VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w01 1/12 api 3-4
  • Te Ture Auro—Hoê haapiiraa i te ao atoa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te Ture Auro—Hoê haapiiraa i te ao atoa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua faainohia te Ture Auro
  • Eaha te Ture auro?
    Te pahono ra te Bibilia
  • Te Ture Auro—E au ia faaohipahia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • A pee i te Ture auro a poro ai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • E ere te haavîraa uˈana i te ravea
    Tumu parau rau
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
w01 1/12 api 3-4

Te Ture Auro—Hoê haapiiraa i te ao atoa

“E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou.”—Mataio 7:12.

NA IESU Mesia i faahiti i taua mau parau ra i roto i ta ˈna Aˈoraa tuiroo i nia i te mouˈa fatata e piti tausani matahiti aˈenei. I te roaraa o te mau senekele i muri mai, mea rahi te mau mea i parauhia e i papaihia no nia i taua noa faahitiraa ra. Ei hiˈoraa, ua aruehia te reira mai “te manaˈo tumu o te Papai,” “te hoê haapotoraa i te hopoia a te Kerisetiano i mua i to ˈna taata-tupu,” e “te hoê faaueraa tumu morare faufaa roa.” No te mea e mea matau-maitai-hia te reira, e pinepine oia i te parauhia te Ture Auro.

Teie râ, e ere noa o tei parauhia e ao Kerisetiano te farii ra i te manaˈo o te Ture Auro. Te faaite atoa ra te haapaoraa ati Iuda, te Bouddhisme, e te philosophia Heleni i teie faaueraa tumu morare na roto i te mau ravea e rave rahi. Mea matau-maitai-hia te parau a Confucius, tei faahanahanahia i te pae Hitia o te râ mai te taata paari e te orometua haapii rahi roa ˈˈe, e te feia iho â râ i ǒ roa i te pae Hitia o te râ. I roto i te mau Entretiens, te toru o na Quatre Livres a Confucius, e ite tatou i te manaˈo tei faahitihia e toru taime. E piti taime, no te pahono ïa i te mau uiraa a te feia haapii, ua parau Confucius e: “Eiaha e rave i nia ia vetahi ê i te mea ta outou e ore e hinaaro ia ravehia i nia ia outou.” I te tahi atu taime, i to ta ˈna taata haapii o Zigong parauraa ma te faatietie e “Te mea eita vau e hinaaro ia rave vetahi ê i nia ia ˈu, eita atoa vau e hinaaro e na reira i nia ia ratou,” ua pahono te orometua haapii ma te haaferuri ia ˈna e, “E, tera râ, eita e noaa ia oe ia rave i te reira.”

Ia taio tatou i teie mau parau, e nehenehe tatou e ite e ua taui o Confucius i te parau a Iesu. Te taa-ê-raa maramarama maitai, oia hoi te titau ra te Ture Auro i faahitihia e Iesu ia rave tatou i te mau ohipa maitatai no vetahi ê. A feruri na e te faaohipa ra te taata i te parau faaitoitoraa a Iesu e haa, te haapao ra e te imi ra ratou i te tauturu ia vetahi ê, e te ora ra ratou ia au i teie ture i te mau mahana atoa. I to outou manaˈo, e riro anei te ao i teie mahana ei ao maitai aˈe? Papu maitai.

Ia parauhia te ture ma te faaitoitoraa e haa, e faaea noa, aore ra ma te tahi atu â huru, te mea faufaa, oia ïa ua tiaturi roa te taata i te mau tau e te mau vahi taa ê e no te mau oraraa rau, i te manaˈo o te Ture Auro. E tapao faaite noa ïa e ua riro ta Iesu parau i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa ei haapiiraa i te ao atoa o te ohipa ra i nia i te oraraa o te taata i te mau vahi atoa i te mau tau atoa.

A ui na ia outou iho e: ‘E hinaaro anei au e ia faaite mai te taata i te faatura, te paetahi ore, e te haerea tia i nia ia ˈu? E hinaaro anei au e ora i roto i te hoê ao aita e manaˈo oti noa no nia i tera e tera nunaa, aita e ohipa ino, e aita e tamaˈi? E hinaaro anei au i te hoê utuafare e e tâuˈa te melo taitahi i te mau huru o te aau e te maitai o te tahi?’ Oia mau, o vai te patoi i te reira? Te tupuraa mau peapea, oia ïa mea iti roa o te fanaˈo ra i teie mau huru tupuraa. No te rahiraa o te taata, eita ratou e tiaturi i taua mau mea ra.

Ua faainohia te Ture Auro

I te roaraa o te tuatapaparaa, ua ravehia te tahi mau ohipa ino i nia i te huitaata e aita roa ˈtu to ratou mau tiaraa i tâuˈahia. Te vai ra te hooraa i te mau tîtî i rapae au ia Afirika, te mau aua faatîtîraa haapohe Nazis, te faaheporaa i te tamarii ia rave i te ohipa puai, e te mau haamouraa aroha ore i te mau vahi e rave rahi. E nehenehe te tapura riaria e roa ˈtu â.

I teie tau, e manaˈo noa to tatou ao o tei haere roa i mua ia ˈna iho. Mea iti te taata o te manaˈo ia vetahi ê ia fifihia to ratou iho maitai aore ra to ratou mau tiaraa. (Timoteo 2, 3:1-5) No te aha e rave rahi roa e riro ai ei mau taata miimii, te aroha ore, te aau etaeta, e o te manaˈo noa ia ratou iho? E ere anei no te mea te tuuhia ra te Ture Auro, noa ˈtu e mea matau-maitai-hia, i te hiti mai te hoê taoˈa morare tahito e te tano ore? Mea peapea ia parau e te reira te tupuraa i roto atoa i te feia e rave rahi e parau ra e te tiaturi ra ratou i te Atua. E ia hiˈohia te tupuraa o te mau mea, e riro noa te taata i te haapao noa ˈtu â ia ratou iho.

Teie ïa te mau uiraa faufaa roa e tia ia hiˈopoahia: Eaha te titauhia no te ora ia au i te Ture Auro? Te pee ra anei te taata i te reira? E te vai ra anei te mahana e ora ˈi te huitaata taatoa ia au i te Ture Auro? No te ite i te mau pahonoraa mau i teie mau uiraa, a taio na ïa i te tumu parau i muri nei.

[Hohoˈa i te api 3]

Ua haapii o Confucius e te tahi atu i te tahi mau parau tauihia o te Ture Auro

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono