VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w08 1/10 api 13-18
  • Te hiˈo nei Iehova ia tatou no to tatou maitai

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hiˈo nei Iehova ia tatou no to tatou maitai
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A haere e te Atua
  • Te hoê Metua mau no Baruka
  • E itehia to te Metua here i ǒ te Tamaiti
  • Te tauturu i te tau au
  • A hiˈo i te tau a muri aˈe ma te tiaturi
  • Ia piri noa ˈtu â tatou te tahi i te tahi hou te ati rahi a haamata ˈi!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2019
  • E haamaitai e e paruru Iehova i te feia auraro
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
  • E tena na, e te feia apî, e haamanaˈo i tei Hamani ia outou
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • E faaitoito mai ia Ieremia
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
w08 1/10 api 13-18

Te hiˈo nei Iehova ia tatou no to tatou maitai

“Te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna.”—PAR. 2, 16:9.

1. No te aha Iehova e hiˈopoa ˈi ia tatou?

O IEHOVA te Metua tia roa. Ua ite maitai oia i to tatou huru e to tatou “mau manaˈo.” (Par. 1, 28:9) Aita râ oia e hiˈopoa maira ia tatou no te tapao i ta tatou mau hapa. (Sal. 11:4; 130:3) Te hinaaro nei râ oia e paruru ia tatou ma te here i te mau mea atoa o te nehenehe e haafifi i to tatou taairaa e oia e e faaino i to tatou tiairaa i te ora mure ore.—Sal. 25:8-10, 12, 13.

2. Te faaetaeta nei Iehova ia vai ma?

2 E Atua mana hope o Iehova e te ite nei oia i te taata atoa. No tera tumu e nehenehe ai o ˈna e tauturu i to ˈna mau taata taiva ore ia tiaoro noa ˈtu ratou ia ˈna, e e nehenehe oia e paturu ia ratou i roto i te ati. “Te hiˈo nei te mata o Iehova i to te ao atoa nei, ia horoa mai oia i te etaeta i te feia i tia te aau ia ˈna,” ta te Paraleipomeno 2, 16:9 ïa e parau ra. A tapao na e te faaetaeta nei Iehova i te feia e tavini nei ia ˈna ma to ratou aau atoa, te hoê aau viivii ore e te haavare ore. Aita oia e tâuˈa ra i te feia aau piti aore ra haavarevare.—Ios. 7:1, 20, 21, 25; Mas. 1:23-33.

A haere e te Atua

3, 4. Eaha te auraa e ‘haere e te Atua,’ e eaha te mau hiˈoraa o te Bibilia te haamaramarama mai?

3 No e rave rahi, aita roa ˈtu ratou e tiaturi ra e te faatia ra te Atua Poiete o to tatou ao nui ia haere te taata e oia i te auraa pae varua. Tera mau râ ta Iehova e hinaaro nei ia tatou. I te mau tau bibilia, ua au to Enoha e to Noa “haerea i te Atua.” (Gen. 5:24; 6:9) Ua “itoito maite atura [Mose] i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo ra.” (Heb. 11:27) Ua haere haehaa te arii Davida na pihai iho i to ˈna Metua i te raˈi ra. Ua parau oia e: “Tei tau rima atau [Iehova], e ore au e aueue.”—Sal. 16:8.

4 Parau mau, eita tatou e nehenehe e tapea mau i te rima o Iehova e e haere mau e oia. E nehenehe râ tatou e haere taipe e oia. E nafea ïa? Ua papai te fatu salamo Asapha e: “E tia . . . vau ia oe ra; e na to rima atau i mau mai ia ˈu. E riro oe i te aratai ia ˈu i ta oe ra parau.” (Sal. 73:23, 24) Oia hoi, e haere tatou e o Iehova ia pee maite tatou i ta ˈna aˈoraa, o ta tatou e fanaˈo na mua roa na roto i ta ˈna Parau i papaihia e na roto i “te tavini haapao maitai e te paari.”—Mat. 24:45; Tim. 2, 3:16.

5. E nafea to Iehova mata metua e vai noa ˈi i nia i to ˈna mau taata taiva ore, e mai te aha ïa to tatou huru?

5 No te mea te poihere nei Iehova i te feia e haere ra e oia, e vai noa to ˈna mata metua i nia ia ratou, ma te aupuru, te paruru e te haapii ia ratou. “E haapii atu vau ia oe, e faaite au ia oe i ta oe eˈa ia haere ra,” ta te Atua ïa e parau ra. “E aˈo atu vau ia oe, e ei nia ia oe tau mata vai ai.” (Sal. 32:8) A ui ia oe iho: ‘Te ite ra anei au ia ˈu iho i te haere-taipe-raa ma te tapea i to Iehova rima, ma te faaroo i to ˈna paari e ma te taa e tei nia ia ˈu to ˈna mata î i te here? Te ohipa ra anei to ˈu ite-maite-raa e tei pihai iho o ˈna ia ˈu i nia i to ˈu mau manaˈo, ta ˈu mau parau, e ohipa? E ia hara vau, te ite ra anei au ia Iehova eiaha mai te hoê Atua atea e te etaeta, mai te hoê râ Metua mahanahana e te aroha o te hinaaro nei e tauturu i tei tatarahapa ia haafatata faahou atu ia ˈna?’—Sal. 51:17.

6. Eaha ta Iehova e nehenehe e rave hau aˈe i te hoê metua taata?

6 I te tahi mau taime, e nehenehe Iehova e tauturu ia tatou hou tatou e rave ai i te hoê haerea tia ore. Ei hiˈoraa, e nehenehe paha oia e ite e te haamata ra to tatou aau, tei nehenehe e haavare, i te hiaai i te mau mea tano ore. (Ier. 17:9) I roto i teie huru tupuraa, e nehenehe oia e ohipa oioi aˈe i te mau metua taata nei no te mea e nehenehe to ˈna “opani mata” e hiˈo i roto roa ia tatou, e tamata i to tatou mau manaˈo hohonu roa. (Sal. 11:4; 139:4; Ier. 17:10) A hiˈopoa na i te ohipa a te Atua i mua i te hoê tupuraa o te oraraa o Baruka, papai parau e hoa rahi o te peropheta Ieremia.

Te hoê Metua mau no Baruka

7, 8. (a) O vai o Baruka, e eaha te mau hinaaro tano ore i haamata paha i te tupu i roto i to ˈna aau? (b) Mea nafea Iehova i faaite ai e te haapeapea ra o ˈna no Baruka ei Metua?

7 E toroa papai parau to Baruka tei tavini ma te taiva ore e o Ieremia i roto i tei riro mai ei hopoia fifi—te faaiteraa ia Iuda i te mau haavaraa a Iehova. (Ier. 1:18, 19) I tera taime, ua haamata Baruka, melo paha no te hoê utuafare teitei, i te imi i “te maitai rahi” no ˈna iho. Peneiaˈe, ua haamata oia i te nounou i te tiaraa teitei no ˈna iho aore ra i te hiaai rahi i te taoˈa materia. Noa ˈtu eaha te tupuraa, ua ite Iehova e te tupu ra tera manaˈo atâta i roto i to Baruka aau. Ua parau oioi Iehova ia Baruka na roto i te arai o Ieremia e: “I parau na hoi oe e, Atae hoi au nei e! ua apiti atoa mai Iehova i te mihi i taua oto no ˈu nei; ua rohirohi au i to ˈu autâ-noa-raa, e aita o ˈu e faaearaa.” I reira te Atua i te na ôraa e: ‘Te imi ra oe i te maitai rahi na oe iho. Eiaha e imihia.’—Ier. 45:1-5.

8 Noa ˈtu e ua parau etaeta o ˈna ia Baruka, aita Iehova i riri atu, ua haapeapea mau râ oia ei Metua. Papu maitai, ua ite te Atua e aita to teie taata mau hinaaro e faaite ra i te hoê aau ino aore ra piˈo. Ua ite atoa Iehova e tei roto Ierusalema e Iuda i te mau mahana hopea, e aita oia i hinaaro ia hiˈa Baruka i tera taime ati. No te faahoˈi i ta ˈna tavini i te mea mau, ua haamanaˈo te Atua ia ˈna e ‘e hopoi mai Oia i te ino i nia i te taata atoa,’ ma te na ô â e e ora Baruka ia haa oia ma te paari. (Ier. 45:5) Te na ô mau ra te Atua e: ‘A ara i te ati e fatata maira Baruka. A haamanaˈo i te ohipa e fatata i te tupu i nia ia Iuda e ia Ierusalema tei î i te hara. A tapea i to taiva ore ia ora oe! E paruru vau ia oe.’ Ua putapû roa to Baruka aau i ta Iehova mau parau, no te mea ua faatitiaifaro oia i to ˈna manaˈo e ua ora mai oia i te haamouraa o Ierusalema, tei tupu 17 matahiti i muri aˈe.

9. E nafea outou e pahono ai i te mau uiraa e faahitihia ra i roto i te paratarafa?

9 A feruri maite ai outou i te aamu o Baruka, a hiˈopoa na i teie mau uiraa e irava: Te faaite ra te huru raveraa a te Atua i nia ia Baruka i te aha no nia ia Iehova e to ˈna huru i nia i ta ˈna mau tavini? (A taio i te Hebera 12:9.) No teie tau ati o ta tatou e ora nei, eaha ta tatou e nehenehe e huti mai i to te Atua aˈoraa ia Baruka e i to Baruka huru i mua i te reira? (A taio i te Luka 21:34-36.) Ma te pee ia Ieremia, e nafea te mau matahiapo Kerisetiano e faaite ai i to Iehova haapeapea no ta ˈNa mau tavini?—A taio i te Galatia 6:1.

E itehia to te Metua here i ǒ te Tamaiti

10. Mea nafea Iesu i faaineinehia ˈi no te amo i to ˈna tiaraa Upoo o te amuiraa Kerisetiano?

10 I te tau hou te Kerisetianoraa, ua faaitehia to Iehova here no to ˈna nunaa na roto i te mau peropheta e te tahi atu mau tavini haapao maitai. I teie nei mahana, te ite-maitai-hia ra to Iehova here i ǒ Iesu Mesia, te Upoo o te amuiraa Kerisetiano. (Eph. 1:22, 23) I roto hoi i te buka Apokalupo, te faahohoˈahia ra Iesu ei Arenio ‘e hitu mata, oia na varua o te Atua toohitu i tono haerehia na te ao atoa nei.’ (Apo. 5:6) Oia mau, ma te faatoroahia e te varua moˈa taatoa o te Atua, e haroaroaraa tia roa ïa to Iesu. E ite atoa o ˈna eaha to roto roa ia tatou, e aore roa e mea te ore e itehia e a ˈna.

11. Eaha te tuhaa ta te Mesia e rave ra, e e nafea to ˈna huru i nia ia tatou e faaite ai i to to ˈna ra Metua?

11 Mai ia Iehova, e ere hoi Iesu i te hoê mutoi o te tamoemoe ra mai te raˈi mai. Te hiˈopoa nei oia ia tatou mai te hoê metua î i te here. Te haamanaˈo maira te hoê iˈoa toroa o Iesu, “te Metua no te ui a muri atu,” i te tuhaa ta ˈna e rave no te horoa i te ora mure ore i te feia atoa e faatupu ra i te faaroo ia ˈna. (Isa. 9:6) Hau atu â, ei Upoo o te amuiraa Kerisetiano, e nehenehe te Mesia e turai i te mau Kerisetiano feruriraa paari i te pae varua e te aau tae, te mau matahiapo iho â râ, ia tamahanahana aore ra ia aˈo i te feia e hinaaro ra.—Tes. 1, 5:14; Tim. 2, 4:1, 2.

12. (a) Eaha ta te mau rata i na amuiraa e hitu i Asia Iti e faaite ra no nia ia Iesu? (b) E nafea te mau matahiapo e faaite ai i to te Mesia huru i nia i te nǎnǎ a te Atua?

12 Te itehia ra to te Mesia anaanatae rahi i te nǎnǎ i roto i ta ˈna mau rata i te mau matahiapo o na amuiraa e hitu i Asia Iti. (Apo. 2:1–3:22) I roto, te faaite ra Iesu i to ˈna ara-maite-raa i te ohipa e tupu ra i roto i te amuiraa taitahi e te rahi o to ˈna anaanatae i ta ˈna mau pǐpǐ. Na reira atoa i teie mahana—hau atu â râ—i te mea e te tupu ra te orama o te Apokalupo i te roaraa o “te mahana o te Fatu.”a (Apo. 1:10) E ite-pinepine-hia to te Mesia here na roto i te mau matahiapo, o te tavini nei ei tiai mamoe pae varua o te amuiraa. E nehenehe oia e turai i teie mau ô “taata” ia tamahanahana, ia faaitoito, aore ra ia aˈo ia hinaarohia. (Eph. 4:8; Ohi. 20:28; a taio i te Isaia 32:1, 2.) Te faariro ra anei oe i ta ratou mau tutavaraa ei faaiteraa i to te Mesia anaanatae ia oe iho?

Te tauturu i te tau au

13-15. E nafea paha te Atua e faaoti ai i te pahono i ta outou mau pure? A horoa i te tahi mau hiˈoraa.

13 Ua pure uˈana ê na anei oe no te ani i te tauturu e ua pahonohia ˈtu na roto i te haereraa mai te hoê Kerisetiano feruriraa paari i te pae varua e faaitoito ia oe? (Iak. 5:14-16) Aore ra ua tae mai te tauturu na roto i te hoê haamaramaramaraa i orerohia i te hoê putuputuraa Kerisetiano aore ra i taiohia e oe i roto i ta tatou mau papai. E pinepine Iehova i te pahono i te mau pure na roto i teie mau ravea. Ei hiˈoraa, i muri iho i te oreroraa parau a te hoê matahiapo, ua haafatata te hoê tuahine ia ˈna, ua roohia oia i te tahi ohipa tano ore roa tau hebedoma hou te oreroraa. Aita râ oia i autâ no to ˈna fifi, ua faaite oia i to ˈna mauruuru rahi no te tahi mau manaˈo bibilia i vauvauhia ˈtu. Ua tano te reira no ˈna e ua tamahanahana rahi ia ˈna. Ua oaoa roa oia i te taeraa ˈtu i tera putuputuraa!

14 No nia i te tauturu e noaa na roto i te pure, a feruri na i te hiˈoraa o na taata mau auri e toru tei ite i te parau mau bibilia i te fare tapearaa e tei riro mai ei feia poro bapetizo-ore-hia. No te tahi ohipa haavî uˈana i tupu, ua ere te feia mau auri atoa o tera vahi e rave rahi fanaˈoraa taa ê. Ua tupu atura te hoê orureraa. Ua faaoti te feia mau auri e ia oti i te tamaa ia poipoi aˈe, eita ratou e faahoˈi i ta ratou mau mereti no te patoi atu. Tei mua teie e toru taata poro bapetizo-ore-hia i te hoê maitiraa fifi. Mai te peu e e turu ratou i te orureraa, e ofati ïa ratou i te aˈoraa a Iehova i roto i te Roma 13:1. Ia ore ratou e amui atu, e nehenehe te feia mau auri hae e tahoo atu.

15 Ma te ore e nehenehe e tauaparau te tahi i te tahi, ua pure teie na taata e toru ia noaa te paari. I te poipoi i muri iho, ua ite ratou tootoru atoa e ua maiti ratou i te hoê â ravea—aita ratou i farii e tamaa i te poipoi. Ia hoˈi mai te mau tiai no te ohi i te mau mereti, aita ïa ta teie na taata e toru e mereti. Ua oaoa mau â ratou i te mea e tei pihai iho Tei “faaroo i te pure” ia ratou!—Sal. 65:2.

A hiˈo i te tau a muri aˈe ma te tiaturi

16. Mea nafea te pororaa e faaite ai e te anaanatae ra Iehova i te feia e au i te mau mamoe?

16 O te pororaa i te ao atoa nei te tahi atu haapapuraa i to Iehova anaanatae i te feia aau haavare ore, noa ˈtu te vahi o ta ratou e ora ra. (Gen. 18:25) E nehenehe Iehova e aratai i ta ˈna mau tavini, mea pinepine ma te faaohipa i te mau melahi, i te feia e au i te mau mamoe, noa ˈtu e te ora ra ratou i te mau vahi aitâ te parau apî maitai i tae atura. (Apo. 14:6, 7) Ei hiˈoraa, na roto i te hoê melahi, ua aratai te Atua ia Philipa, te hoê taata poro evanelia o te senekele matamua, ia haere e farerei i te hoê taata toroa Etiopia e ia haamaramarama ia ˈna no nia i te mau Papai. Eaha tei tupu? Ua farii teie taata i te parau apî maitai e ua riro oia ei pǐpǐ bapetizohia a Iesu.b—Ioa. 10:14; Ohi. 8:26-39.

17. No te aha eiaha roa tatou ia ahoaho roa i te tau a muri aˈe?

17 A piri noa ˈi teie faanahoraa o te mau mea i to ˈna hopea, e tamau â te “mau mea no te pohe” i tohuhia. (Mat. 24:8) Ei hiˈoraa, e maraa roa paha te moni o te maa no te rahi o te taata, no te mau vero uˈana, aore ra no te huru papu ore o te faanavairaa faufaa. E mea fifi roa paha ia roaa te ohipa, e e faahepohia paha te feia rave ohipa ia haa e rave rahi roa hora. Noa ˈtu te huru tupuraa, eiaha te feia e tuu ra i te mau faufaa pae varua i te parahiraa matamua e e tapea ra i te ‘mata maitai,’ e tiatonu ra i te hoê fa, e ahoaho roa. Ua ite ratou e te here ra te Atua ia ratou e e haapao maitai oia ia ratou. (Mat. 6:22-34) A feruri na, ei hiˈoraa, mea nafea Iehova i haapao ai ia Ieremia i te tau o te hopea arepurepu o Ierusalema i 607 H.T.T.

18. Mea nafea Iehova i haapapu ai i to ˈna here ia Ieremia i te haaatiraahia Ierusalema?

18 I te pae hopea o te haaatiraa a to Babulonia ia Ierusalema, ua tapeahia o Ieremia i roto i te aumoa o te tapearaa. E nafea ïa e noaa ˈi ta ˈna maa? Ahiri e taata tiamâ o ˈna, e nehenehe ïa o ˈna e imi i te maa. Ua taai-roa-hia râ to ˈna ora i te feia tapiri, mea riri roa hoi na te rahiraa ia ˈna! Ua tiaturi Ieremia eiaha i te taata i te Atua râ o tei fafau e haapao ia ˈna. Ua faatupu anei Iehova i ta ˈna parau? Oia mau! Na ˈna i haapao i te reira ia noaa ia Ieremia i te mahana atoa “te pane hoê . . . e ia hope roa te mau pane o te oire i te pau.” (Ier. 37:21) Ua ora mai Ieremia, e oia atoa o Baruka, o Ebeda-Meleka, e te tahi atu i tera tau oˈe, maˈi e pohe.—Ier. 38:2; 39:15-18.

19. A hiˈo ai tatou i te tau a muri aˈe, eaha ta tatou faaotiraa papu e tia ˈi?

19 Oia mau, ‘tei te feia parau-tia to Iehova ra mata, e tei ta ratou pure to ˈna tariˈa.’ (Pet. 1, 3:12) Te oaoa ra anei oe i te tiai-maite-raa to oe Metua i te raˈi ia oe? Te ite ra anei oe i te mǎtaˈu ore e te hau ma te taa e tei nia ia oe to ˈna mata no to oe maitai? A faaoti papu ïa i te haere tamau e te Atua—noa ˈtu eaha te huru tupuraa a muri aˈe. E nehenehe e papu ia tatou e e vai noa to Iehova mata metua i nia i to ˈna mau taata taiva ore.—Sal. 32:8; a taio i te Isaia 41:13.

[Nota i raro i te api]

a Noa ˈtu e e tano te mau rata na mua roa no te mau pǐpǐ faatavaihia a te Mesia, e nehenehe atoa râ e tano no te mau tavini atoa a te Atua.

b E nehenehe e itehia te tahi atu hiˈoraa no nia i te aratairaa a te Atua i roto i te Ohipa 16:6-10. I reira, te taio ra tatou e ua ‘tapeahia’ Paulo e to ˈna mau hoa ‘e te varua maitai,’ aore ra moˈa, eiaha ia poro i Asia e i Bitunia. Ua faauehia râ ratou e rave i te ohipa i Makedonia, i reira ua farii e rave rahi taata haehaa i ta ratou pororaa evanelia.

E nehenehe anei outou e faataa?

• E nafea tatou e faaite ai e te ‘haere ra tatou e te Atua’?

• Mea nafea Iehova i haapapu ai i to ˈna here ia Baruka?

• Ei Upoo o te amuiraa Kerisetiano, e nafea Iesu e faaite ai i te mau huru maitatai o to ˈna Metua?

• E nafea tatou e nehenehe ai e faaite e te tiaturi nei tatou i te Atua i teie tau ati?

[Hohoˈa i te api 15]

Mai ia Ieremia e ia Baruka, e faaite te mau matahiapo Kerisetiano i to Iehova haapeapearaa i teie tau

[Hohoˈa i te api 16]

E nafea Iehova e tauturu ai ia tatou i te tau au?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono