Te rahi o te maitai o Iehova
“I te rahi hoi o te mau mea maitatai na oe, i tei vaiihohia e oe no te feia i mǎtaˈu ia oe ra!”—SALAMO 31:19.
1, 2. (a) Eaha te ohipa rahi roa ta te Atua i haamata i mutaa ihora? (b) Mea nafea to Iehova faataaraa mai i te hopea o ta ˈna mau ohipa poieteraa?
I MUTAA ihora, ua poiete aˈera te Atua i ‘te mau raˈi ei terono no ˈna, e te fenua ei taahiraa avae no ˈna.’ (Isaia 66:1) Aita te papai a te Atua e faaite maira e afea râ teie ohipa i te tupuraa. Te parau-noa-hia ra e: “Hamani ihora te Atua i te raˈi e te fenua i te matamua ra.” (Genese 1:1) I roto i te roaraa o te tau poieteraa, ua hamanihia te mau mirioni haapueraa fetia aita e pau ia taio, e rave rahi hoi o te tahoê nei i te mau tausani mirioni fetia. I te hiti o te hoê o taua mau haapueraa fetia ra, te vai ra te hoê fetia anaana tei haaatihia e te tahi mau palaneta ereere nainai aˈe. Ua piihia ˈtura hoê, te fenua. Ia faaauhia oia i te mau fetia purapura rarahi, mea faufaa ore ïa te fenua. Tera râ, o teie palaneta ta Iehova i opua e faariro ei taahiraa avae no ˈna.
2 Ua haamau atura Iehova i to ˈna aravihi no te poiete i nia i te palaneta Fenua. Tei pihai iho ‘te fanau tahi o te poieteraa atoa’ ia ˈna ei Paoti Ohipa, i te taime a tauihia ˈi te huru o teie palaneta iti ereere i roto e ono “mahana” poieteraa maoro. Riro mai nei oia, ia au i te hoê faahohoˈaraa, ei vahi tano maitai no te tuu i te avae o te Atua. (Kolosa 1:15; Exodo 20:11; Maseli 8:30) I reira to te Atua opuaraa e haaparahi i te tahi pǔpǔ ora maramarama apî: oia hoi te huitaata. Ua tuuhia ˈtu te tane e te vahine matamua, tei poietehia mai roto mai i te repo fenua, i roto i te hoê paradaiso haviti mau. (Genese 1:26, 27; 2:7, 8) No te huru tia roa e te unauna o te ohipa hopea i noaa mai na roto i teie ohipa poieteraa faahiahia roa, ua faaite roa mai te Bibilia i te manaˈo o te Atua i te poipoi—oia hoi te taime hopea—o te onoraa o te mahana poieteraa: “Hiˈo aˈera te Atua i te mau mea atoa ta ˈna i hamani, e inaha, e mea maitai roa.”—Genese 1:31.
Te maitai o te Atua
3. Eaha te huru faahiahia mau o te Atua e itehia ra i roto i te poieteraa?
3 Tau tausani matahiti i muri aˈe, ua hiˈo faahou atura te hoê huaai o taua tane e taua vahine matamua ra i te tau o te poieteraa e ua papai atura: “Te mau mea hoi no [te Atua] e ore e tia ia hiˈo ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao; oia hoi to ˈna ra mana hope ra e te Atuaraa ra.” (Roma 1:20) Oia mau, ua riro te unauna rahi o te fenua e te mau mea ora e vai ra i nia ia ˈna ei faahiˈoraa faahiahia mau no te mau huru maitatai itea-ore-hia o te Atua—tei roto atoa hoi te maitai rahi o te Atua. Ua tano roa ïa te Atua i te parauraa e mea maitai roa te mau mea atoa o ta ˈna i poiete!—Salamo 31:19.
4, 5. Eaha te maitai?
4 O te maitai te ono o te huru e faahitihia ra i roto i te hotu o te varua o te Atua ta te aposetolo Paulo e faataa ra i roto i te Galatia 5:22. Ua tuatapapa te mau haapiiraa o Te Pare Tiairaa na mua ˈtu i na hotu matamua o te varua e pae, ma te faaite i te faufaaraa o teie mau hotu i roto i te faatupuraa i te huru taata kerisetiano paari.a Mea faufaa roa ia ore e moehia ia tatou i te maitai! No reira, e hiˈopoa ïa tatou i teie nei i taua huru ra.
5 Eaha te maitai? O te huru ïa aore ra te riroraa ei taata maitai. O te hoê ïa tiaraa morare teitei roa, te hoê peu tura. E huru teie o te turai ia rave i te maitai e te mau ohipa hamani maitai i nia ia vetahi ê. Nafea tatou e faaite ai i teie huru au mau? Na mua roa ˈˈe, e tia ia tatou ia pee i te hiˈoraa o Iehova. Tera râ, hou tatou e faataa ˈi e mea nafea te mau kerisetiano tataitahi ia faaite i te maitai, e tuatapapa anaˈe na i te maitai ta to tatou Atua aroha ra o Iehova, i faaite mai na roto i te raveraa i te tahi faanahoraa no te fetii taata nei, e to ˈna huru raveraa i nia ia ratou.
Te maitai i faaitehia mai i roto i te poieteraa
6. Na te aha i turai ia Iehova ia poiete i te tahi atu mau mea ora maramarama?
6 Na te aha i turai i to tatou Metua i te raˈi ra i te omuaraa ra ia tufa i to ˈna oaoa ia ora e te mau mea ora maramarama? Te pahono ra te aposetolo Ioane i taua uiraa nei i te na ôraa e: “E aroha hoi te Atua.” (Ioane 1, 4:8) Oia mau, na te here o te ore e haapao ia ˈna iho, i turai i te Tumu rahi o te ora ia poiete i te tahi atu mau mea ora, ma te horoa ˈtu na te tahi i te hoê vahi nohoraa i nia i te raˈi e na te tahi ra, te hoê vahi nohoraa i nia i te fenua nei. Parau mau, aita tatou e papu maitai ra i te huru o te mau raˈi aore ra o te mau mea ora e faaea ra i roto i te raˈi. E mau varua ratou—aore e itehia e te mata taata nei—e tei roto to ratou faaearaa i te ao varua. Tera râ, a hiˈo na i te vahi nohoraa e haaati ra ia outou i nia i te fenua nei, o ta Iehova i horoa mai no ta ˈna mau tamarii taata nei. E a hiˈo na i te huitaata iho. I reira ïa outou e ite mata roa ˈtu ai i te haapapuraa puai mau no te maitai o te Atua.
7-9. Mea nafea te maitai o te Atua i te iteraahia i roto i ta ˈna huru poieteraa i te fenua e te taata?
7 Ua horoa te Atua i te ora no to tatou na metua matamua. Hau atu râ, ua faaineine oia i te mau ohipa ia fanaˈo raua i te hoê oraraa hau aˈe i te faahiahia e te oaoa. Ei haamataraa, ua poiete oia i to raua vahi nohoraa, oia hoi te fenua, maoti te hoê ohuraa, te hoê anairaa anuvera, e te hoê reva mataˈi o tei tano maitai. Ua faanaho oia ia tere maitai te mau tau no te ohuraa o te pape, te atote, e te mataˈi ora, no te maitai e te au o te taata. Ua tapoˈi oia i te fenua e te mau tausani huru raau tupu, te hoê tuhaa ei maa na te taata e te tahi tuhaa no te faahiahia o te mata. Ua faaî oia i te raˈi i te mau manu o te faaoaoa i te taata na roto i to ratou mau peni huru rau e ta ratou mau himene. Ua faaî oia i te mau moana i te mau rahiraa iˈa, e te fenua ra, i te mau huru animala atoa, vetahi mau animala oviri e te tahi o te nehenehe e faaratahia. Auê ïa manaˈo horoa maitai rahi no ˈna ra! E auê ïa haapapuraa no te maitai o te mafatu o te Atua!—Salamo 104:24.
8 I teie nei, a hiˈo na e mea nafea to te Atua hamaniraa i te taata. Ua tano maitai to ˈna nau rima e to ˈna nau avae ia nehenehe oia e haere ma te aifaito maitai e e hautiuti ma te fifi ore. E i roto i te mau mea e pue noa ra i nia i te fenua nei, e noaa mai ïa ta ˈna maa e te tahi atu mau mea o ta ˈna e titau ra. Ua hamani Iehova i te tahi mau taoˈa tamatamata i roto i te vaha, ia ore te tamaaraa e te inuraa ia riro ei mau ohipa e rave-noa-hia ia noaa mai te itoito—e nehenehe e faaauhia i te patiaraa ˈtu i te hoê matini i nia i te uira i teie mahana. Aita, ua faaineinehia râ te tamaaraa e te inuraa no te faaoaoa i te taata, inaha, eita noa teie mau ohipa e faaî i te opu, e faaaminamina atoa râ i te vaha. Ua horoa atoa mai Iehova i te tariˈa na te taata e ua haaati oia ia ˈna i te mau huru taˈi atoa no te faanavenave i to ˈna tariˈa. Auê te oaoa e ia faaroo atu i te ahehe haumǎrû o te hoê anavai iti e tahe noa ra, te taˈi o te uupa, aore ra te ata rii mǎrû o te hoê aiû iti! Oia mau, auaa te maitai o te Atua, noa ˈtu te mau ohipa iino atoa o tei tupu mai te poieteraa mai â, te oaoa nei tatou i te ora.
9 A hiˈo atoa na i to tatou mau tumu ite. Ua rau hoi te huru o te mau peni unauna no te au o to tatou mata! Auê te au e ia hâuˈa ˈtu i te noanoa o te tiare! Eita iho â ïa e maerehia ia pii hua te papai salamo ia Iehova e: “E haamaitai au ia oe, ua taa ê hoi to ˈu hamaniraahia: e mea maerehia ta oe mau ohipa”!—Salamo 139:14.
Te toparaa te taata e to ˈna faaoraraahia mai
10. Mea nafea to te rahiraa o te taata fariiraa i te maitai o te Atua, e mea nafea ratou e fanaˈo noa ˈi i to ˈna maitai?
10 Tera râ hoi, i muri aˈe, ua faaite to tatou nau metua matamua i to raua mauruuru ore no te maitai ta te Atua i faaite mai i nia ia raua. Ua faaite raua i te reira i to raua faaroo-ore-raa i te mau faaueraa a Iehova e to raua ofatiraa i te opaniraa otahi roa o ta ˈna i horoa mai. Ei faahopearaa, ua roohia ˈtura raua e to raua huaai i te oto, te mauiui, e te pohe. (Genese 2:16, 17; 3:16-19; Roma 5:12) I roto i te roaraa o te mau tausani matahiti o tei mairi i muri aˈe i taua ohipa faaroo ore ra, ua faaite te rahiraa o te taata i te haapao ore e te haafaufaa ore no te maitai o te Atua. Noa ˈtu râ teie huru tupuraa, te tamau noa nei te taata mauruuru ore e te tâuˈa ore i te fanaˈo i te maitai o te Atua. Mea nafea ïa? Ua faataa ˈtu te aposetolo Paulo i te feia no Lusetera i te pae Hitia o te râ no ropu e: “Aita râ [te Atua] i ere i te faaite ia ˈna iho, oia i hamani maitai mai, e te horoaraa mai i te ûa no nia i te raˈi ra, e te anotau auhune, e te faaîraa mai i to tatou aau i te maa e te oaoa.”—Ohipa 14:17.
11. I roto i teihea tuhaa te maitai o te Atua e hau roa ˈi i te horoa-noa-raa mai i te hoê vahi nohoraa au mau no te taata nei?
11 Aita râ te maitai o te Atua i taotia-noa-hia i te horoa-tamau-raa mai i te mau taoˈa au mau o te atuatu i te ora e pue noa ra i nia i te fenua nei. Ua haere atu râ oia i mua. Ua faaite o Iehova e ua ineine oia i te faaore i te hara a te huaai a Adamu e i te tamau noâ i te atuatu i te mau auraa e te feia haapao maitai i rotopu i te huitaata nei. Ua hutihia te ara-maite-raa o Mose i nia i teie tuhaa o te maitai o te Atua, i to Iehova tǎpǔraa e e ‘tuu i te maitai atoa no ˈna ra na mua ia Mose.’ I muri iho, ua faaroo atura Mose i teie faaiteraa: “O Iehova, o Iehova, e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau; e te vaiiho maite i te aroha e tausani noa ˈtu te ui; e te faaore i te parau-tia ore, e te hara, e te ino.”—Exodo 33:19; 34:6, 7.
12. Eaha te mau faanahoraa a te Ture a Mose o te haapapu ra i te maitai o Iehova?
12 I te tau o Mose, ua haamau Iehova i te hoê faanahoraa e au i te ture no te nunaa apî no Iseraela, o tei faataa e e nehenehe te feia o te hara ma te opua ore e fanaˈo i te faaoreraa o te hara no te hoê tau, aore ra i roto i te hoê auraa taipe. Na roto i te faufaa a te Ture, o Mose hoi te arai, ua riro maira te mau ati Iseraela ei nunaa maitihia na te Atua e ua faauehia ratou ia pûpû i te mau tusia animala huru rau na Iehova no te tapoˈi i ta ratou mau hara e ta ratou mau ohipa viivii. No reira, noa ˈtu to ratou huru tia ore, e nehenehe noâ te mau ati Iseraela o te tatarahapa e haafatata ˈtu ia Iehova ma te faatiahia mai e e ite e te faaoaoa ra ta ratou haamoriraa ia ˈna. Ua faaite te arii ra o Davida, no roto atoa oia i taua nunaa i raro aˈe i te Ture ra, e ua taa ia ˈna i te maitai o te Atua i roto i teie nei tuhaa: “Eiaha oe e manaˈo mai i te ino e te mau hara o tau apîraa ra; manaˈo maira oe ia ˈu, ma to aroha atoa, no to oe hamani maitai, e Iehova ra.”—Salamo 25:7.
13. Mea nafea to Iehova horoaraa mai i te hoê faanahoraa aravihi roa ˈtu â i te mau tusia animala no te faaoreraa i te hara?
13 I muri aˈe, ua turai te maitai o Iehova ia ˈna ia faanaho i te tahi ravea aravihi aˈe e te vai tamau no te faaore i te mau hara. Mea na roto ïa i te ravea o te tusia o Iesu, e huaai hoi oia na te arii ra o Davida. (Mataio 1:6-16; Luka 3:23-31) Aita ta Iesu e hara. No reira, i to ˈna poheraa, e faufaa rahi to to ˈna ora i pûpûhia ei tusia, e ua farii te Atua i to ˈna tusia ei hoo e tano no te taatoaraa o te huaai rave hara a Adamu. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra. I tia-noa-hia mai ïa e to ˈna ra aroha mau, i te ora e vai i te Mesia ra ia Iesu; o ta te Atua i tuu mai e faafaite, ia tiaturi i to ˈna ra toto.”—Roma 3:23-26.
14. Eaha te mau tiaturiraa faahiahia roa ta te taata e nehenehe e fanaˈo na roto i te tusia taraehara?
14 Mea hau atu â ta te faaroo i roto i te tusia taraehara o Iesu i rave no te mau kerisetiano, inaha, mea hau atu hoi i ta te mau tusia animala i raro aˈe i te faufaa a te Ture i rave no te mau ati Iseraela. Ua aratai te reira i te hoê pǔpǔ iti kerisetiano ia fariihia ei feia parau-tia e ia faatavaihia i te varua o te Atua ei mau tamarii na ˈna. Ua riro maira ratou ei mau taeae no Iesu e ua noaa ia ratou i te tiaturiraa e faatiahia mai ratou ei mau varua no te apiti atu ia ˈna i roto i to ˈna Basileia i te raˈi ra. (Luka 22:29, 30; Roma 8:14-17) A feruri na e ua pûpû mai te Atua i teie tiaturiraa e haere i nia i te raˈi no te mau mea ora e parahi ra i nia i teie palaneta iti, te fenua! Te vai noa nei â te hoê pǔpǔ iti e atuatu nei i teie tiaturiraa. Area no te mau mirioni kerisetiano ê atu, ia faatupu ratou i te faaroo i roto i te hoo, e matara mai ïa te uputa no te fanaˈo i te mea i erehia e Adamu raua o Eva—oia hoi te ora mure ore i roto i te paradaiso i nia i te fenua. Aita hoi te faufaa a te Ture anaˈe iho i manuïa i te faatupu i te tiaturiraa no a muri aˈe e haere i nia i te raˈi aore ra e parahi i nia i te fenua nei, no te feia o tei auraro ia ˈna.
15. Eaha ta te parau apî maitai e titau ra?
15 Mea tano roa ïa ia parauhia te poroi no nia i te mau faanahoraa apî ta te Atua i haamau na roto ia Iesu Mesia, “te parau apî maitai,” inaha te faahohoˈa ra oia i te maitai o te Atua. (Timoteo 2, 1:9, 10) I roto i te Bibilia, i te tahi mau taime, e parauhia te parau apî maitai, te “parau apî maitai o te basileia.” I teie mahana, te tuu ra oia i te tapao i nia i te parau mau e na ô ra e ua haamauhia te Basileia i raro aˈe i te mana o Iesu tei faatiahia mai. (Mataio 24:14; Apokalupo 11:15; 14:6, 7) Teie râ, mea hau atu â te mea ta te parau apî maitai e titau ra. Mai ta te mau parau a Paulo ia Timoteo tei faahitihia ˈtu nei e faaite ra, e titau te reira i te iteraa e ua pûpû o Iesu i te hoê tusia taraehara no tatou nei. Mai te peu e aita taua tusia ra, eita ïa to tatou mau auraa e te Atua, to tatou iho faaoraraa—ma te ore e faahiti i te Basileia o Iesu e te mau tahuˈa e 144 000 i ravehia mai i nia i te fenua nei—e nehenehe e tupu. Ua riro mau â te hoo ei faaiteraa faahiahia mau no te maitai o te Atua!
Te maitai o te Atua i teie mahana
16, 17. Mea nafea to Hosea 3:5 tupuraa (a) i te matahiti 537 hou to tatou nei tau? (b) i te matahiti 1919 o to tatou nei tau?
16 Ma te faahiti i te “anotau hopea,” ua faaara te aposetolo Paulo e: ‘Aore te taata e here i te maitai.’ (Timoteo 2, 3:1-3) Aita atoa hoi te mau tapao matauhia o te maitai, mai te horoa maitai e te mau auraa maitatai i rotopu i te mau taata tapiri, e haafaufaahia ra. No reira, e itoitohia tatou na roto i te parau tohu putapû mau a Hosea 3:5 e na ô ra e: “E muri aˈera, e hoˈi mai te tamarii a Iseraela, a imi ai i to ratou Atua ia Iehova, e faaroo hoi i to ratou arii ia Davida; e roohia hoi ratou i te mǎtaˈu ia Iehova, e te maitai hoi no ˈna, i te mau mahana hopea ra.”
17 Ua tupu taua parau tohu nei no te taime matamua i te matahiti 537 hou to tatou nei tau, i to te mau ati Iuda hoˈiraa ˈtu i te Fenua i tǎpǔhia maira mai to ratou hopoi-tîtî-raahia i Babulonia. I teie nei tau, ua haamata to ˈna tupuraa i te matahiti 1919 i to te toea o te Iseraela i te pae varua haereraa mai i rapae i te faanahonahoraa a Satani e to ˈna haamataraa i te imi ia Iehova e to ˈna maitai ma te aau mehara. Ua itea mai ia ratou e ua faatere mai o Iesu Mesia na nia i te tiaraa o “to ratou arii ia Davida” i roto i te raˈi mai te matahiti 1914 mai â. I raro aˈe i to ˈna aratairaa mai te raˈi mai, ua farii atura ratou ma te oaoa i te poro i teie parau apî maitai i te mau nunaa. Ua haamata ˈtura ratou i te faatupu i te hopoia i papaihia i roto i te Mataio 24:14: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei [i haamauhia] e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”
18. O vai tei apiti mai i te toea o te Iseraela i te pae varua i roto i te faaiteraa i te parau apî maitai?
18 I teie mahana, ua apiti mai te “feia rahi roa,” o te arue atoa nei i te maitai o te Atua, i te toea o te feia i faatavaihia. (Apokalupo 7:9) I teie nei, hau atu i te maha mirioni taata o te faahiti atoa nei i te parau a te melahi o ta te aposetolo Ioane i ite i roto i te orama, a faaite ai ratou i te mau nunaa atoa e: “A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuaraa na ˈna ra: e haamori outou ia ˈna, i tei hamani i te raˈi, e te fenua, e te tai, e te mau pape pihaa ra.”—Apokalupo 14:7.
19. A faahiti na i te hoê o te mau haapapuraa faahiahia roa ˈˈe o te maitai o te Atua.
19 Hoê o te mau haapapuraa faahiahia roa ˈˈe o te maitai o te Atua, o te mea ïa e ua faatia oia ia tatou ia riro ei mau hoa rave ohipa no ˈna i roto i teie ohipa tei naeahia i to ˈna faito hopea. Auê te oaoa i te mea e ua horoahia mai na tatou “i te evanelia hanahana o te Atua” oaoa ra! (Timoteo 1, 1:11) Na roto i ta tatou pororaa e to tatou haapiiraa ˈtu i teie evanelia ia vetahi ê, te faaite ra ïa tatou i roto i te hoê faito teitei i taua hotu faufaa mau ra o te varua o te Atua, oia hoi te maitai. E hoê â to tatou huru e to te tavini o te Atua no mutaa ihora ra o Davida, o tei parau e: “E parau â ratou i te manaˈoraa o to oe ra maitai rahi, e himene hua hoi i ta oe ra parau-tia.”—Salamo 145:7.
20. Eaha ˈtu â te parau no nia i te maitai e tuatapapahia i roto i te tumu parau i muri nei?
20 Teie râ, o te pororaa i te parau apî maitai noa anei te ravea hoê roa no te faaite i te maitai i roto i to tatou oraraa? Aita ïa! Te faaitoitohia nei tatou ia ‘pee i te Atua mai te tamarii herehia ra.’ (Ephesia 5:1) Te faaitehia ra te maitai o te Atua na roto i te mau ravea huru rau. No reira, e tia atoa to tatou maitai ia itehia i roto e rave rahi mau tuhaa o to tatou oraraa. E tuatapapahia vetahi o teie mau tuhaa i roto i te tumu parau i muri nei.
[Nota i raro i te api]
a Teie te mau hotu o te varua tataitahi, te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, e te hitahita ore.
A pahono mai
◻ I roto i teihea tuhaa te poieteraa e haamatara ˈi i te maitai o te Atua?
◻ Eaha te mau faanahoraa ta Iehova i rave no te faaore i te hara a te feia o tei tatarahapa?
◻ Ei faatupuraa i te Hosea 3:5, afea to te toea faatavaihia haereraa mai ia Iehova e to ˈna maitai ra, e ua aratai te reira i te aha?
◻ Eaha te hoê o te mau haapapuraa faahiahia roa ˈˈe o te maitai o te Atua i teie mahana?
[Hohoˈa i te api 23]
Ua riro te poieteraa ei tapao haapapuraa i te maitai rahi o te Atua
[Hohoˈa i te api 24]
I te mea e ua faatiahia tatou ia apiti atu i roto i te ohipa pororaa, ua riro ïa te reira ei haapapuraa faahiahia mau no te maitai o te Atua