Ua ineine anei outou no te mahana o Iehova?
“Ua fatata te mahana rahi o Iehova, te fatata maira, te peepee maira i te haere.”—ZEPHANIA 1:14.
1-3. (a) Eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i te mahana o Iehova? (b) E farerei tatou i teihea “mahana o Iehova”?
E ERE te mahana rahi o Iehova i te hoê mahana e 24 hora. E tau roa râ i reira te haavaraa a te Atua e tupu ai i nia i te feia ino. E tano ia taiâ te feia paieti ore i taua mahana poiri ra, riri uˈana, tairoiro mahu ore, ati rahi, e te pohe. (Isaia 13:9; Amosa 5:18-20; Zephania 1:15) “Auê! i teie nei mahana e!” ia au i te parau tohu a Ioela, “te fatata maira te mahana o Iehova, ei pohe ïa no ǒ mai i te Puaihope e tae mai ai.” (Ioela 1:15) I taua mahana rahi ra râ, o te Atua te Faaora o te feia ‘tei tia te aau.’—Salamo 7:10.
2 Te parau “mahana o Iehova,” o te tupuraa ïa o te haavaraa a te Atua i te mau tau rau. Ei hiˈoraa, ua tae mai te “mahana o Iehova” i nia i to Ierusalema mau taata na roto i to Babulonia i 607 H.T.T. (Zephania 1:4-7) Ua tupu te hoê â haavaraa a te Atua i 70 T.T. i to te Atua faaohiparaa i to Roma no te haava i te nunaa ati Iuda o tei patoi i ta ˈna Tamaiti. (Daniela 9:24-27; Ioane 19:15) Te faaite atea atoa ra te Bibilia i te hoê “mahana o Iehova” ia ‘aro oia i te mau fenua atoa.’ (Zekaria 14:1-3) Ma te faaurua, ua taai te aposetolo Paulo i taua mahana ra i te vairaa mai o te Mesia, o tei haamata e te faateronoraa o Iesu ei Arii i te raˈi i 1914. (Tesalonia 2, 2:1, 2) Te fatata roa maira te mahana o Iehova, ua tano maitai ïa te irava matahiti a te mau Ite no Iehova no 2007. No roto mai ïa i te Zephania 1:14, e na ô ra: “Ua fatata te mahana rahi o Iehova.”
3 I te mea e ua fatata te mahana rahi o te Atua, teie ïa te taime no te parahi ineine noa. E nafea outou e faaineine ai ia outou no taua mahana ra? E titauhia anei ia rave outou i te tahi atu ohipa ia ineine outou no te mahana o Iehova?
Ia parahi ineine noa outou
4. No teihea tamataraa rahi i faaineine ai Iesu ia ˈna iho?
4 I roto i ta ˈna parau tohu no nia i te hopea o te faanahoraa o te mau mea, ua parau Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ia parahi ineine noa outou.” (Mataio 24:44) I to Iesu faahitiraa i teie parau, ua ineine o ˈna iho no te hoê tamataraa rahi—to ˈna poheraa ei tusia taraehara. (Mataio 20:28) Eaha ta tatou e nehenehe e haapii mai na roto i ta Iesu huru faaineineraa ia ˈna iho?
5, 6. (a) E nafea te here i te Atua e i te taata e tauturu mai ai ia ineine no te mahana o Iehova? (b) Eaha te hiˈoraa ta Iesu i horoa no nia i te here i te taata-tupu?
5 Mea here roa na Iesu ia Iehova e mea au roa na ˈna ta ˈNa mau ture aveia parau-tia. Te na ô ra te Hebera 1:9 no nia ia Iesu e: “I hinaaro na oe i te parau-tia, e i faufau na oe i te parau ino, no reira te Atua, to Atua i faatahinu rahi hua ˈi ia oe i te monoˈi ra i te oaoa, e hau atura i te feia i amui atoa ia oe ra.” No te mea e mea here na ˈna to ˈna Metua i te raˈi, ua tapea Iesu i to ˈna taiva ore ia ˈna. Mai te peu e mai tera atoa to tatou here i te Atua e e haapao tatou i ta ˈna mau titauraa, e faaora oia ia tatou. (Salamo 31:23) E tauturu tera huru here e faaroo ia tatou ia ineine no te mahana rahi o Iehova.
6 E ite-maitai-hia te here i te taata i nia ia Iesu. Oia mau, “aroha ˈtura oia ia ratou, no te mea, ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” (Mataio 9:36) No reira Iesu i poro ai i te parau apî maitai i te taata, mai ia tatou atoa e turaihia ra e te here ia faaite haere i te poroi o te Basileia i to tatou taata-tupu. Maoti te here i te Atua e i to tatou taata-tupu e haa noa ˈi tatou ei tavini Kerisetiano, a ineine atu ai tatou no te mahana rahi o Iehova.—Mataio 22:37-39.
7. A tiai ai tatou i te mahana o Iehova, no te aha tatou e nehenehe ai e oaoa?
7 Mea au na Iesu e rave i te hinaaro o Iehova. (Salamo 40:8) Mai te peu e mai tera atoa tatou, e oaoa ïa tatou i te pûpû i te hoê taviniraa moˈa i te Atua. Mai ia Iesu, e riro tatou ei feia horoa noa, e e oaoa mau â tatou. (Ohipa 20:35, MN) Oia, ‘o te oaoa no ǒ ia Iehova ra to tatou maitai.’ Maoti te reira, e ineine maitai aˈe ïa tatou no te mahana rahi o te Atua.—Nehemia 8:10.
8. No te aha e mea tia ˈi ia haafatata ˈtu â tatou ia Iehova na roto i te pure?
8 Ua faaineine atoa te pure uˈana i te Atua ia Iesu no te mau tamataraa i to ˈna faaroo. Te pure ra oia i to Ioane bapetizoraa ia ˈna. Ua pure Iesu hoê po taatoa no te maiti i ta ˈna mau aposetolo. (Luka 6:12-16) E o vai ïa taata taio Bibilia e ore e maere i te mau pure aau rotahi a Iesu i te po hopea o to ˈna oraraa i te fenua nei? (Mareko 14:32-42; Ioane 17:1-26) E taata pure anei outou, mai ia Iesu? A haafatata pinepine atu ia Iehova, eiaha e ru noa i te pure, a imi i te aratairaa a te varua moˈa, e a farii noa ˈtu i taua aratairaa ra ia ite atu outou. Mea faufaa roa te hoê taairaa puai e to tatou Metua i te raˈi i teie tau ati rahi, te fatata oioi maira hoi te mahana rahi o te Atua. No reira, eiaha e taiâ i te haafatata noa ˈtu â ia Iehova na roto i te pure.—Iakobo 4:8.
9. Eaha te faufaaraa ia anaanatae i te faaraaraa i te iˈoa o Iehova?
9 Maoti atoa to Iesu anaanataeraa i te faaraaraa i te iˈoa moˈa o Iehova i ineine ai oia no te mau tamataraa ta ˈna i faaruru. Inaha, ua haapii oia i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure atoa i te Atua e: “Ia raa to oe iˈoa.” (Mataio 6:9) Ia hinaaro roa tatou ia raa, aore ra ia haamoˈahia, te iˈoa o Iehova, e tutava ïa tatou i te ape i te rave i te tahi mea o te faaino i te reira. Ei faahopearaa, e ineine maitai aˈe tatou no te mahana rahi o Iehova.
E mea tia anei ia rave outou i te tahi mau tauiraa?
10. No te aha e tano ai ia hiˈopoa i to tatou oraraa?
10 Mai te peu e e tae mai te mahana o Iehova ananahi, ua ineine iho â anei outou no te reira? E mea maitai ia hiˈopoa tatou taitahi i to tatou oraraa no te ite aita anei e ohipa aore ra e haerea e mea tia ia faatano. Ia hiˈohia te poto e te papu ore o teie nei oraraa taata, e titauhia ia vai ara tatou paatoa i te pae varua i te mau mahana atoa. (Koheleta 9:11, 12; Iakobo 4:13-15) E hiˈopoa mai na tatou i te tahi mau tuhaa o to tatou oraraa e mea tia paha ia haapao tatou.
11. Eaha ta outou fa no nia i te taioraa bibilia?
11 Te hoê tuhaa faufaa, o te aˈoraa ïa a “te tavini haapao maitai” e taio i te Bibilia i te mau mahana atoa. (Mataio 24:45) E nehenehe outou e haamau i te fa e taio i te mau Papai mai te Genese e tae atu i te Apokalupo ma te feruriruri i te matahiti hoê. Ma te taio e maha aˈe pene i te mahana, e nehenehe outou e taio i na pene 1 189 o te Bibilia i roto hoê matahiti. Ua titauhia ia taio te mau arii atoa o Iseraela i te Ture a Iehova “e hope noa ˈtu o [ratou] pue mahana i te ao nei.” E au ra e ua na reira atoa Iosua. (Deuteronomi 17:14-20; Iosua 1:7, 8) E mea faufaa iho â ia taio te mau tiai mamoe pae varua i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa, e tauturu hoi te reira ia ratou ia tufa i “te haapiiraa ora”!—Tito 2:1, MN.
12. E mea tia ia turai te fatataraa mai o te mahana o Iehova ia tatou ia aha?
12 E mea tia ia turai te fatataraa mai o te mahana o Iehova ia tatou ia haere tamau i te mau putuputuraa Kerisetiano e ia apiti hope atu i te reira. (Hebera 10:24, 25) E nehenehe ïa outou e haamaitai i to outou aravihi ei taata poro i te Basileia o te tutava i te ite e te tauturu i te feia aau farii e tano no te ora mure ore. (Ohipa 13:48, MN) E nehenehe atoa outou e haa ˈtu â i roto i te amuiraa i roto i te tahi atu mau tuhaa, mai te tautururaa i te ruhiruhia e te faaitoitoraa i te feia apî. E nehenehe mau â outou e oaoa no teie mau tutavaraa!
To outou taairaa e vetahi ê
13. Eaha te mau uiraa e nehenehe tatou e ui ia tatou iho no nia i te ahuraa i te huru taata apî?
13 I te mea e ua fatata roa te mahana o Iehova, e mea hinaarohia anei ia tutava ˈtu â outou i te ‘[ahu i te huru taata apî], o tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau’? (Ephesia 4:20-24; MN) A faahotu ai outou i te mau huru maitatai mai to te Atua, e riro vetahi ê i te tapao e te ‘pee ra outou i ta te [v]arua’ e te faaite ra outou i ta ˈna hotu. (Galatia 5:16, 22-25; MN) E nehenehe anei outou e faaite i te tahi mau ohipa taa maitai ta outou e to outou utuafare i rave no te ahu i te huru taata apî? (Kolosa 3:9, 10, MN) Ei hiˈoraa, ua matauhia anei outou ei taata hamani maitai i te mau hoa Kerisetiano e ia vetahi ê? (Galatia 6:10) E tauturu te haapii-tamau-raa i te mau Papai ia outou ia faahotu i te mau huru maitatai mai to te Atua, a ineine atu ai outou no te mahana o Iehova.
14. No te aha e mea maitai ai ia ani te hoê taata i te varua moˈa ia pure oia a tutava ˈi oia i te faahotu i te hitahita ore?
14 E mai te peu e e riri oioi noa outou e te taa ra ia outou e e hinaaro atu â outou i te hitahita ore? To roto atoa teie huru maitai i ta te varua moˈa o te Atua e nehenehe e faahotu i roto ia outou. No reira, a ani i te varua moˈa ia pure outou, ia au i ta Iesu i parau: “E [tamau â i te] ani, e noaa ïa ia outou; e [tamau â i te] imi, e ite ïa outou; e [tamau â i te] patoto, e iritihia ïa te opani ia outou. . . . Te ite na outou i te horoa i te mea maitai na ta outou tamarii, ino noa ˈi outou na, e rahi atu ïa to outou Metua i te ao ra i te horoa i te [varua moˈa] i te feia i ani atu ia ˈna ra.”—Luka 11:9-13; MN.
15. Ia aha outou e tia ˈi mai te peu e e umeumeraa to rotopu ia outou e te hoê hoa Kerisetiano?
15 Peneiaˈe e umeumeraa to rotopu ia outou e te tahi hoa Kerisetiano. A tutava roa ïa i te faaafaro i te reira, a paturu atu ai i te hau e te auhoêraa o te amuiraa. (Salamo 133:1-3) A faaohipa i te aˈoraa a Iesu i roto i te Mataio 5:23, 24 aore ra Mataio 18:15-17. Mai te peu e ua mairi te mahana i to outou ririraa, a faaafaro oioi i te fifi. E pinepine, o te ineineraa i te faaore i te hapa te hinaarohia. Ua papai Paulo e: “Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te [aumihi î i te here], ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia ra.”—Ephesia 4:25, 26, 32; MN.
16. Eaha te aumihi e titauhia ˈi i roto i te faaipoiporaa?
16 E titauhia te aumihi î i te here i roto i te faaipoiporaa e i te tahi taime, te faaoreraa i te hapa. Mai te peu e e mea hinaarohia ia here e ia aumihi atu â outou i to outou hoa faaipoipo, a haa ïa ia raea taua fa ra maoti te tauturu a te Atua e ta ˈna Parau. E titauhia anei ia tutava outou i te faaohipa i te Korinetia 1, 7:1-5 no te tamǎrû i te hepohepo e no te ape i te taiva? E tuhaa iho â teie o te oraraa e mea tia ia faahotu te hoê tane faaipoipo aore ra te hoê vahine faaipoipo i te “aumihi î i te here.”
17. Eaha te mau taahiraa e titauhia ia rave ua hara rahi anaˈe tatou?
17 E mai te peu e ua hara rahi outou? A rave i te mau taahiraa no te faatitiaifaro oioi i te reira. A imi iho â râ i te tauturu a te mau matahiapo Kerisetiano. E tauturu ta ratou mau pure e aˈoraa ia outou ia maitai mai i te pae varua. (Iakobo 5:13-16) A pure ia Iehova ma te tatarahapa. Ia ore anaˈe, e ite outou i te manaˈo faahapa e te manaˈo haava peapea. I ite na Davida i te reira, ua maitai aˈe mai râ oia i muri aˈe i to ˈna faˈiraa i ta ˈna hara ia Iehova! Ua papai Davida e: “E ao to ˈna! to tei faaorehia ta ˈna hara, e tei tapoˈihia to ˈna ino. E ao to te taata, aore i parihia e Iehova i te hara, e aore e haavare o roto i to ˈna aau.” (Salamo 32:1-5) E faaore Iehova i te hara a te taata o te tatarahapa mau.—Salamo 103:8-14; Maseli 28:13.
E ere i to teie nei ao
18. Eaha to tatou manaˈo i te ao e tia ˈi?
18 Eita e ore e te tiai ru nei outou i te ao apî faahiahia ta to tatou Metua i te raˈi i fafau. Eaha ïa to outou manaˈo i te ao o te totaiete taata parau-tia ore i atea ê i te Atua? Aore a Satani, “te arii o teie nei ao,” i roto ia Iesu Mesia. (Ioane 12:31; 14:30) Mea papu e e hinaaro outou e aore a te Diabolo e ta ˈna ao i roto ia outou nei, a pee ïa i te mau parau a te aposetolo Ioane: “Eiaha e hinaaro i teie nei ao, e te mau mea atoa o teie nei ao.” E haerea paari tera, “te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Ioane 1, 2:15-17.
19. Te faaitoitohia ra te mau Kerisetiano apî ia haamau i teihea mau fa?
19 Te tauturu ra anei outou i ta outou mau tamarii “eiaha ia viivii i teie nei ao”? (Iakobo 1:27) E hinaaro Satani e faaamuamu i ta outou mau tamarii mai te hoê taata o te paru i te iˈa. Ua rau te taatiraa e faanahonahoraa tei haamauhia ia nehenehe te feia apî e faaau atu i te ao a Satani. E melo ê na râ te mau tavini a Iehova no te faanahonahoraa hoê roa o te ora ˈtu i te hopea o teie nei faanahoraa ino o te mau mea. No reira, a faaitoito i te mau Kerisetiano apî ia “rahi â te rave i te ohipa a te Fatu.” (Korinetia 1, 15:58) E titauhia ia tauturu te mau metua paieti i ta ratou mau tamarii ia haamau i te mau fa, a fanaˈo atu ai ratou i te hoê oraraa mauruuru e te oaoa o te faahanahana i te Atua e o te tauturu ia ratou ia ineine no te mahana o Iehova.
A hiˈo i mua ˈtu i te mahana rahi o Iehova
20. No te aha e mea maitai ai ia manaˈo noa tatou i te ora mure ore?
20 E tia ia outou ia tiai i te mahana o Iehova ma te aau hau mai te peu e e manaˈo noa outou i te ora mure ore. (Iuda 20, 21) Te tiai ru ra outou i te ora mure ore i roto i te Paradaiso, e te tiaturi nei outou e fanaˈo faahou i te itoito o te apîraa e te taime otia ore e tapi i te mau fa maitatai e e haapii hau atu â no nia ia Iehova. E tamau noa iho â outou i te haapii no nia i te Atua e a muri noa ˈtu no te mea ta te taata i ite i teie mahana, ‘o te tahi pae noa ïa o ta ˈna e rave ra.’ (Ioba 26:14) Auê ïa tiaturiraa faahiahia e!
21, 22. Eaha ta outou e te feia i faatiahia mai e nehenehe e faatia te tahi i te tahi?
21 I roto i te Paradaiso, e nehenehe te feia i faatiahia mai e horoa mai i te tahi mau haamaramaramaraa e ere ra i roto i to tatou ite i te aamu i tahito ra. E nehenehe ta Enoha e faataa mai mea nafea te noaa ra ia ˈna te itoito e hinaarohia no te faaite i te poroi a Iehova i te feia paieti ore. (Iuda 14, 15) Eita e ore e e faatia mai Noa mai te aha te huru te hamaniraahia te araka. E tia ia Aberahama e ia Sara ia faaite mai eaha to raua huru aau i to raua faarueraa i te oraraa fanaˈo i Ura e parahiraa i roto i te tiahapa. A manaˈo ia Esetera o te horoa mai i te mau parau rii mea nafea to ˈna parururaa i to ˈna mau taata e haafifiraa i te opuaraa ino a Hamana no nia ia ratou. (Esetera 7:1-6) A feruri ia Iona ia faatia mai i to ˈna vairaa e toru mahana i roto i te iˈa rahi aore ra ia Ioane Bapetizo ia faataa mai i to ˈna mau huru aau i to ˈna bapetizoraa ia Iesu. (Luka 3:21, 22; 7:28) Auê te anaanatae ia haapii i teie mau mea e!
22 I te roaraa o te Faatereraa tausani matahiti a te Mesia, e fanaˈo paha outou i te haamaitairaa e tauturu i te feia i faatiahia mai ia noaa ia ratou “te ite i te Atua.” (Maseli 2:1-6) I teie mahana, auê te au e ia ite i te taata ia haapii i te ite i te Atua ra o Iehova e ia faaohipa i te reira! Teie râ, a manaˈo i to outou oaoa i taua tau no a muri aˈe ra ia haamaitai Iehova i ta outou mau tutavaraa i te haapii i te taata mai mutaa iho mai â e ia farii ratou ma te aau mauruuru!
23. Eaha ta tatou faaotiraa papu e tia ˈi?
23 Te mau maitai ta tatou e fanaˈo nei ei nunaa o Iehova, ua na nia ˈˈe ïa i ta tatou mau tutavaraa tia ore e numera aore ra e faito i te reira. (Salamo 40:5) Te mauruuru taa ê nei tatou no te mau faanahoraa pae varua a te Atua. (Isaia 48:17, 18) Noa ˈtu eaha to tatou tupuraa, e pûpû anaˈe i te hoê taviniraa moˈa ma te aau atoa a tiai noa ˈi tatou i te mahana rahi o Iehova.
Eaha ta outou e pahono?
• Eaha te “mahana o Iehova”?
• E nafea outou e parahi ineine noa ˈi no te mahana o Iehova?
• Ua fatata roa te mahana rahi o te Atua, eaha paha te mau tauiraa e titauhia ia rave tatou?
• Eaha ta outou e tiai ru nei ia hope te mahana o Iehova?
[Hohoˈa i te api 14]
Ua parahi ineine noa Iesu no te mau tamataraa
[Hohoˈa i te api 17]
Auê te fanaˈo e ia tauturu i te feia i faatiahia mai ia ite ia Iehova!