VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/9 api 4-7
  • E taime ru teie no te ara maite!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E taime ru teie no te ara maite!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te vai noa nei â anei te mau mea atoa?
  • Mea titau-mau-hia ia ara maite tatou
  • Ua fatata anei te hopea o teie nei ao?
    Eaha ta te Bibilia e haapii mai?
  • Te ora ra anei tatou i te “anotau hopea”?
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • “E faaitoito”!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • Aniraa na aposetolo i te hoê tapao
    Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/9 api 4-7

E taime ru teie no te ara maite!

“EIAHA e vare no nia i te tau ta tatou e ora nei; ua tae aˈena tatou i te taime ru no te ara mai i to tatou taoto.” (Roma 13:11, Knox) Ua papai te aposetolo Paulo i teie mau parau i te mau Kerisetiano no Roma fatata 14 matahiti hou te hopea riaria o te faanahoraa ati Iuda o te mau mea i te matahiti 70 T.T. No to ratou ara-maite-raa i te pae varua, aita te mau Kerisetiano ati Iuda i Ierusalema i te taime ino no reira, ua ape ratou i te pohe aore ra i te faatîtîraa. Nafea râ to ratou iteraa e e tia ia ratou ia faarue roa i te oire?

Ua faaara Iesu Mesia e e haaati te mau enemi ia Ierusalema e e hurihia te feia e faaea i reira i raro roa i te repo. (Luka 19:43, 44) I muri iho, ua horoa Iesu na ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai i te hoê tapao e rave rau tuhaa e ere i te mea fifi ia ite atu. (Luka 21:7-24) No teie mau Kerisetiano e faaea ra i Ierusalema, te faarueraa i te oire, te faarueraa ïa i te mau fare e te ohipa imiraa. Noa ˈtu râ, ua faaora to ratou ara-maite-raa e horo-ê-raa ia ratou.

Ia tohu Iesu i te haamouraa o Ierusalema, ua ani ta ˈna mau pǐpǐ e: “Afea teie mau mea e tupu ai, e eaha te tapao o to oe vairaa mai e te hopea o te faanahoraa o te mau mea?” (Mataio 24:3, MN) I roto i ta ˈna pahonoraa, ua faaau Iesu i to ˈna vairaa mai a muri aˈe i te tau i aratai atu i te Diluvi i te tau o Noa. Ua haapapu Iesu e ua faaore roa te Diluvi i te feia iino atoa. (Mataio 24:21, 37-39) Te faaite ra ïa oia e e faaô faahou mai â te Atua i roto i te mau ohipa a te taata. I nia i teihea faito? Inaha, i te faito ïa e e ore roa te hoê ao ino taatoa aore ra te hoê faanahoraa o te mau mea! (A faaau e te Petero 2, 3:5, 6.) E nehenehe anei te reira e tupu i to tatou nei tau?

Te vai noa nei â anei te mau mea atoa?

Mea iti roa te mau ati Iuda no te senekele matamua i manaˈo aˈenei e e haamouhia to ratou oire moˈa, o Ierusalema. Mea pinepine hoê â atoa te huru o te taata e ora i pihai iho i te hoê mouˈa auahi e aita ratou i ite aˈenei i te hoê tutuharaa auahi. “Eita te reira e tupu a ora noa ˈi au,” o te faaroo-pinepine-hia ïa ia horoahia te mau faaararaa. “Tei matauhia, oia hoi e tutuha te hoê mouˈa auahi i te auahi i te mau piti aore ra toru senekele atoa,” ta te taata tuatapapa i te mau mouˈa auahi o Lionel Wilson ïa e faataa ra. “E haapeapea outou mai te peu e ua titauhia i to outou mau metua ia haere ê no te hoê tutuharaa auahi. Ahiri râ te reira i tupu i te tau o to outou mau metua tupuna, e parau faufaa ore ïa te reira.”

E tauturu mai râ te faaiteraa tano ia ite tatou i te mau tapao faaararaa e ia haafaufaa mau tatou i te reira. I roto i te feia i horo ê i te Mouˈa Pelée, ua ite maite te hoê i te mau mouˈa auahi e ua taa ia ˈna te mau tapao faaararaa. Ua tano atoa te tatararaahia te mau tapao mai teie hou rii noa a haruru ai te Mouˈa Pinatubo. Ua haapapu te feia tuatapapa i te mau mouˈa auahi tei hiˈopoa i te mau puai itea-ore-hia e tupu ra i roto mai i te mouˈa, i te manaˈo o te feia no taua vahi ra ia faarue i te tuhaa fenua.

Te vai noa ra iho â râ te tahi pae o te ore e tâuˈa i te mau tapao faaararaa e o te onoono e eita roa ˈtu te hoê ohipa e tupu. Peneiaˈe e faaooo atoa ratou i te feia e rave i te mau faaotiraa ru. Ua tohu te aposetolo Petero e e ite-pinepine-hia teie huru feruriraa i to tatou nei mahana. “Ia ite ra outou i teie,” ta ˈna ïa i parau, “e ia tae i te mau mahana hopea ra, e itea mai ai te feia tâhitohito, i te haapaoraa i to ratou iho hinaaro, e te parauraa mai e, Teihea te [“vairaa,” MN] mai no ˈna i parauhia ra? te vai noa nei â hoi te mau mea atoa mai te taotoraa mai â o te feia metua ra, mai te hamaniraa mai â i te matamua ra.”—Petero 2, 3:3, 4.

Te tiaturi ra anei outou e tei “te mau mahana hopea” tatou? I roto i te buka ra The Columbia History of the World (Te aamu o te ao nei no Colombia) te ani ra o John A. Garraty e o Peter Gay e: “Te ite ra anei tatou i te toparaa o to tatou nei ao?” I muri iho, te tuatapapa ra teie na taata tuatapapa aamu i te mau fifi o te faatereraa, te maraaraa o te ohipa ino e o te faaroo-ore-raa o te huiraatira na te ao atoa nei, te inoraa te oraraa utuafare, te manuïa-ore-raa o te ite aivanaa e o te ite aravihi i te mau matini no te faatitiaifaro i te mau fifi o te totaiete taata, te fifi i te pae o te mana, e te toparaa i te pae morare e i te pae faaroo na te ao atoa nei. Te parau ra raua i te pae hopea e: “Mai te peu e ere teie i te mau tapao no te hoê hopea papu maitai, mea hohoˈa maitai i te reira.”

Te vai ra te tumu maitai e tiaturi ai tatou e fatata roa te hoê “hopea.” Eiaha tatou ia mǎtaˈu i te hoê hopea o te fenua iho, no te mea te parau ra te Bibilia e ua “haamau” te Atua “i te tumu o te fenua, ia ore roa ia aueue.” (Salamo 104:5) Teie râ, e tia ia tatou ia tiai i te hoê hopea oioi o te faanahoraa ino o te mau mea o tei haamauiui rahi i te huitaata. No te aha? No te mea e nehenehe tatou e ite i te mau tupuraa papu e rave rahi e faaite ra i te mau mahana hopea o teie faanahoraa, mai tei faataahia e Iesu Mesia. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te tahi mau tupuraa o te mau mahana hopea.”) No te aha e ore ai e faaau i te mau parau a Iesu e te mau tupuraa na te ao nei? E nehenehe te reira e tauturu ia outou ia rave i te mau faaotiraa paari no outou iho e no to outou utuafare. No te aha râ e rave ai i te hoê ohipa i teie nei iho â?

Mea titau-mau-hia ia ara maite tatou

Noa ˈtu e e nehenehe ta te mau aivanaa e parau e fatata roa te hoê mouˈa auahi i te tutuha i te auahi, eita râ ta ratou e nehenehe e haapapu e afea mau ra te reira e tupu ai. Oia atoa, no nia i te hopea o teie faanahoraa o te mau mea, ua parau Iesu e: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite, e ore hoi te mau melahi o te raˈi [“e ore atoa te Tamaiti,” MN]; maori râ o tau Metua anaˈe ra.” (Mataio 24:36) I te mea e aita tatou i ite maitai afea te faanahoraa o te mau mea e hope ai, ua horoa mai Iesu i teie faaararaa: “Ua ite râ outou e, ahiri te taata fare i ite i te hora e tae mai ai te eiâ, e riro oia i te ara, e ore e vaiiho noa i to ˈna fare ia vavahi-noa-hia na. E teie nei, ia parahi ineine noa outou; ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei [o Iesu].”—Mataio 24:43, 44.

Te faaite ra te mau parau a Iesu e e hitimaue te ao nei ia tae mai te hopea riaria o teie faanahoraa. Noa ˈtu e e pǐpǐ tatou na ˈna, mea titauhia ia ‘parahi ineine noa tatou.’ E au tatou i te hoê fatu fare o te nehenehe e hitimaue no te mea aita oia i ite afea te hoê eiâ e tomo ai i roto i to ˈna fare.

Oia atoa, ua parau te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano no Tesalonia e: “Ua ite papu hoi outou iho, e te haere maira taua mahana o [“Iehova,” MN] ra, mai te haerea mai o te eiâ i te po ra. . . . E te mau taeae, aore ïa i roto i te pouri, a roohia mai ai outou e taua mahana mai te eiâ ra.” Ua aˈo atoa Paulo e: “Eiaha tatou e taoto mai te tahi paeau ra, e ara râ tatou, e haapao maitai.” (Tesalonia 1, 5:2, 4, 6, nota i raro i te api, MN) Eaha te auraa e “ara râ tatou, e haapao maitai”?

Taa ê atu i te horo-ê-raa o te mau Kerisetiano o te senekele matamua mai Ierusalema atu, e ere to tatou horo-ê-raa no te ora i te faarueraa i te hoê oire. I muri aˈe i to ˈna aˈoraa i to ˈna mau hoa faaroo no Roma ia ara mai i te taoto, ua faaitoito Paulo ia ratou ia ‘haapae atu i te mau ohipa o te pouri’ e ia ‘tuu i ta te Fatu ra ta Iesu Mesia i nia iho ia ratou.’ (Roma 13:12, 14) Na roto i te pee-maite-raa i te mau taahiraa avae o Iesu, te ara ra ïa tatou i te tau e e tuu teie araraa i te pae varua ia tatou i raro aˈe i te paruru a te Atua ia tae mai te hopea o teie faanahoraa o te mau mea.—Petero 1, 2:21.

Te fanaˈo nei te feia e pee ra ia Iesu Mesia i te hoê oraraa faahiahia e te mauruuruhia. Ua itea mai e te mau mirioni Ite no Iehova e ua riro te zugo o te pǐpǐ Kerisetiano ei mea maitai e te haumǎrû. (Mataio 11:29, 30, nota i raro i te api, MN) Te taahiraa avae matamua no te riro mai ei pǐpǐ, te ‘noaaraa ïa te ite i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia ta ˈna i tono mai.’ (Ioane 17:3) E haere te mau Ite e farerei i te mau mirioni utuafare i te mau hebedoma atoa no te tauturu i te taata ia noaa “te ite [“papu,” MN] i te parau mau.” (Timoteo 1, 2:4) E oaoa mau ratou i te faatere i te haapiiraa Bibilia e o outou i to outou nohoraa. E a haere noa ˈi to outou ite i te Parau a te Atua i mua, ma te feaa ore e papu atoa ia outou e mea taa ê mau to tatou nei tau. Oia mau, e taime ru teie no te ara mai i te taoto!

[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 7]

TE TAHI MAU TUPURAA O TE MAU MAHANA HOPEA

“E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua”; ‘e faaorehia te hau i te ao nei.’ (Mataio 24:7; Apokalupo 6:4)

Ua faaore na tamaˈi rahi e piti no teie senekele e te tahi atu mau tatini tamaˈi i te hau i te ao nei. “Mea taa ê te Tamaˈi Rahi Matamua—e na reira atoa te Piti—i te mau tamaˈi atoa i tupu na mua ˈtu,” ta te taata tuatapapa aamu o John Keegan ïa i papai, “taa ê i te pae o te faito rahi, o te uˈanaraa, o te mau faahopearaa, i te pae materia e i te pae o te rahiraa feia pohe. . . . Ua pohe rahi aˈe te taata, ua haamâuˈa-rahi-hia ˈˈe te moni e ua rahi aˈe te mauiui i faatupuhia i nia i te hoê tuhaa rahi aˈe o te fenua nei i na Tamaˈi Rahi i te mau tamaˈi atoa i tupu aˈenei.” I teie nei, e ati-rahi-hia ˈˈe te mau vahine e te mau tamarii i te mau faehau. Ua numera te Afata a te mau Nunaa Amui no te Tamarii e, i roto i na matahiti hoê ahuru i mairi, e piti mirioni tamarii i pohe i roto i te mau tamaˈi.

“E oˈe hoi” (Mataio 24:7; Apokalupo 6:5, 6, 8)

I te matahiti 1996, ua maraa rahi roa te moni hoo o te sitona e te to Inidia. Eaha te tumu? Ua topa roa te haapueraa o teie mau maa tupu o te ao nei i raro i te hoê faito e au no te amu e 50 mahana noa te maoro, te faito nainai roa ˈˈe ïa i tabulahia. Ia haamaraahia te moni hoo o te mau maa tumu, e mau hanere ïa mirioni feia veve o te ao nei—te rahiraa e mau tamarii hoi—te haere e taoto ma te poia.

“E aueue fenua i tera vahi, i tera vahi” (Mataio 24:7)

I roto i na matahiti e 2 500 i mairi, e iva noa aueueraa fenua ua hau atu i te 100 000 taata i pohe. E maha i roto i te reira tei tupu mai te matahiti 1914 mai.

“E tupu te faatura-ore-raa i te ture i te rahi” (Mataio 24:12, MN)

A fatata noa mai ai te hopea o te senekele 20, ua parare maite te faatura-ore-raa aore ra ofatiraa i te ture. I roto i te mau mea riaria o teie mau mahana hopea ohipa uˈana, te vai ra te mau aroraa a te feia totoa i te huiraatira, te mau taparahi-pohe-raa aroha ore e te mau taparahi-pohe-raa i te mau pǔpǔ taata taatoa.

“I tera vahi, i tera vahi, . . . te maˈi rahi” (Luka 21:11)

I roto i te mau matahiti 1990, peneiaˈe e pohe na taata e 30 mirioni i te maˈi tutoo. Te etaeta noa ˈtura te mau bateria e faatupu ra i te maˈi. Mai te 300 e tae atu i te 500 mirioni taata i te matahiti te roohia ra i te malaria, te tahi atu â maˈi pohe, e te manaˈohia ra e e 2 mirioni te pohe roa. Ia tae i te hopea o teie ahuru matahiti, te manaˈohia ra e 1,8 mirioni taata te pohe roa i te SIDA i te matahiti hoê. “I teie mahana, te farerei nei te huitaata i te hoê maˈi pee o te mau maˈi pee,” ta te State of the World 1996 ïa e parau ra.

“E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao.” (Mataio 24:14)

I te matahiti 1997, ua horoa te mau Ite no Iehova hau atu i te hoê miria hora i roto i te pororaa i te parau apî maitai o te Basileia. Hau atu i te pae mirioni Ite te hopoi tamau nei i teie poroi na te taata i roto i na fenua e 232.

[Faaiteraa i te tumu]

FAO photo/B. Imevbore

U.S. Coast Guard photo

[Hohoˈa i te mau api 4, 5]

Ua horo ê te mau Kerisetiano mai Ierusalema atu no te mea te ara maite ra ratou i te pae varua

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono