“E haere mai outou ia ˈu nei, . . . e na ˈu outou e tamahanahana”
E hopoi mai te ‘pororaa i te parau’ i te tamahanahanaraa
E TAATA tia roa oia tei faauehia e rave i te hoê ohipa faufaa. No te maitai rahi o ta ˈna mau ravea haapiiraa, ‘ua maere te taata atoa i te huru o ta ˈna parau.’ (Mataio 7:28) E taata poro rohirohi ore atoa oia. Ua faataa na mua oia i to ˈna taime, to ˈna puai, e ta ˈna mau ravea no te poro i te Basileia o te Atua. Oia mau, ua tere haere Iesu Mesia na roto i to ˈna fenua mai te hoê taata poro e te hoê orometua haapii aita e faaauraa.—Mataio 9:35.
Te ohipa faauehia ru a Iesu, o te pororaa ïa i “te parau apî maitai o te basileia” i te feia o to ˈna tau e te faaineineraa i ta ˈna mau pǐpǐ no taua noâ ohipa ra i nia i te fenua taatoa. (Mataio 4:23; 24:14, MN; 28:19, 20) E faateimaha anei te hopoia rahi o ta ratou ohipa pororaa, te ru e te aano o taua ohipa ra i ta ˈna mau pǐpǐ tia ore e te taotiahia?
Eita roa ˈtu! I muri aˈe i to ˈna faaueraa i ta ˈna mau pǐpǐ e pure i “te Fatu o te ohipa,” te Atua ra o Iehova, ia tono â oia i te rave ohipa, ua tono Iesu ia ratou e haapii i te taata. (Mataio 9:38; 10:1) Ua haapapu atu oia e e hopoi mai te riroraa ei pǐpǐ na ˈna—tae noa ˈtu te ohipa faauehia e poro—i te tamǎrûraa e te tamahanahanaraa mau. Ua parau Iesu e: “E haere mai outou ia ˈu nei, . . . e na ˈu outou e [tamahanahana].”—Mataio 11:28; MN.
E oaoaraa
E titau-manihini-raa maitai, te î i te here, e te aumauiui mau teie! Te faaite ra te reira e te haapao maite ra Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ. E ite ta ˈna mau pǐpǐ i te tamahanahanaraa ia rave ratou i ta ratou hopoia e poro i “te parau apî maitai” o te Basileia o te Atua. E hopoi mai te reira i te oaoa e te mauruuru mau na ratou.—Ioane 4:36.
Maoro na mua ˈˈe Iesu a haere mai ai i te fenua nei, ua haapapu te mau Papai e ia riro te oaoa ei tuhaa o te taviniraa moˈa i te Atua. Ua faataa-maitai-hia te reira i to te papai salamo himeneraa e: “Ia haruru te fenua atoa i te haamaitai ia Iehova! E haamori ia Iehova ma te oaoa: e haere mai i mua i tana aro ma te himene.” (Salamo 100:1, 2) I teie mahana, te oaoa ra te taata o te mau nunaa atoa ia Iehova, e e au ta ratou mau parau arueraa i te pii a te hoê nuu i upootia. E haere mai te feia tei pûpû mau ia ratou na te Atua, i mua i to ˈna aro “ma te himene.” E mea tano mau â te reira, no te mea e “Atua oaoa” o Iehova, e hinaaro oia ia oaoa ta ˈna mau tavini ia faatupu ratou i ta ratou pûpûraa na ˈna.—Timoteo 1, 1:11, MN.
Mau tavini i tamahanahanahia
Nafea te haa-puai-raa i roto i te taviniraa e ore ai e faarohirohi ia tatou, maori râ e tamahanahana mai ia tatou? Inaha, e au te raveraa i ta Iehova ohipa i te maa faaitoito no Iesu. Ua parau oia e: “Teie ta ˈu maa, o te haapao i to ˈna hinaaro o to tei tono mai ia ˈu nei, e te faaoti i ta ˈna ohipa.”—Ioane 4:34.
Oia atoa i teie mahana, te ite ra te feia poro Kerisetiano itoito roa i te oaoa a ‘[poro] ai ratou i te parau.’ (Timoteo 2, 4:2; MN) Te na ô ra Connie, te hoê vahine Kerisetiano faito matahiti au noa o te rave ra hau atu i te 70 hora i te avaˈe i roto i te pororaa, e: “Ia oti ta ˈu taviniraa, e ite au i te oaoa e te mauruuru, noa ˈtu e e rohirohi au i te hopea o te mahana.”
E mai te peu e eita te poroi o te Basileia e farii-maitai-hia? Te na ô â ra Connie e: “Noa ˈtu eaha te huru o te taata, aita roa ˈtu vau i tatarahapa noa ˈˈe i te raveraa i te taviniraa. Ua ite au e te mauruuru ra Iehova i ta ˈu ohipa e rave ra, e mea au na ˈu e paraparau no nia i te parau mau no te mea ia na reira vau, e papu atu â te tiaturiraa faahiahia o te Bibilia i roto i to ˈu aau.”
Te ite ra te tahi atu e e auraa to to ratou iho oraraa ia tauturu ratou i te taata ia noaa te ite mau i te Atua. Teie ta Meloney, hoê vahine apî o te rave tamau noa ra hau atu i te 50 hora i te avaˈe i roto i te pororaa, e parau ra: “Mea tamahanahana te taviniraa no te mea e horoa mai te reira i te aratairaa e te tumu i roto i to ˈu oraraa. E iti mai to ˈu iho mau fifi e te mau ahoaho o te mau mahana atoa ia haere au i roto i te taviniraa.”
Teie te tatararaa a Millicent, te tahi atu tavini Ite no Iehova itoito roa: “Maoti te taviniraa, e riro te mahana taitahi ei mea faufaa, a paraparau ai au ia vetahi ê no nia i te opuaraa a te Atua no te huitaata e a faataa ˈi au nafea te fenua e faariro-faahou-hia ˈi ei Paradaiso. E riro Iehova ei mea mau no ˈu i te mau mahana atoa e e ite au i te hau e te tahi oaoa i roto ia ˈu, o te ore hoi e noaa mai na roto i te tahi atu mau ravea.”
Te feia e tamahanahanahia
Papu maitai e te tamahanahanahia ra te feia poro i te Basileia e te taviniraa Kerisetiano, e te tamǎrûhia ra te feia e farii i te poroi faaora e te reira. Ua faaineinehia te hoê vahine haapii tamarii i Potiti e te mau paretenia e te mau perepitero, tera râ, aita ta ˈna ekalesia e haapao ra i to ˈna mau hinaaro pae varua. Aita ta ˈna mau uiraa bibilia e pahonohia ra. Auaˈe te hoê haapiiraa bibilia tamau faaterehia e te hoê vahine Ite no Iehova i maramarama mǎrû ai oia i te mau Papai. Ua oaoa te vahine haapii tamarii. “E tiai au i ta ˈu haapiiraa ma te aau tae i te mau Mahana toru atoa,” ta ˈna ïa i parau, “no te mea e pahonohia ta ˈu mau uiraa atoa ma te haapapuraa bibilia taa maitai.” I teie mahana, e tavini pûpûhia teie vahine na Iehova, e te tamahanahana atoa ra oia ia vetahi ê ma te parau mau bibilia.
Mea maramarama maitai ïa, aita te mau Ite no Iehova e teimaha ra i te hopoia rahi o ta ratou pororaa aore ra te aano o ta ratou tuhaa fenua rahi. Aita te tâuˈa ore aita atoa te patoiraa e faatoaruaru ra ia ratou. Te rohi maite ra ratou i te rave i ta ratou ohipa faauehia e poro i te Basileia. Te faaite ra ratou i te parau apî maitai i te taata i te mau vahi atoa to reira ratou—i te hoê tapearaa pereoo rahi i te mau Hau Amui no Marite (1), i te hoê tauraa manureva i Korea (2), i te mau Andes (3), aore ra i te hoê fare toa i Lonedona (4). Te rave ra te mau pǐpǐ no teie tau a Iesu i ta ratou ohipa maitai ma te oaoa i te ao nei. E ia au i ta Iesu i tǎpǔ, te tamahanahana ra oia ia ratou e te faaohipa ra ia ratou no te tamahanahana i te taata e rave rahi.—Apokalupo 22:17.