Mau uiraa a te feia taio
◼ No te aha Iesu i haamau ai i te oroa Haamanaˈoraa e ta ˈna mau aposetolo anaˈe ra, eiaha râ e te tahi atu mau pǐpǐ o te faaôhia mai i roto i te faufaa apî?
E au ra e ua niuhia teie uiraa i nia i te manaˈo hape ra e ua putuputu o Iesu e ta ˈna mau aposetolo i taua po ra no te haamau i te Amuraa maa a te Fatu e te amuiraa kerisetiano o te feia i faatavaihia tei ô ê na i roto i te faufaa apî. Teie râ, i te 14 no Nisana o te matahiti 33 o to tatou nei tau, aitâ ïa te amuiraa kerisetiano i haamauhia ˈtura, e ua amui atu o Iesu e ta ˈna mau aposetolo no te oroa tamatahiti o te Pasa ati Iuda.
Te vai ra iho â te mau pǐpǐ a Iesu taa ê atu i na 12 tei matauhia i te parau te mau aposetolo. Te matahiti na mua ˈˈe i to ˈna pohe, ua tono atu oia e 70 pǐpǐ i roto i te hoê tere pororaa. I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, “i itea oia e te mau taeae e pae atoa hanere e tiahara, hoê â iteraa.” E “hoê hanere e piti ahururaa” te mau pǐpǐ i putuputu mai i te mahana Penetekose ra. (Korinetia 1, 15:6; Ohipa 1:15, 16, 23; Luka 10:1-24) E hiˈo anaˈe na râ i te pǔpǔ tei parahi mai ia Iesu ra i te taime a haamau ai oia i te oroa tamatahiti tei parauhia te Amuraa maa a te Fatu.
Te faataa ra te Luka 22:7, 8 i taua taime ra, i te na ôraa e: “O te mahana maa faahopue-ore-hia ihora, e pohe ai te pasa ra. Ua tono atura Iesu ia Petero raua o Ioane, na ô atura, A haere, a faanahonaho i te pasa ia amu tatou.” Te na ô faahou ra te faatiaraa parau e: “A parau atu ai orua i te taata utuafare ra, Te ui maira te Orometua ia oe, Teihea to te manihini piha ia amu vau i te pasa e tau mau pǐpǐ atoa?” No reira, ua amui atu o Iesu i taua po ra e na tino e 12 ra no te oroa ati Iuda. Ua parau atura oia ia ratou e: “Hinaaro rahi roa to ˈu i te amu i teie nei pasa, o vau e outou atoa, a pohe atu ai au.”—Luka 22:11, 15.
Mai to ˈna haamataraa mai â i Aiphiti, ua riro te Pasa ei oroa na te utuafare. Ia ˈna i haamau i te Pasa, ua faaue atu te Atua ia Mose ia taparahihia te hoê mamoe no te utuafare tataitahi. Mai te peu e mea iti te feia i roto i te hoê utuafare e eita te mamoe taatoa e pau ia ratou, e nehenehe te tahi utuafare tapiri mai e titauhia ia haere mai e tamaa ia ratou ra. No reira, mea tano roa ia manaˈo e no te oroa Pasa o te matahiti 33, ua putuputu iho â ïa te rahiraa o te mau pǐpǐ a Iesu e to ratou iho utuafare no taua oroa tamaaraa nei.
Teie râ, ua “hinaaro rahi roa” o Iesu e faaea e ta ˈna mau pǐpǐ piri roa ˈˈe ia ˈna, o tei ratere na muri ia ˈna i roto i te rahiraa o ta ˈna taviniraa, i teie oroa Pasa hopea, e te po hopea hou oia e pohe ai. I te hopea o taua oroa Pasa ra, ua faataa ˈtura o Iesu ia ratou i te parau no te hoê oroa apî tei titauhia i ta ˈna mau pǐpǐ ia faatupu a muri aˈe. E faahohoˈa te uaina o taua oroa kerisetiano no a muri aˈe i te toto o “te faufaa apî” o te mono mai i te faufaa a te Ture.—Luka 22:20.
Teie râ, i te po o te 14 no Nisana 33, aitâ te faufaa apî i mana ˈtura, inaha, aitâ te tusia i titauhia ia mana teie faufaa—oia hoi to Iesu—i pûpûhia ˈtura. Te mana noa râ te faufaa a te Ture. Aitâ hoi i patitihia ˈtura i nia i te pou. Hau atu, eita e ite-papu-hia e tae roa ˈtu i te mahana o te Penetekose e ua mono mai te faufaa apî e o Iseraela i te pae varua i te faufaa tahito e o Iseraela i te pae tino.—Galatia 6:16; Kolosa 2:14.
No reira, aitâ ïa na aposetolo haapao maitai e 11 e tae noa ˈtu hoi te hoê noa ˈˈe o te tahi atu mau pǐpǐ i ô atura i roto i te faufaa apî i taua po ra. E aita roa ˈtu o Iesu i faahapa i te tahi atu mau pǐpǐ ati Iuda inaha ua vaiiho noa ˈtu oia ia ratou ia tahoê e to ratou mau utuafare no te faatupu i te oroa Pasa.