E farii te Atua i te mau nunaa atoa
I ROTO i to ˈna tere matamua i Mali, ua maere o John i te farii maitai o Mamadou e to ˈna utuafare. A parahi ai o John i raro e a tamaa ˈi ma te tano ore i roto i te hoê â mereti, ua uiui oia nafea oia e faaite maitai aˈe ai ia Mamadou i te hoê ô faufaa roa, oia te parau apî maitai o te Basileia i roto i te Parau a te Atua, te Bibilia. Noa ˈtu e ua ite oia i te reo Farani, o te paraparauhia ra i Mali, ua uiui o John nafea oia e paraparau ai e teie utuafare mea ê roa ta ˈna haapaoraa e to ˈna huru feruriraa.
E ere ïa i te mea maere ia manaˈo o John i te aamu bibilia o te oire o Babela. I reira hoi to te Atua faahuru-ê-raa i te reo o te feia orure hau. (Genese 11:1-9) Ei faahopearaa, ua fa mai te mau huiraatira ma te mau reo, te mau haapaoraa, e te mau huru feruriraa taa ê i te mau vahi rau o te fenua. I teie mahana, a matauhia ˈi te ohipa ratere e te tauiraa i te fenua, mea rahi o te faaruru nei i te hoê â fifi e to John, i to ratou atoa vahi faaearaa: Nafea ia faaite i to ratou tiaturiraa bibilia i te taata mea ê to ratou huru oraraa?
Hoê hiˈoraa no tahito ra
Mai te tahi atu mau peropheta i Iseraela, ua paraparau na mua Iona i te mau Iseraela. Ua tohu oia i te hoê tau i rave ai te basileia apotata o na opu hoê ahuru i mua i te taata i te mau peu aita e faahanahana ra i te Atua. (Mau arii 2, 14:23-25) A feruri na ïa i te huru o Iona i to ˈna faaue-taa-ê-raahia e faarue i to ˈna fenua e e haere i Asura no te poro i te feia no Nineve, te hoê nunaa mea ê ta ratou haapaoraa e to ratou taˈere. Aita atoa paha Iona e paraparau ra i te reo o to Nineve, aore ra aita i ite maitai. Atira noa ˈtu, e au ra e mea teimaha te ohipa faauehia no Iona, e ua horo ê oia.—Iona 1:1-3.
Papu maitai, ua tia ia Iona ia ite e eita te Atua ra o Iehova e hiˈo noa i te huru rapaeau, e hiˈopoa râ oia i te aau. (Samuela 1, 16:7) I muri aˈe i to ˈna faaora-semeio-raa mai ia Iona i te paremo, ua faaue faahou Iehova ia ˈna e poro i to Nineve. Ua faaroo o Iona, e i te pae hopea, ua tatarahapa te nunaa atoa o Nineve. Teie râ, ua hape to Iona manaˈo. Na roto i te hoê faahohoˈaraa puai, ua haapii Iehova ia ˈna e e tia ia ˈna ia taui i to ˈna huru feruriraa. Ua ui o Iehova ia Iona e: “Eiaha vau nei e faaherehere ia Nineve, i tera ra oire rahi, e ono taau tausaniraa i te taata aore i ite i to ratou rima atau e to ratou rima aui?” (Iona 4:5-11) E o tatou i teie mahana? Nafea tatou e tauturu ai i te taata mea ê to ratou huru oraraa?
Fariiraa i to Samaria e te feia e ere i te ati Iuda
I te senekele matamua, ua faaue Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e faariro i te taata o te mau nunaa atoa ei pǐpǐ. (Mataio 28:19) E ere i te mea ohie na ratou. E ati Iuda hoi te mau pǐpǐ a Iesu e, mai ia Iona, ua matau ratou i te paraparau i te mau taata noa hoê â to ratou huru oraraa e to ratou taˈere. E parau mau, ua hema atoa paha ratou i te mau manaˈo oti noa i parare i taua tau ra. Teie râ, ua aratai Iehova i te mau mea ia haroaroa riirii ta ˈna mau tavini i to ˈna hinaaro no ratou.
Te taahiraa matamua, o te tinairaa ïa i te manaˈo oti noa i rotopu i te ati Iuda e to Samaria. Eita hoi te ati Iuda e afaro e to Samaria. Teie râ, ua haamarari o Iesu i te eˈa e rave rahi taime ia farii to Samaria i te parau apî maitai. Ua faaite oia i te manaˈo pae tahi ore na roto i te paraparauraa i te hoê vahine Samaria. (Ioane 4:7-26) I te tahi atu taime, na roto i te faahohoˈaraa o te taata maitai Samaria, ua faaite oia i te hoê ati Iuda faaroo e e nehenehe ta te feia e ere i te ati Iuda e faaite i te aroha i te taata-tupu. (Luka 10:25-37) I te taeraa mai te taime i faatae ai Iehova i to Samaria i roto i te amuiraa Kerisetiano, ua poro o Philipi, Petero, e o Ioane—e ati Iuda anaˈe—i te feia no Samaria. Ua hopoi mai ta ratou poroi i te oaoa rahi i roto i taua oire ra.—Ohipa 8:4-8, 14-17.
Mai te peu e mea fifi na te mau Kerisetiano ati Iuda ia here i to Samaria, te fetii atea hoi o te ati Iuda, eita ïa e ore e mea fifi roa ˈtu â na ratou ia here i te feia e ere i te ati Iuda, aore ra te mau Etene, tei ririhia e te ati Iuda. I muri aˈe râ i to Iesu poheraa e matara ˈi te fifi i rotopu i te mau Kerisetiano ati Iuda e te mau Etene. (Ephesia 2:13, 14) No te tauturu ia Petero ia farii i teie hopoia apî, ua faaite Iehova ia ˈna i te hoê orama, i reira to ˈNa parauraa ia ˈna e ‘eiaha e parau e mea viivii ta te Atua i tamâ.’ I muri iho, ua aratai atu te varua o Iehova ia ˈna i te hoê Etene ra o Korenelio te iˈoa. I to Petero taaraa i to te Atua manaˈo—e eiaha oia e parau i teie taata o te mau nunaa ei taata viivii no te mea ua tamâ te Atua ia ˈna—ua parau oia ma te faauruahia e: “Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu râ ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” (Ohipa 10:9-35) Auê o Petero i te maere e i to te Atua faaiteraa mai e ua farii oia ia Korenelio e to ˈna utuafare na roto i te niniiraa i te varua moˈa i nia ia ratou!
Paulo—hoê farii maitihia no te mau nunaa
Ua riro te taviniraa a Paulo ei hiˈoraa faahiahia nafea Iehova e faaineine riirii ai i ta ˈna mau tavini ia here e ia tauturu i te mau huru taata atoa. I to Paulo tauiraa i te faaroo, ua parau Iesu e e riro o Paulo ei farii i maitihia no te hopoi i to ˈNa iˈoa i mua i te aro o te mau Etene. (Ohipa 9:15) I muri iho, ua fano o Paulo i Arabia, peneiaˈe no te feruriruri i te opuaraa a te Atua e faaohipa ia ˈna i roto i te pororaa i te parau apî maitai i te mau nunaa.—Galatia 1:15-17.
I roto i to ˈna tere mitionare matamua, ua faaite o Paulo i te itoito rahi i roto i te pororaa i te feia e ere i te ati Iuda. (Ohipa 13:46-48) Ua haamaitai Iehova i ta Paulo ohipa, e haapapuraa ïa e te haa ra te aposetolo ia au i ta Iehova faanahoraa. Ua faaite Paulo e ua taa maitai ia ˈna to Iehova manaˈo i to ˈna aˈoraa ma te itoito ia Petero, o tei faaite i te pae tahi ma te ore e amuimui e to ˈna mau taeae e ere i te ati Iuda.—Galatia 2:11-14.
Te tahi atu â haapapuraa e te aratai ra te Atua i te mau tutavaraa a Paulo, i roto ïa i te piti o to ˈna tere mitionare i to te varua moˈa tapearaa ia Paulo eiaha e poro i te mataeinaa Roma o Bitunia. (Ohipa 16:7) E au ra e e ere tera i te taime maitai. I muri aˈe râ, ua riro mai te tahi pae no Bitunia ei Kerisetiano. (Petero 1, 1:1) I roto i te hoê orama, ua taparuparu te hoê taata no Makedonia ia Paulo ma te parau e: “E fano mai i Makedonia nei e tauturu mai ia matou.” Ua faaoti aˈera Paulo e e tia ia ˈna ia taui i to ˈna tere no te faaite i te parau apî maitai i roto i taua mataeinaa Roma ra.—Ohipa 16:9, 10.
Ua tamata-puai-hia ta Paulo ravea e faaau ia ˈna iho i to ˈna pororaa i to Ateno. E opani te ture Heleni e Roma ia faaô mai i te mau atua ěê e te mau peu faaroo apî. No to ˈna here i te taata, ua hiˈopoa maite o Paulo i ta ratou mau peu faaroo. I Ateno, ua ite oia i te hoê fata, ua papaihia i nia iho ‘na te hoê Atua itea ore.’ Ua faahiti oia i teie parau rii i roto i ta ˈna ohipa pororaa. (Ohipa 17:22, 23) Auê ïa ravea maitai roa no te faaô atu i ta ˈna poroi ma te maitai e te faatura!
Eaha râ paha Paulo i te oaoa i to ˈna feruriraa i te mau faahopearaa o ta ˈna ohipa ei aposetolo no te mau nunaa! Ua turu oia i te haamauraa i te mau amuiraa e mea rahi te Kerisetiano e ere i te ati Iuda i roto, no Korinetia, Philipi, Tesalonia, e no te mau oire i Galatia. Ua tauturu oia i te mau tane e te mau vahine faaroo, mai ia Damarisi, Dionusio, Serigio Paulo, e o Tito. Auê ïa fanaˈoraa taa ê ia ite i te taata aita hoi i ite ia Iehova e i te Bibilia ia farii i te parau mau o te Kerisetianoraa! No nia i ta ˈna tuhaa i roto i te tautururaa i te feia e ere i te ati Iuda ia ite i te parau mau, teie ta Paulo i parau: “Oia ïa, i titau maite na hoi au ia parau vau i te evanelia, i te mau vahi aore i ite i te iˈoa o te Mesia ra, . . . mai tei papaihia ra râ, Te feia aore i taea e te parau no ˈna ra, e hiˈo ratou: e te feia aore â i faaroo ra, e ite ïa ratou.” (Roma 15:20, 21) E nehenehe anei ta tatou e faaite i te parau apî maitai i te taata e ere hoê â to tatou taˈere?
Tautururaa i to te ao atoa
Ua pure o Solomona ia Iehova no nia i te feia e ere i te Iseraela o te haere mai e haamori i te hiero i Ierusalema. Ua ani oia e: “E faaroo mai oe i reira i nia i te raˈi i to oe ra parahiraa mau, a faatia mai ai i ta taua taata ê i pure mai ia oe ra: ia faaroo to te ao atoa nei i to oe ra iˈoa.” (Mau arii 1, 8:41-43) Tera atoa te manaˈo o te mau tausani feia poro i te Basileia i te mau fenua e rave rahi i teie mahana. Te farerei ra ratou i te mau taata mai to Nineve, ‘tei ore i ite i to ratou rima atau e to ratou rima aui,’ i te auraa pae varua. E te ru nei te feia poro i te Basileia i te turu i te tupuraa o te mau parau tohu no nia i te haaputuputuraa o te feia haamori mau no te mau nunaa taa ê e rave rahi.—Isaia 2:2, 3; Mika 4:1-3.
Mai te mau melo o te Amuiraa faaroo Kerisetiano o tei farii i te poroi tiaturiraa o te Bibilia, te na reira atoa ra te mau melo o te tahi atu mau haapaoraa. Eaha to outou iho manaˈo no nia i teie parau? A hiˈopoa ia outou iho ma te haavare ore. Mai te peu e te manaˈo ra outou e ua aˈa maitai te manaˈo oti noa i roto ia outou, a tinai atu ïa ma te faahotu i te here.a Eiaha e patoi i te taata ta te Atua e hinaaro e farii.—Ioane 3:16.
A rave i te mau maimiraa hou a paraparau ai i te mau taata mea ê to ratou huru oraraa. A haamatau i ta ratou mau tiaturiraa, te mau mea ta ratou e anaanatae, to ratou huru feruriraa; ia oti, a imi i te mau mea e tu ai to outou manaˈo. A faaite i te maitai e te aumauiui i nia ia vetahi ê. Eiaha e mârô, a faaau ia outou iho e a faaitoito atu. (Luka 9:52-56) Ia na reira outou, e faaoaoa outou ia Iehova, “o tei hinaaro i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite i te parau mau.”—Timoteo 1, 2:4.
Auê tatou i te oaoa e i roto i ta tatou mau amuiraa, te vai ra te mau taata no te mau huru oraraa rau! (Isaia 56:6, 7) Auê te mahanahana ia faaroo i teie mahana i te mau iˈoa mai ia Mamadou, Jegan, Reza, e o Chan, eiaha noa râ o Hinano, Maire, Roti, e o Tihoti! Oia mau, ‘e opani rahi [o te aratai atu i te ohipa ra] tei iritihia’ ia tatou. (Korinetia 1, 16:9; MN) Ia faaohipa ïa tatou i te mau taime maitatai e vai ra no te faaite i te titau-manihini-raa no ǒ mai i te Atua pae tahi ore ra o Iehova, e farii i to te mau nunaa atoa!
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te A ara mai na! o te 8 no Tiurai 1996, mau api 5-7, “Mau patu e haafifi ra i te taairaa.”
[Hohoˈa i te api 23]
Ua faaite Paulo i te parau apî maitai i te taata i te mau vahi atoa na roto i te faaauraa ia ˈna iho
. . . i Ateno
. . . i Philipi
. . . i roto i to ˈna mau tere