VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w00 15/8 api 23-25
  • Nafea outou e faaafaro ai i te mau peapea?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea outou e faaafaro ai i te mau peapea?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • To tatou haerea
  • Ta tatou huru raveraa
  • Mau parau tamǎrû
  • E tutava anaˈe i te hiˈo ia vetahi ê ia au i ta Iehova hiˈoraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Ua haapii oia i te aroha hamani maitai
    A pee i to ratou faaroo
  • Buka Bibilia numera 32—Iona
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Ua huti mai oia i te haapiiraa i ta ˈna mau hape
    A pee i to ratou faaroo
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
w00 15/8 api 23-25

Nafea outou e faaafaro ai i te mau peapea?

I TE mau mahana atoa, te farerei nei tatou i te mau huru taata e rave rau. Te horoa pinepine mai ra te reira i te oaoa e te mau manaˈo apî. I te tahi taime, te tupu atoa ra te peapea rahi aore ra te fifi haihai noa i roto i to tatou oraraa i tera e tera mahana. Noa ˈtu eaha te fifi, e ohipa to tatou huru i mua i to tatou mau peapea i nia ia tatou i te pae feruriraa, horuhoru, e te pae varua.

E turu maitai te raveraa i tei maraa ia tatou no te faaafaro i te mau peapea i te fanaˈoraa tatou i te hoê ea maitai e te mau taairaa hau aˈe e vetahi ê. Te na ô ra te hoê maseli i tahito ra e: “Tei te maˈi ore to te aau, o to te tino ïa ora.”—Maseli 14:30.

Mea taa ê teie maseli: “Mai te oire aua ore e te parari ra, oia atoa te taata aore i aˈo i to ˈna iho aau.” (Maseli 25:28) O vai i roto ia tatou o te hinaaro e hema i te mau manaˈo iino o te turai ia tatou ia rave i te tahi mau mea tano ore—e mau mea o te haamauiui ia vetahi ê e ia tatou? E nehenehe te mau pahonoraa iria vî ore e na reira. I roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua faaue Iesu e hiˈopoa tatou i to tatou haerea, o te nehenehe e ohipa i nia i ta tatou huru faaafaroraa i to tatou mau peapea atoa e vetahi ê. (Mataio 7:3-5) Maoti i te faaino ia vetahi ê, e tia ia tatou ia feruri nafea tatou e nehenehe ai e faahotu e e tapea i te mau auhoaraa e te feia ua rau to ratou manaˈo e huru oraraa.

To tatou haerea

Te ohipa matamua e rave no te faaafaro i te hoê peapea mau aore ra manaˈohia, o te fariiraa ïa e e hape atoa to tatou mau manaˈo e haerea. Te haamanaˈo maira te mau Papai e ua hara tatou paatoa “e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.” (Roma 3:23) Hau atu â, e nehenehe te ite hohonu e faaite mai e e ere o te tahi atu taata te tumu o to tatou fifi. No nia i te reira, e hiˈo mai tatou i te aamu o Iona.

Ia au i te faaueraa a Iehova, ua reva o Iona i te oire no Nineve no te poro i te haavaraa a te Atua e fatata maira i nia te feia e noho ra i reira. E faahopearaa oaoa tei tupu, inaha, ua tatarahapa te oire taatoa no Nineve e ua faaroo ratou i te Atua mau ra. (Iona 3:5-10) Ua manaˈo atura Iehova e e au ia faaore i ta ratou mau hara no to ratou haerea tatarahapa, no reira, aita oia i haamou ia ratou. “Mauiui roa aˈera Iona, e rahi atura to ˈna riri.” (Iona 4:1) Mea maere te pahonoraa a Iona i te aroha o Iehova. No te aha Iona i riri ai ia Iehova? E au ra e ua tapitapi o Iona i to ˈna iho mau manaˈo hohonu, ma te manaˈo e ua pohe oia i te haama i mua i te oire. Aita oia i mauruuru i te aroha o Iehova. Ma te mǎrû, ua faaite Iehova ia Iona i te hoê haapiiraa o te tauturu ia ˈna ia taui i to ˈna haerea e ia ite i te faufaa rahi o te aroha o te Atua. (Iona 4:7-11) Mea papu maitai e o te haerea o Iona, eiaha to Iehova, te tia ia tauihia.

E tia atoa anei ia tatou i te tahi taime ia taui i to tatou iho haerea i mua i te hoê ohipa? Te aˈo maira te aposetolo Paulo e: “A faatura outou na mua te tahi i te tahi.” (Roma 12:10, MN) Eaha ta ˈna i hinaaro e parau? Te faaitoito maira oia ia au noa to tatou haerea e ia faatura hohonu tatou i te tahi atu mau Kerisetiano. Oia hoi ia farii tatou e e tiaraa to te taata taitahi e maiti. Te haamanaˈo atoa maira Paulo e: “E riro hoi ta te taata nei hopoia ei nia ïa ia ˈna iho e ati noa ˈˈe.” (Galatia 6:5) No reira, hou te mau peapea e faatupu ai i te hoê tatamaˈiraa, e haerea paari ia hiˈo tatou eita anei e tia ia faaafaro i to tatou iho haerea! E tia ia tatou ia rohi i te faaite i te manaˈo o Iehova e i te tapea i te hau e vetahi ê e here mau ra i te Atua.—Isaia 55:8, 9.

Ta tatou huru raveraa

A feruri na e te huti haere ra e piti tamarii i te hoê â hauti, te huti ra raua toopiti ma te puai roa ia noaa mai te reira. E faaroohia paha te tahi mau parau iria a taputô noa ˈi raua e tae roa i te taime e tuu ai te hoê aore ra e faahau ai te tahi atu taata ia raua.

Ia au i te faatiaraa a te Genese, ua faarooroo o Aberahama e te mârô ra ta ˈna mau tiai puaa e ta ta ˈna tamaiti fetii ra o Lota. Ua faaoti aˈera Aberahama e paraparau ia Lota e na ô atura e: “Teie ta ˈu parau ia oe, eiaha roa ta tâua ei mârôraa, e ta to ˈu nei mau taata tiai puaa, e te mau taata tiai puaa no oe ra; hoê hoi o tâua fetii.” Ua faaoti maite o Aberahama eiaha e vaiiho i te tahi mârôraa ia faaino i to raua taairaa. Ma te haapae i te aha? Ua ineine oia i te haapae i ta ˈna fanaˈoraa taa ê e maiti ei taata paari; ua ineine oia i te vaiiho i te tahi mea. Ua faatia Aberahama ia Lota e maiti i te vahi ta ˈna e hinaaro e afai i to ˈna utuafare e ta ˈna mau nǎnǎ animala. Ua maiti aˈera o Lota i te tuhaa fenua ruperupe o Sodoma e Gomora. Ua taa ê atura o Aberahama raua o Lota ma te hau.—Genese 13:5-12.

No te tapea i te mau taairaa hau e vetahi ê, ua ineine anei tatou i te faaite i te huru feruriraa o Aberahama? Te horoa maira teie aamu Bibilia i te hoê hiˈoraa maitai roa nafea ia faaafaro i te hoê peapea. Ua parau Aberahama e: “Eiaha roa ta tâua ei mârôraa.” Te hinaaro mau o Aberahama, o te iteraa ïa i te hoê ravea hau. Papu maitai e e tauturu teie aniraa e tapea i te mau taairaa hau i te tuu i te taa-ore-raa i te hiti. Ua faaoti atura o Aberahama ma te parau e “hoê hoi o tâua fetii.” No te aha e haapae ai i te hoê taairaa faufaa roa no te tahi maitiraa aore ra no te teoteo? Ua haamau maite o Aberahama i nia i te mea faufaa. Ua na reira oia ma te faatura ia ˈna iho, a faahanahana atoa ˈi oia i ta ˈna tamaiti fetii.

Te vai ra te tahi mau tupuraa e titauhia paha te tahi atu taata no te faaafaro i te hoê peapea, mea maitai aˈe râ mai te peu e e nehenehe na taata e piti noa e faaafaro i to raua peapea! Te faaitoito maira Iesu e o tatou te haere e faahau e to tatou taeae, ma te tatarahapa ˈtu ia titauhia.a (Mataio 5:23, 24) E titau te reira i te haehaa, ua papai râ Petero e: “E auraro maite ia outou iho, e ia faaahuhia outou i te haehaa: e patoi hoi te Atua i tei teoteo, e horoa maira i te maitai no tei haehaa.” (Petero 1, 5:5) Ua taai-roa-hia to tatou huru i nia i to tatou mau hoa Kerisetiano e to tatou taairaa e te Atua.—Ioane 1, 4:20.

I roto i te amuiraa Kerisetiano, e nehenehe tatou e titauhia e haapae i te hoê tiaraa no te tapea i te hau. Mea rahi o te feia e apiti ra i teie nei i te mau Ite no Iehova, tei ô mai i roto i te fetii o te feia e haamori mau ra i te Atua i na matahiti e pae i mairi aˈenei. Te faaoaoa mau ra te reira ia tatou! Papu maitai e te ohipa ra to tatou haerea i nia ia ratou e ia vetahi ê i roto i te amuiraa. E tumu maitai ïa teie e feruri maite ai tatou i te mau faaanaanataeraa, taime ohipa ore, aore ra ohipa ta tatou e maiti, ma te hiˈo eaha te manaˈo o vetahi ê ia tatou. E nehenehe anei ta tatou mau ohipa aore ra mau parau e taa-ore-hia, a faaturori atu ai ia vetahi ê?

Te haamanaˈo ra te aposetolo Paulo ia tatou e: “E tia te mau mea atoa ia ˈu, eita râ e au paatoa ia rave; e mea tia anaˈe ïa ia ˈu, eita râ te mau mea atoa e faarahi i te maitai. Eiaha roa ei taata e imi i to ˈna anaˈe iho maitai, e imi râ te taata atoa i te maitai o vetahi ê atoa.” (Korinetia 1, 10:23, 24) Te anaanatae mau nei tatou, te mau Kerisetiano, i te patu i te here e te auhoêraa o te fetii taeae Kerisetiano.—Salamo 133:1; Ioane 13:34, 35.

Mau parau tamǎrû

E nehenehe te mau parau e faatupu i te hoê mana puai no te mea maitai. “E au te parau maitai i te topata rii meli ra; e momona i te taata nei, e ora hoi to te ivi.” (Maseli 16:24) Na te aamu o Gideona o tei imi ia ore oia e peapea e to Epheraima e faataa ra i te tanoraa o teie maseli.

I to Gideona aro-uˈana-raa i to Midiana, ua ani oia i te tauturu a te opu o Epheraima. I te otiraa râ te aroraa, ua fariu tia ˈtura to Epheraima i nia ia Gideona e amuamu atura e aita oia i tii ia ratou i te haamataraa te aroraa. Te na ô ra te aamu e “ua avau hua maira ratou ia ˈna.” Ua pahono atura Gideona e: “E vahi iti ta ˈu i rave i ta outou, e ere anei te maitai rahi to te toea vine a Epheraima, i te vine auhune vai tia a Abiezara ra? Ua tuu mai hoi te Atua i na arii ati Midiana ia Oreba raua o Zeeba i to outou rima: eaha hoi ta ˈu faufaa iti i noaa i ta outou?” (Mau tavana 8:1-3) Maoti ta ˈna mau parau mǎrû maiti-maitai-hia i arai ai o Gideona i te hoê tamaˈi riaria i rotopu i te mau opu. E mau taata faateitei e te teoteo paha to te opu o Epheraima. Aita râ te reira i haafifi ia Gideona i te tutava i te imi i te hoê ravea hau. E nehenehe anei tatou e na reira atoa?

E riri paha vetahi ê e eita ratou e au mai ia tatou. A farii i to ratou mau manaˈo hohonu, e a haa i te taa i to ratou mau manaˈo. Aita anei tatou i rave i te tahi mea i riri ai ratou? Mai te peu e oia, no te aha e ore ai e farii e no tatou atoa te hape e e faaite i to tatou tatarahapa no te faarahiraa i te fifi. E nehenehe te tahi mau parau feruri-maitai-hia e faaafaro i te hoê taairaa i mutu. (Iakobo 3:4) E hinaaro noa paha vetahi pae o te inoino ra i ta tatou mau parau tamǎrû. Te parau ra te Bibilia e “aore e vahie ra, e pohe ïa te auahi.” (Maseli 26:20) Oia, e nehenehe te tahi mau parau maiti-maitai-hia o te horoahia ma te feruriraa tano e “faaore i te riri” e e riro ei tamǎrûraa.—Maseli 15:1.

Te aˈo maira te aposetolo Paulo e: “Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei.” (Roma 12:18) Parau mau e eita ta tatou e nehenehe e haavî i te mau manaˈo hohonu o vetahi ê, tera râ, e nehenehe tatou e rave i ta tatou tuhaa no te faatupu i te hau. Maoti i te vaiiho i to tatou iho mau huru tia ore e to vetahi ê ia faatere ia tatou, e nehenehe tatou i teie nei e haa i te faaohipa i te mau faaueraa tumu Bibilia niu-maitai-hia. Te faaafaroraa i te mau peapea mai ta Iehova e faaue maira ia tatou, e fanaˈo ïa tatou i te hau e te oaoa mure ore.—Isaia 48:17.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te mau tumu parau “A faaore ma te aau atoa i te hapa” e “E nehenehe to outou taeae e roaa ia outou,” i roto i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atopa 1999.

[Hohoˈa i te api 24]

Te onoono ra anei tatou i te titau i te mau mea mai ta tatou e hinaaro?

[Hohoˈa i te api 25]

Te horoa maira Aberahama i te hoê hiˈoraa maitai no nia i te tuuraa i te manaˈo no te faaafaro i te hoê peapea

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono