A tapea noa i te taiva ore e a ora!
“A FAAINO atu i te Atua, a pohe atu ai.” Te faaite ra te api matamua o teie vea i te vahine a Ioba, o tei faateimaha ia ˈna ma teie mau parau. Ua tupu te reira tau 3 600 matahiti i teie nei. Inaha te haamatara ra teie taoraraa parau i nia i te tavini haapao maitai a te Atua i te huru tupuraa ta te huitaata e faaruru ra e tae roa mai i teie nei mahana. Ua faaruru te taata haapao maitai ra o Ioba i te mau pauraa riaria mau—ta ˈna mau nǎnǎ, to ˈna fare, ta ˈna na ahuru tamarii. I teie nei ua haamauiuihia to ˈna tino e te hoê maˈi ora atâ, o tei tamata i te otia o ta ˈna e nehenehe e faaoromai. Eaha te tumu? Ua onoono te enemi rahi o te Atua e o te taata nei, o te Diabolo ra o Satani, i roto i te hoê faahaparaa oia hoi eita te taata e nehenehe e tapea noa i te taiva ore i te Atua i raro aˈe i te tamataraa uˈana.—Ioba 1:11, 12; 2:4, 5, 9, 10.
I teie mahana, mai te tau o Ioba atoa ra, “te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra,” te Diabolo ra o Satani. (Ioane 1, 5:19) Oia mau, ua hau roa ˈtu â te reira i te parau mau i teie nei mahana, i te mea e i teie nei ua hurihia “o tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei,” i rapaeau i te raˈi ra i nia i te fenua nei. (Apokalupo 12:9) Te faatia ra te reira i te mau mauiui uˈana o te ohipa ra i nia i te huitaata i to tatou nei tau. Ua tapao te tamaˈi rahi matamua, i tupu i te matahiti 1914, i ‘te haamataraa o te mau ati’ i uˈana â i teie nei senekele 20.—Mataio 24:7, 8.
I roto i teie ao ino mau, e te hairiiri, ua manaˈo ê na anei outou e ua tae outou i te otia o ta outou e nehenehe e faaoromai? Ua uiui ê na anei outou e, ‘Te vai ra anei te tahi tumu o te oraraa?’ Ua manaˈo paha o Ioba mai te reira, aita roa râ oia i erehia i te faaroo i roto i te Atua, noa ˈtu e ua rave oia i te tahi mau hape. Ua faaite oia i to ˈna manaˈo papu ma teie mau parau: “E ore â vau e faarue i te parau mau na ˈu ra e pohe noa ˈtu vau.” Ua tiaturi oia e e ‘ite’ te Atua ‘i to ˈna taiva ore.’—Ioba 27:5; 31:6.
Ua faaoromai atoa o Iesu Mesia, te Tamaiti iho a te Atua, i te mau tamataraa a parahi ai oia i nia i te fenua. Ua aro Satani ia Iesu ma te mau ravea e rave rau. Ua hauti oia i nia i te mau hinaaro i te pae tino o Iesu e ua tamata i To ˈna tiaturiraa i nia i te Parau a te Atua, a vai ai oia i nia i te mouˈa i reira Satani i te faahemaraa ia ˈna. (Mataio 4:1-11) Ua faateimaha oia ia Iesu na roto i te tonoraa i te mau papai parau apotata e te mau Pharisea e te feia i haavarehia e ratou ia hamani ino ia ˈna, ia faahapa ia ˈna e ua faaino oia, ia opua e haapohe ia ˈna. (Luka 5:21; Ioane 5:16-18; 10:36-39; 11:57) Mea ino roa ˈˈe ta ratou huru raveraa i nia ia Iesu i to te feia tamǎrû haavare e toru i nia ia Ioba.—Ioba 16:2; 19:1, 2.
I roto i te aua no Getesemane, a piri noa ˈi Iesu i te faito rahi roa ˈˈe o taua tamataraa ra, ua parau oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Ua ati roa tau [nephe] i te mauiui rahi pohe.” I muri iho, “tipapa ihora i raro ma te pure, na ô atura, E tau Metua e, ia tia ra, e hopoi ê atu i teie nei aˈua, ia tupu râ to oe hinaaro, eiaha to ˈu.” I te pae hopea, i nia i te pou haamauiuiraa, ma te faatupu i te parau tohu a Salamo 22:1, tuô hua aˈera Iesu e: “E tau Atua, e tau Atua, eaha oe i faarue mai ai ia ˈu?” Aita râ te Atua i faarue ia Iesu i te pae hopea no te mea ua tapea noa Iesu i te taiva ore tia roa Ia ˈna, ma te horoa i te hoê hiˈoraa ia peehia e te mau kerisetiano mau atoa. Ua haamauruuru Iehova i te taiva ore o Iesu ma te faatia faahou ia ˈna e ma te faarahi ia ˈna i nia i te raˈi teitei roa ˈˈe. (Mataio 26:38, 39; 27:46; Ohipa 2:32-36; 5:30; Petero 1, 2:21) E haamauruuru te Atua i te feia atoa o te tapea atoa i te taiva ore ia ˈna.
Aita noa te taiva ore o Iesu i horoa i te hoê pahonoraa taatoa i te faatihaehaeraa a Satani, ua pûpû râ te tusia o to ˈna ora taata tia roa i te hoo, i nia i te reira e nehenehe ai te mau taata taiva ore e fanaˈo i te ora mure ore. (Mataio 20:28) A tahi, te haaputuputu ra Iesu i te hoê “nǎnǎ iti” faatavaihia o te riro ei feia aiˈa apiti e o ˈna i roto i te Basileia o te raˈi. (Luka 12:32) I muri aˈe, e haaputuputuhia ‘te hoê nahoa rahi’ o te ora mai mai “te ati rahi” mai, ma te haere mai roto mai i te reira no te fanaˈo i te ora mure ore i roto i te ao o te Basileia a te Atua i nia i te fenua.—Apokalupo 7:9, 14-17.
Tei rotopu atoa te taata taiva ore ra o Ioba i te mau miria taata pohe o te faatia-faahou-hia no te riro mai ei melo no teie totaiete “fenua apî” hau. (Petero 2, 3:13; Ioane 5:28, 29) Mai tei faaitehia i nia i te api i muri nei o teie vea, ua haamauruuruhia te taiva ore i te tau o Ioba i to Iehova ‘haamaitairaa i te hopea o Ioba ma te rahi aˈe i to te omuaraa.’ Ua noaa mai ia ˈna te puai i te pae varua mai te hoê taata ‘tei ore i hara e ta ˈna vaha.’ Ua faaroa te Atua i to ˈna ora tau 140 matahiti hau atu. I te pae materia, ua tataipiti oia i te mau mea atoa i vai na ia Ioba, e “toohitu hoi a [Ioba] pue tamarii tamaroa, tootoru tamahine,” te mau tamahine nehenehe roa ˈˈe o te fenua atoa. (Ioba 2:10; 42:12-17) E omuaraa noa râ teie ruperupe atoa o te mau haamaitairaa ta te feia taiva ore e faufaahia i roto i te Paradaiso o te “fenua apî.” E nehenehe atoa outou e apiti mai i roto i teie oaoa, mai ta te mau api i muri iho e faataa mai!
[Hohoˈa i te api 4]
Ua horoa Iesu i te hiˈoraa tia roa ei taata taiva ore