VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 15/5 api 21-23
  • “E taime to te mamû noa, e taime to te parau”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “E taime to te mamû noa, e taime to te parau”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau ravea no te haavî i te arero
  • Te haavîraa i to tatou arero ia riri tatou
  • Ia ore anaˈe e tano ia mamû noa
  • “E taime to te parau” no nia i te Basileia o te Atua
  • A faaohipa i te puai o to tatou arero no te maitai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • A faaite i te here e te faatura ma te tapea i to arero
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • E piri te taairaa i te parau mǎrû maitai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2010
  • Eaha te taime tano no te parau?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 15/5 api 21-23

“E taime to te mamû noa, e taime to te parau”

EHIA taime to outou tatarahaparaa e, “Ahiri au i mamû noa”? Aore ra te haamanaˈo ra paha outou i te tahi atu mau taime, ua mamû noa outou. I muri iho râ, ua feruri paha outou e, ‘Ahiri au i parau atu.’

Te na ô ra te Bibilia e “e taime to te mamû noa, e taime to te parau.” (Koheleta 3:7) Tera ïa te fifi—te faaotiraa afea e parau ai e afea e mamû noa ˈi. E pinepine hoi to tatou natura taata tia ore i te turai ia tatou ia rave e ia parau i te tahi mau mea i te taime tano ore. (Roma 7:19) Nafea tatou e nehenehe ai e tapea i to tatou arero vî ore?—Iakobo 3:2.

Te mau ravea no te haavî i te arero

No te tauturu ia tatou ia faaoti afea e parau ai e afea e mamû noa ˈi, aita e faufaa ia vauvau i te hoê tabula roa roa o te faataa i te mau huru tupuraa atoa. Tera râ, mea hinaarohia ia arataihia tatou e te mau huru maitatai o tei riro ei tuhaa no te ihotaata kerisetiano. Eaha ïa taua mau huru maitatai ra?

Ua faataa Iesu Mesia e, o te here te huru maitai matamua o te turai i ta ˈna mau pǐpǐ ia ohipa. Ua parau oia e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia [here] outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) Rahi noa ˈtu tatou i te faatupu i taua here autaeae ra, ohie aˈe ïa tatou i te haavî i to tatou arero.

E piti â huru maitatai o te tauturu rahi mai. O te haehaa hoê. E tauturu oia ia tatou ‘ia faariro ia vetahi ê ei mea teitei aˈe ia tatou iho.’ (Philipi 2:3, MN) O te mǎrû te tahi, o te tauturu ia tatou ia “faaoromai maite i te ino.” (Timoteo 2, 2:24, 25) O Iesu Mesia te hiˈoraa tia roa e faaite mai e nafea ia faaohipa i teie mau huru maitatai.

I te mea e mea fifi aˈe ia haavî i to tatou arero ia farerei anaˈe tatou i te fifi, e feruri anaˈe na i te po hou Iesu a pohe ai—“vehia ihora oia i te oto” i tera ra taime. (Mataio 26:37, 38) Eita e maerehia ia horuhoru Iesu mai teie te huru inaha, tei nia te oraraa mure ore no a muri aˈe o te huitaata atoa i to ˈna tapearaa i to ˈna haapao maitai i te Atua.—Roma 5:19-21.

E taime tano roa ïa te reira ia paraparau Iesu i to ˈna Metua ra i te raˈi. Ua haere atura oia e pure, ma te ani i ta ˈna na pǐpǐ e toru ia vai ara noa. Tau taime i muri iho, hoˈi mai nei oia e ite atura oia e ua varea ratou i te taoto. I reira, ua parau atura oia ia Petero e: “Aita aˈera e tia ia outou ia ara tatou i te hora iti hoê nei?” Ua faahitihia teie aˈo î i te here na roto i te mau parau o tei faaite e ua papu ia ˈna i to ratou mau paruparu. Ua na ô atura oia: “Ua tia hoi i te varua, e paruparu râ to te tino.” I muri iho, ua hoˈi maira Iesu e ua varea faahou te mau pǐpǐ i te taoto. Ua paraparau atura oia ia ratou ma te mǎrû e ‘haere atura e pure, o te toru ïa hoê â pure.’—Mataio 26:36-44.

I to Iesu iteraa i te mau pǐpǐ e taoto ra no te toru o te taime, aita oia i taora parau atu, ua na ô atu râ oia e: “E taoto noa ˈtu i tena, e ia aa maite, inaha ua fatata te hora e tuuhia ˈi te Tamaiti a te taata nei i te rima o te feia hara.” (Mataio 26:45) O te hoê anaˈe taata e mafatu î i te here to ˈna, e feruriraa mǎrû mau e te haehaa, o te nehenehe e faaohipa i to ˈna arero mai teie te huru i roto i taua tupuraa fifi mau ra.—Mataio 11:29; Ioane 13:1.

I muri noa iho, ua tapeahia ˈtura Iesu e ua haavahia. E haapii tatou i reira e, i te tahi mau taime, mea au aˈe ia mamû noa, oia atoa i roto i ta tatou taviniraa kerisetiano. Ma te opua e faahapa ia Iesu, aita te mau tahuˈa rahi i anaanatae noa ˈˈe i te parau mau. No reira, i roto i teie huru tupuraa taiâ mau, ua mamû noa Iesu.—A faaau e te Mataio 7:6.

Aita râ o Iesu i mamû noa i to te tahuˈa rahi aniraa mai ia ˈna e: “Te faatǎpǔ atu nei au ia oe i te Atua ora ra, e e faaite mai oe ia matou, e o oe anei te Mesia, te Tamaiti a te Atua?” (Mataio 26:63) I te mea e ua faatǎpǔhia o Iesu, e taime tano ïa no ˈna ia paraparau. No reira oia i pahono ai e: “Oia mau ta oe e parau ra: e e faaite atu â hoi au ia outou, e ite outou a muri atu i te Tamaiti a te taata i te parahiraa i te rima atau o te Atua mana, e te haereraa mai na roto i te ata o te raˈi ra.”—Mataio 26:64.

I taua mahana faufaa mau ra, ua haavî Iesu i to ˈna arero ma te tia roa. No ˈna, ua riro te here, te mǎrû, e te haehaa ei mau tuhaa hohonu roa o to ˈna ihotaata. Nafea tatou ia faaohipa i teie mau huru maitatai no te haavî i to tatou arero ia farerei tatou i te faateimaharaa?

Te haavîraa i to tatou arero ia riri tatou

Ia riri anaˈe tatou, e pinepine eita to tatou arero e vî faahou ia tatou. Ei hiˈoraa, i te hoê taime, ua mârô Paulo raua Baranaba. “Ua parau aˈera Baranaba e aratai atoa ia Ioane, o Mareko te tahi iˈoa ra. Aita râ Paulo i manaˈo e, e mea au ia aratai atoa ia ˈna i to ratou tere, o tei faarue mai ia ratou i Pamephulia ra, aore i haere atoa i taua ohipa ra. Tupu atura hoi te mârô rahi ia raua iho, e taa ê atura raua.”—Ohipa 15:37-39.

Te faatia ra o Michael,a tei rave i te ohipa te tahi tau matahiti i nia i te mau vahi paturaa, e: “Te vai ra te hoê taata i nia i te vahi paturaa o ta ˈu i matau maitai e o ta ˈu atoa i faatura. Tera râ, e au ra e ua faahapa noa oia i ta ˈu ohipa. Ua mauiui roa vau e ua inoino atoa, tera râ, ua faaoromai noa vau. I te hoê mahana, ua tae i te faito e aita ta ˈu i nehenehe faahou, i to ˈna faahaparaa i te ohipa i oti noa ˈtura ia ˈu.

“Ua faaite tahaa ˈtura vau i te mau manaˈo atoa o ta ˈu i tapea noa na. No to ˈu hae, aita vau i tâuˈa faahou i te hiˈoraa ino o ta ˈu i horoa i mua i te mau taata e hiˈo maira ia mâua. I te toea o taua mahana ra, aita vau i hinaaro e paraparau ia ˈna aore ra e ite noa ˈtu ia ˈna. Te taa ra ia ˈu i teie nei e, aita vau i faatitiaifaro i te fifi mai tei titauhia. Mea hau roa ˈtu ahiri e ua mamû noa vau e ua paraparau atu vau ia ˈna i te taime a topa ˈi to ˈu riri.”

Te vahi oaoa, ua turai te here kerisetiano i teie nau taata ia faaafaro i to raua peapea. Te faataa ra o Michael e: “I muri aˈe i to mâua paraparau-tahaa-raa, ua ite maitai aˈe mâua i to mâua huru, e i teie nei, ua riro mâua ei mau hoa piri roa.”

Mai ta Michael i haapii, mai te peu e ua riri tatou, mea maitai aˈe ia mamû noa. Te na ô ra te Maseli 17:27 (MN) e: “Te taata ite maite, e feruriraa hau to ˈna.” E tauturu te ite-maite-raa e te here autaeae ia tatou ia haavî i to tatou hinaaro e taora ˈtu i te mau parau haamauiui. Mai te peu e ua faainohia mai tatou, e haere atu tatou e paraparau i taua taata ra, o tatou e o ˈna anaˈe, ma te feruriraa mǎrû e te haehaa, e te hinaaro e faatupu faahou i te hau. Eaha ïa mai te peu e ua paaina aˈena to tatou riri? I reira ïa te here e turai ai ia tatou ia tuu i to tatou teoteo i raro e ia haere atu e tatarahapa ma te haehaa. E taime te reira no te parau, no te faaite e te tatarahapa ra tatou e no te tamǎrû i te mauiui na roto i te paraparauraa ma te huna ore.—Mataio 5:23, 24.

Ia ore anaˈe e tano ia mamû noa

E nehenehe te riri aore ra te iria e turai ia tatou ia ore e paraparau faahou atu i te taata o ta tatou i riri. E mea ino roa te reira. Te faˈi ra o Maríab e: “I roto i te matahiti matamua o to mâua faaipoiporaa, i te tahi mau taime, aita vau i paraparau faahou i ta ˈu tane e rave rahi mahana. I te rahiraa o te taime, e ere no te tahi fifi rahi, no te mau inoinoraa iti râ o ta ˈu i haapue noa. Ua manaˈonaˈo noa vau i teie mau fifi iti e tae roa ˈtu i te taime e riro roa mai ai mai te mouˈa ra te huru. I reira, eita ta ˈu e nehenehe faahou, e eita vau e paraparau faahou i ta ˈu tane e tae roa ˈtu i te taime e ore ai to ˈu riri.”

Te na ô râ o María e: “Na te hoê irava bibilia—“eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa”—i tauturu ia ˈu ia faaafaro i to ˈu feruriraa. Ua tutava mâua ta ˈu tane i te paraparau ia ore te mau fifi ia haapue noa. E ere i te mea ohie, tera râ, i muri aˈe hoê ahuru matahiti faaipoiporaa, te oaoa nei au i te parau e mea varavara aˈe te mau taime eita mâua e paraparau faahou. Teie râ, e tia ia ˈu ia farii e te tamau noa nei au i te haavî i teie peu ta ˈu.”—Ephesia 4:26.

Mai ta María i ite, ia peapea anaˈe e piti taata, te ravea, e ere ïa te faaearaa i te paraparau. I roto i teie mau huru tupuraa, e haere noa ˈtu te inoino i te rahi, e e ino roa to raua taairaa. Ua parau Iesu e e tia ‘ia peepee i te faaau i te parau.’ (Mataio 5:25) E nehenehe ‘te parau parauhia i te taime mau ra’ e tauturu ia tatou ‘ia imi i te hau.’—Maseli 25:11; Petero 1, 3:11.

E tia atoa ia tatou ia paraparau ia hinaaro anaˈe tatou i te tauturu. Mai te peu e te mauiui ra tatou no te tahi fifi i te pae varua, e taiâ paha tatou i te faateimaha ia vetahi ê. Tera râ, ia mamû noa tatou, e ino roa ˈtu paha te fifi. Te tapitapi nei te mau matahiapo kerisetiano no tatou e, mai te peu e e farii tatou, e tauturu mai iho â ratou ia tatou. E taime tano tera no te paraparau.—Iakobo 5:13-16.

Na nia ˈˈe, e tia ia tatou ia paraparau tamau ia Iehova na roto i te pure hohonu, mai ta Iesu i rave. Oia mau, ‘ia ninii hua tatou i to tatou aau i mua’ i to tatou Metua i te raˈi ra.—Salamo 62:8; a faaau e te Hebera 5:7.

“E taime to te parau” no nia i te Basileia o te Atua

Ua riro te taviniraa kerisetiano ei hopoia no ǒ mai i te Atua ra te tia ia ravehia hou te hopea e tae mai ai. Mai tei ore i itehia aˈenei, e mea faufaa roa ia faaite te mau tavini a Iehova i te parau apî maitai o te Basileia. (Mareko 13:10) Mai te mau aposetolo, ‘e ore e tia’ i te mau kerisetiano mau ‘ia ore ia parau i ta ratou i hiˈo aˈenei, e ta ratou i faaroo aˈenei.’—Ohipa 4:20.

Parau mau, eita te mau taata atoa e hinaaro e faaroo i te parau apî maitai. Inaha, ia ˈna i tono i ta ˈna mau pǐpǐ no te poro, ua faaue Iesu ia ratou ia ‘ui i te taata e au.’ I te mea e eita roa Iehova e faahepo i te tahi noa ˈˈe taata ia haamori mai ia ˈna, eiaha atoa ïa tatou e onoono noa ˈtu i te hoê taata o te patoi hua ra i te poroi o te Basileia. (Mataio 10:11-14) Tera râ, e oaoa roa tatou i te paraparau no nia i te tiaraa arii o Iehova i “te feia i haapaohia no te ora mure ore.”—Ohipa 13:48; Salamo 145:10-13.

O te here, te mǎrû, e te haehaa te mau huru maitatai o te nehenehe e tauturu ia tatou ia haavî i to tatou hinaaro tia ore e parau ma te iria aore ra e mamû noa ma te inoino. A faaohipa noa ˈi tatou i taua mau huru maitatai ra, e ohie aˈe ïa tatou i te faataa i te taime tano e te taime tano ore no te paraparau.

[Nota i raro i te api]

a E ere to ˈna iˈoa mau.

b E ere to ˈna iˈoa mau.

[Hohoˈa i te api 23]

E afaro te mau fifi na roto i te tauaparau-maitai-raa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono