E haapaari anaˈe i to tatou faaroo i roto i te Parau a te Atua
UA TAIO rahi aˈe te taata i te Bibilia i te tahi atu buka. Teie râ, ehia rahiraa o tei faaite i te faaroo i roto i ta ˈna poroi? Te faataa ra te Bibilia iho e “aore hoi i ati paatoa te taata i te faaroo.” (Tesalonia 2, 3:2) Papu maitai e aita tatou i fanauhia mai e te faaroo. E tia ia faatupuhia oia. Eiaha atoa te feia i noaa ia ratou te tahi faaroo ia haafaufaa ore i te reira. E nehenehe hoi te faaroo e ino e e pohe. No reira, e titauhia ia tutava no te vai “[puai i roto i] te faaroo.”—Tito 2:2; MN.
No reira te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova i maiti maitai ai i te upoo parau ra “Te faaroo i roto i te Parau a te Atua” no te mau tairururaa mataeinaa 1997/1998. Ua nehenehe ïa e mau mirioni Ite e vetahi atu e haaputuputu no te haapaari i to ratou faaroo i roto i te Parau a te Atua.
O te Parau a te Atua te parau mau—Oia te niu o to tatou faaroo
Teie ïa te upoo parau o te mahana tairururaa matamua. Ua haapopouhia na mua te feia atoa i tae mai. Ua riro te taeraa mai i te tairururaa ei faaiteraa i te faatura i te Bibilia. Teie râ, ua tuuhia mai te mau uiraa o te haaferuri no nia i te huru o to tatou faaroo: ‘E nehenehe anei ta tatou e paruru i ta tatou mau tiaturiraa, ma te faaohipa i te Parau a te Atua ei aratai? Te haafaufaa ra anei tatou i te maa i te pae varua, ma te ore roa ˈtu e haafaufaa ore i te Bibilia, te mau putuputuraa a te amuiraa, e te mau papai niuhia i nia i te Bibilia? Te rahi ra anei to tatou here, to tatou ite papu, e to tatou ite maite?’ Ua faaitoito te taeae orero i te feia atoa ia faaroo maitai, ma te parau e “ua faaineinehia teie Tairururaa Mataeinaa ‘Te faaroo i roto i te Parau a te Atua’ no te tauturu ia tatou ia hiˈopoa hohonu ia tatou e i te rahi e te huru o to tatou faaroo tataitahi.”
Teie te upoo parau o te oreroraa parau tumu, “E haerea faaroo to tatou, e ere i te haerea ite mata.” (Korinetia 2, 5:7) “E ere te faaroo o te feia i riro mai ei Ite no Iehova, i te faaroo matapo,” o ta te taeae orero ïa i parau. Auê te parau mau e! E ere te faaroo mau i te faaroo matapo. Ua niuhia oia i nia i te mau mea mau. Te na ô ra te Hebera 11:1 e: “Te faaroo nei, o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei, e te ite i te mau mea aore e hiˈohia nei.” Ua faaite te taeae orero e: “Mai te peu e e haerea faaroo mau to tatou, e hinaaro tatou i te faaroo i niu-papu-hia.” I te mea e e haerea faaroo to tatou, e ere i te haerea ite mata, eita ïa tatou e titau i te mau parau rii atoa e mea nafea e afea o Iehova e faatupu ai i te mau tuhaa atoa o ta ˈna opuaraa. Na roto i te mau mea ta tatou i ite ê na no nia ia ˈna, te tiaturi papu nei tatou i to ˈna mana e faatupu i ta ˈna mau parau tǎpǔ ma te here e ma te parau-tia.
Ua faahaamanaˈo te oreroraa parau ra “Te mau taurearea kerisetiano—E mau melo faufaa roa o te amuiraa,” i te feia apî e mea faufaa ratou i mua i te aro o Iehova. Ua faaitoitohia ratou ia paari i te pae varua na roto i te titauraa i te mau tapao mai te taio-taatoa-raa i te Bibilia e te faaîraa i te mau titauraa no te pûpû ia ratou e no te bapetizo. Na te taata apî tataitahi e faaoti e to ˈna mau metua e haere anei oia i te haapiiraa hau, mai te peu noa ˈtu e e, ia riro noa ïa te tapao no te faaineine ia ˈna ia tavini i te Atua ma te aravihi atu â. E nehenehe te haapiiraa e riro ei mea faufaa ia “hiˈopoa [anaˈe tatou] i te mau mea faufaa roa” tei taaihia i to tatou faaroo.—Philipi 1:9, 10, MN.
I muri iho, ua hohorahia mai te hoê oreroraa parau e toru tuhaa i nia i te upoo parau ra “Ta vai mau aveia ta outou e haapao?” Te turai ra te faaroo i roto i te Parau a te Atua ia tatou ia faaau atu i te mau aveia a te Bibilia. Te auraro ra te mau Kerisetiano i te mau ture e te mau faaueraa tumu a Iehova. Ei hiˈoraa, te aˈo maira te mau Papai ia tatou e eiaha e parau faufau e e parau ino. (Ephesia 4:31, 32) Ua ui te taeae orero e: “Ia inoino aore ra ia riri anaˈe outou, e tuôtuô noa anei outou i nia i to outou hoa faaipoipo aore ra i ta outou mau tamarii?” Parau mau, eita te reira e tano i te Kerisetiano. E mau aveia atoa ta te Atua i nia i to tatou hohoˈa rapaeau. E tia i te mau Kerisetiano ia faaeta ia ratou “i te ahu e au ra, ma te faaieie ore.” (Timoteo 1, 2:9, 10) Te horoa ra te parau ra “faaieie ore” i te manaˈo o te faatura ia ˈna iho, te tiaraa hanahana, te mâ, e te aifaito. Te turaihia nei tatou e te here no vetahi ê e te arataihia nei tatou e te mau faaueraa tumu Bibilia e te taaraa e eaha te mea tano.
I roto i na oreroraa parau e piti i muri iho, ua tuatapapahia te mau irava tataitahi o te Hebera 3:7-15 e te 4:1-16. Te faaara maira teie mau irava o te Bibilia i te fifi atâta “ia etaeta i te mana haavare o te hara ra.” (Hebera 3:13, MN) Nafea tatou e manuïa ˈi i ta tatou aroraa i te hara? Te tauturu maira o Iehova ia tatou na roto i ta ˈna Parau. Oia mau, “e mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi, e . . . te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te aau ra.”—Hebera 4:12.
Te oreroraa parau hopea o te mahana tairururaa matamua, oia hoi “E buka no te mau taata atoa.” Ua haamatara mai oia i te tia-mau-raa, te papuraa, e te faufaaraa ohie o te Bibilia. Auê te putapû ia faaroo i te taeae orero ia faaite e ua matara mai te hoê vea iti apî e 32 api, teie te tumu parau E buka no te mau taata atoa (Farani)! Ua faaineinehia teie vea iti apî no te feia iho â râ, e noa ˈtu e mea ite ratou, aita i ite aˈe i te Bibilia. Ua hope te oreroraa parau ma te parau e: “E tia i te taata ia hiˈopoa no ratou iho i te Parau a te Atua. Te tiaturi nei tatou e mai te peu e e hiˈopoa roa ˈtu ratou, e taa ïa ia ratou e e buka mau â teie buka otahi, te Bibilia, no te mau taata atoa!”
E pee anaˈe i te hiˈoraa o “te faaoti i to tatou faaroo”
Te huti ra teie upoo parau o te piti o te mahana tairururaa i te ara-maite-raa i nia ia Iesu Mesia, “te faaoti i to tatou faaroo.” E tia ia tatou ia ‘pee i to ˈna taahiraa avae.’ (Hebera 12:2; Petero 1, 2:21) E rave rahi taata o te Amuiraa faaroo kerisetiano tei parauhia e: ‘A tiaturi i te Fatu ia Iesu e ora ˈi oe!’ Teie râ, ua navai noa anei no te faaite i te faaroo? Te parau ra te Bibilia e ‘te faaroo aore e ohipa ra, e mea pohe ïa.’ (Iakobo 2:26) No reira, taa ê atu i te tiaturi ia Iesu, e tia ia tatou ia rave i te mau ohipa o ta ˈna i rave, te pororaa iho â râ i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua.
Ua tuu te porotarama poipoi i te tapao i nia i te ohipa pororaa. Mai ia Paulo, e tia ia tatou ia hiaai i te faaite i te parau apî maitai o te faaoraraa. (Roma 1:14-16) Ua poro o Iesu i te mau taata na te mau vahi atoa. Noa ˈtu e te hotu maira ta tatou taviniraa tamau na te mau fare, te rahi noa ˈtura te taata aita i te fare ia haere atu tatou i ǒ ratou ra. (Ohipa 20:20) E rave rahi tei te fare haapiiraa, i te ohipa, e hoohoo haere ra, aore ra e reva nei. No reira, e tia atoa ia tatou ia poro i te mau vahi taata e i te mau vahi atoa to reira te taata.
Ua faahaamanaˈo mai te oreroraa parau ra “Ia aahia outou e ia vai papu i roto i te parau mau,” ia tatou i te rahiraa pǐpǐ apî e bapetizo ra ia ratou—te hoê faito au noa e hau atu i te 1 000 i te mahana hoê! E mea faufaa roa e ia aa-maitai-hia teie mau pǐpǐ apî e ia vai papu i roto i te faaroo. (Kolosa 2:6, 7) Ua faataa te taeae orero e e ote mai te mau aa mau i te pape e e haapue i te maa o te haamau aore ra o te tapea papu i te raau. Oia atoa, na roto i te mau peu maitatai i te pae haapiiraa e te amuimuiraa maitai, e nehenehe te mau pǐpǐ apî e vai papu i roto i te parau mau.
E aˈoraa tano iho â râ teie no te feia e bapetizo. Oia, i te piti o te mahana tairururaa, ua bapetizohia e rave rahi pǐpǐ apî, ma te pee i te hiˈoraa o Iesu. Ua faahaamanaˈo te oreroraa parau ra “E aratai te faaroo i roto i te Parau a te Atua i te bapetizoraa,” i te feia e bapetizo e te moeraa i raro i te pape, e taipe tano roa ïa no te faaite e te pohe ra ratou i te pae no to ratou oraraa miimii tahito. Ia haere mai ratou i rapae i te pape, te faahohoˈa ra ïa te reira i to ratou oraraa mai no te rave i te hinaaro o te Atua.
Ua niuhia te oreroraa parau ra “A rave i te aroraa puai no te faaroo,” i nia i te buka Iuda a te Bibilia. Ua faaitoitohia tatou ia paruru i to tatou faaroo na roto i te patoiraa i te mau mana iino, mai te peu taiata, te haerea orure hau, e te ohipa apotata. I muri iho, ua fanaˈo te mau metua—te mau metua tane iho â râ—i te ara-maite-raa taa ê na roto i te oreroraa parau ra “A horoa i te mea e hinaarohia ra no to outou utuafare.” E hopoia a te Bibilia te horoaraa i te mea e hinaarohia e te utuafare i te pae varua, i te pae tino, e i te pae no te here. (Timoteo 1, 5:8) Te titau ra te reira i te taime, te aparauraa, e te taairaa piri. Papu maitai e te mauruuru nei te Atua ra o Iehova i te mau tutavaraa atoa ta te mau metua kerisetiano e rave nei no te haapii i ta ratou mau tamarii i roto i te parau mau.
Te faatupu nei te oreroraa parau tatuhaahia i muri iho, “E haere anaˈe i te fare o Iehova,” i te mauruuru no te mau putuputuraa kerisetiano. Te tamǎrû nei te reira ia tatou i te mau haapeapearaa o teie nei ao. I te mau putuputuraa, e nehenehe tatou e faaitoito te tahi e te tahi, e e faaite i to tatou here no to tatou mau hoa faaroo. (Hebera 10:24, 25) Te tauturu atoa maira te mau putuputuraa ia tatou ia haamaitai i to tatou aravihi ei feia haapii, e te faahohonu ra i to tatou maramarama no nia i te opuaraa a te Atua. (Maseli 27:17) Eiaha roa ˈtu tatou e faataa ê ia tatou i te amuiraa, e e haamanaˈo tatou i te mau parau a Iesu: “I te vahi e amui ai e toopiti e tootoru ma to ˈu nei iˈoa, tei rotopu atoa ïa vau ia ratou i reira.”—Mataio 18:20.
Te oreroraa parau hopea o te mahana, oia hoi “Te maitai o to outou faaroo—Te tamatahia ra i teie nei.” E mea faufaa ore te faaroo aita i tamatahia, e e ore e itehia to ˈna maitai. E au oia i te hoê parau moni aitâ i tuuhia ˈtura i te fare moni. E hoona mau anei te tino moni i papaihia i nia iho? Oia atoa, e tia i to tatou faaroo ia tamatahia, no te haapapu e e huru maitai mau te reira e te faufaa. (Petero 1, 1:6, 7) Ua parau te taeae orero e: “I te tahi mau taime, ua haavarehia te mau haapurororaa parau apî e te mau mana faatere atoa, na te mau ekalesiatiko e te mau apotata no te pari haavare ia tatou, ma te faahape i ta tatou mau tiaturiraa kerisetiano e to tatou huru oraraa. . . . E vaiiho anei tatou i te feia i haapoirihia e Satani ia haamǎtaˈu e ia haaparuparu ia tatou e e haama atu ai tatou i te parau apî maitai? E vaiiho anei tatou i te mau parau haavare no nia i te parau mau ia haafifi ia tatou ia haere tamau i te mau putuputuraa e ia rave i te ohipa pororaa? Aore ra e mau maite anei tatou e e faaitoito anei tatou e ma te faaoti papu atu â i na mua ˈˈe ia tamau noa i te faaite i te parau mau no nia ia Iehova e to ˈna Basileia?”
O tei faaroo ra, e ora ïa
Ua niuhia te upoo parau o te toru o te mahana tairururaa i nia i te mau parau a Paulo: “Aore roa e taata parau-tia i te aro o te Atua i te ture, ua itea-maitai-hia ïa; no te mea, O te taata parau-tia i te faaroo ra, e ora ïa.” (Galatia 3:11) O te oreroraa parau tatuhaahia ra “Te mau parau tohu a Ioela no to tatou nei tau,” te hoê o te mau tuhaa faufaa o te poipoi. Te haamatara ra te buka Ioela i te parau o to tatou nei tau e te na ô ra ma te ru e: “Auê! i teie nei mahana e! te fatata maira te mahana o Iehova, ei pohe ïa no ǒ mai i te Puaihope e tae mai ai.” (Ioela 1:15) Mai taua mau vivi tuutuu ore ra, aita te mau Kerisetiano faatavaihia i vaiiho i te tahi mea ia haafifi i te pororaa i te Basileia i teie tau hopea.
Te horoa atoa ra te buka Ioela i te tiaturiraa, ma te parau e: “O tei tau i te iˈoa ra ia Iehova, o te faaorahia ïa.” (Ioela 2:32) Eita ïa e navai noa ia faaohipa i te iˈoa o Iehova. Te titauhia ra ia tatarahapa ma te haavare ore, e oia atoa ia faarue tatou i te hara. (Ioela 2:12, 13) Aita e taime no te faataere, no te mea e fatata Iehova i te faatupu i ta ˈna haavaraa i nia i te mau nunaa, mai ta ˈna atoa i rave i nia ia Moabi, ia Amona, e te mau vahi mouˈa no Seira i te tau o te Arii o Iuda, o Iehosaphata.—Paraleipomeno 2, 20:1-30; Ioela 3:2, 12.
Ua faaitoitohia te taatoaraa e te oreroraa parau ra “A faaite i te faaroo na roto i te tiairaa ia Iehova.” I teie nei, i teie tau hopea roa, e nehenehe tatou e hiˈo i muri i te tupuraa o te mau parau tǎpǔ e rave rahi a Iehova, e te anaanatae rahi nei tatou i te mau mea e tupu â i mua. E tia i te nunaa o Iehova ia tamau i te faaoromai, ma te haamanaˈo e e tupu te mau mea atoa ta te Atua i tǎpǔ.—Tito 2:13; Petero 2, 3:9, 10.
Ua hope te porotarama poipoi e te darama ra “A tapea i te mata maitai.” Ua faaitoito mai teie darama mau ia tatou ia hiˈopoa i to tatou manaˈo no nia i te mau tapao materia. Noa ˈtu eaha te vahi ta tatou e faaea ra, mai te peu e te hinaaro ra tatou e ia ore te haapeapearaa ia tupu i roto i to tatou oraraa, e tia ïa ia tatou ia pee i te aˈoraa a Iesu ia tapea i to tatou mata maitai, tei tiatonu-maite-hia i nia i te Basileia o te Atua.—Mataio 6:22.
Teie te upoo parau anaanatae o te oreroraa parau huiraatira, “Te faaroo e to outou oraraa no a muri aˈe.” Ua haapapu oia i te aravihi ore o te feia faatere no te faatitiaifaro i te mau fifi o te ao nei. (Ieremia 10:23) Te tamau noa ra te aamu o te taata nei—i nia i te hoê faito rahi atu â e te ino roa ˈtu â. Eaha te manaˈo o te mau Ite no Iehova no nia i te oraraa no a muri aˈe? Te tiaturi nei tatou e e fanaˈo te huitaata haapao maitai i te hoê oraraa faahiahia no a muri aˈe i raro aˈe i te Basileia o te Atua. (Mataio 5:5) E faatupu te Atua i ta ˈna mau parau tǎpǔ no te maitai o te taatoaraa e faaroo i ta ˈna Parau, o te faaue maira e: “E imi outou ia Iehova, oi itea ˈ[i] oia, e tiaoro outou ia ˈna, oi fatata mai oia.”—Isaia 55:6.
Ua ui o Iesu i te hoê uiraa faufaa roa no nia i to tatou nei tau. Ua ani oia e: “Ia tae mai râ te Tamaiti a te taata nei, te vai ra anei te faaroo i te fenua nei?” (Luka 18:8) Ua faahaamanaˈo te oreroraa parau hopea i te porotarama o te tairururaa, e ua faaite mai e mea nafea te haapapuraahia ma te puai e te vai ra te faaroo i roto i te Parau a te Atua, noa ˈtu e te ora nei tatou i roto i te hoê ao faaroo ore e te materia.
E nehenehe râ tatou e uiui e, ‘Tei rotopu anei au i te feia e tuu nei i to ratou faaroo aueue ore i te Atua e i roto i ta ˈna Parau?’ E tia i te Tairururaa Mataeinaa “Te faaroo i roto i te Parau a te Atua” ia tauturu ia tatou ia pahono e, e, i teie uiraa. E auê tatou i te mauruuru ia Iehova no te haapaariraa i to tatou faaroo ia ˈna e i roto i ta ˈna Parau faauruahia, te Bibilia!
[Hohoˈa i te api 24]
E rave rahi rima tauturu tei ohipa ma te oaoa no te farii mai i te mau tausani tia
[Hohoˈa i te api 25]
Ua faaohipahia te mau tahua tuaro rarahi mai teie e ati aˈe te ao nei
[Hohoˈa i te api 25]
L. A. Swingle no te Tino Aratai e faaite ra i te vea iti apî
[Hohoˈa i te api 26]
E rave rahi tei bapetizohia no te faataipe i to ratou pûpûraa ia ratou no Iehova
[Hohoˈa i te api 27]
Ua himene te feia i ruru mai i te mau himene o te Basileia. I roto: te darama ra “A tapea i te mata maitai”