VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w88 1/5 api 19-24
  • E ore te Atua e hiˈo i te huru o te taata

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E ore te Atua e hiˈo i te huru o te taata
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E hiˈo anei to tatou Poiete i te huru o te taata?
  • Ua haapao anei Iesu i te huru o te taata?
  • Te hoê tauiraa rahi
  • “No te mau fenua atoa”
  • E nehenehe te here i te taata-tupu e tupu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • ‘E ore Iehova e haapao i te huru o te taata’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • Ia hoê tatou paatoa mai ia Iehova e Iesu i hoê
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • “E ore te Atua e maitiiti i te taata”
    “Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
w88 1/5 api 19-24

E ore te Atua e hiˈo i te huru o te taata

“E ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu ra ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” — OHIPA 10:34, 35.

1. Eaha te faaiteraa faufaa roa ta Paulo i horoa mai no nia i te tumu o te mau nunaa, tei Ateno noâ oia?

“O TE ATUA i hamani i teie nei ao, e te mau mea atoa i roto ra, te Fatu o te raˈi e te fenua ra, aore ïa i parahi i roto i te hiero i hamanihia e te rima taata nei (...). E na ˈna i hamani i te taata i te mau fenua atoa nei i te toto o te taata hoê ra.” (Ohipa 17:24-26). Na vai i faahiti i taua mau parau nei? Na te aposetolo Paulo ïa, i roto i ta ˈna oreroraa parau tuiroo roa ta ˈna i vauvau atu i te Areopago, aore ra mouˈa Arès (Mars), i Ateno.

2. Na te aha e haafaufaa i te oraraa, e no te aha te hoê Tapone i maere roa ˈi a tere ai oia i Afirita Apatoa?

2 E riro paha teie faahitiraa parau i te faahaamanaˈo mai ia tatou nei i te mau mea e rave rau faahiahia mau e itehia ra i nia i te fenua nei. Oia mau, te pûpû mai nei te poieteraa a te Atua ra o Iehova i mua i to tatou mata e rave rahi mau taata, mau animala, mau manu, mau manumanu e e rave rau mau raau rii. Auê ïa te oraraa i te au ore e ahiri e hoê noa huru mea e vai ra i roto i te poieteraa e! inaha hoi te horoa mai nei te mau mea huru rau i te peni e te faahiahia. No reira, ua maere roa te hoê Tapone i ruru atu i te hoê tairururaa a te mau Ite no Iehova i Afirita Apatoa no te rahiraa o te mau huru taata ta ˈna i farerei atu i reira. Ua faaite maira oia e e ere mai te reira i te fenua Tapone, hoê â hoi huru te rahiraa o te taata i reira.

3. Eaha te hiˈoraa o vetahi mau taata i te mau taata e ere hoê â nunaa, eaha hoi ïa te mau manaˈo e tupu mai?

3 No te taa ê hoi te iri o te tahi e te tahi e pinepine ai te mau fifi ino roa i te farereihia. E rave rahi mau taata teie e faariro nei i te mau taata e ere hoê â iri e to ratou, ei mau taata haihai aˈe. E faatupu mai taua huru feruriraa nei i te huru animala, i te tahi taime te riri uˈana e te mau manaˈo ino i te pae no te hiˈoraa i te huru o te taata. Tera anei ta te Poiete i hinaaro? Te vai ra anei i mua i to ˈna aro i te mau huru taata teitei aˈe? E hiˈo anei Iehova i te huru o te taata?

E hiˈo anei to tatou Poiete i te huru o te taata?

4-6. a) Ia au i te parau no te paetahiraa, eaha ta te arii ra o Iehosaphata i parau no nia ia Iehova? b) Ua haapapu anei o Mose raua o Paulo i te faahitiraa parau a Iehosaphata? c) Eaha te mau uiraa ta vetahi e nehenehe e uiui?

4 Te horoa mai nei te Tuatapaparaa i te hoê hiˈoraa no nia i te manaˈo o te Poiete i te taata. E rave rahi mau ohipa apî ta te arii ra o Iehosaphata, i faatere na ei arii i Iuda mai te matahiti 936 e tae atu i te matahiti 911 hou to tatou nei tau, i faatupu i roto i te fenua; ua rave hoi oia i te tahi mau faanahoraa ia nehenehe te pae haavaraa, niuhia i nia i te ture a te Atua, ia tere maitai. Ua horoa maira oia i teie nei aˈoraa faahiahia mau i te mau haava, i te na ôraa mai e: “E ara i ta outou e rave na; e ere na te taata ta outou e haava na, na Iehova râ (...), e ara, ei parau-tia; aita hoi e vahi hapa i to tatou Atua ia Iehova, aore e haapaoraa i te huru o te taata.” — Paraleipomeno 2, 19:6, 7.

5 Tau senekele na mua ˈtu, ua parau atura te peropheta ra o Mose i te mau opu o Iseraela e: “O to outou Atua ra o Iehova, (...) e te haapao ore i te huru o te taata.” (Deuteronomi 10:17). Area o Paulo ra, teie ïa ta ˈna i parau i roto i ta ˈna rata i to Roma: “Te pohe, e te ahoaho, i te mau varua taata atoa i rave i te ino ra, to te ati Iuda na, e to te Heleni atoa (...). I te haapao hoi i te huru o te taata nei, aita ïa i te Atua.” — Roma 2:9-11.

6 Noa ˈtu e eaha, e riro paha vetahi pae i te parau e: ‘E te mau ati Iseraela ïa? E ere anei o ratou te nunaa maitihia? Aita anei ïa te Atua i haapao noa ia ratou anaˈe ra? Aita anei o Mose i parau atu i te nunaa o Iseraela e: “Ua maitihia oe e to Atua ra e Iehova, ei pǔpǔ taata hau ê no ˈna iho, eiaha ˈtu te mau taata atoa e parahi i te ao nei”?’ — Deuteronomi 7:6.

7. a) Eaha te ohipa i tupu a faarue ai te mau ati Iuda i te Mesia? b) O vai te nehenehe i teie mahana e fanaˈo i te mau haamaitairaa faahiahia mau a te Atua, e no te aha?

7 Aita, aita te Atua i paetahi i te horoaraa ˈtu na te mau ati Iseraela i te hoê parahiraa taa ê i roto i ta ˈna opuaraa. Ma te manaˈo i te hoê nunaa e na reira ˈtu oia i te horoa mai i te Mesia, ua maiti oia i te nunaa o te mau huaai o te mau patereareha hebera ra. Teie râ, a faarue ai te mau ati Iuda i te Mesia ra o Iesu Mesia, e a haapohe roa ˈtu ai ia ˈna, ua tatara aˈera te Atua i ta ˈna haamaitairaa i nia ia ratou. I teie mahana, e nehenehe te mau taata no te mau huru iri atoa e te mau nunaa atoa e atuatu ra i te faaroo i roto ia Iesu, e fanaˈo i te mau haamaitairaa faahiahia mau e e atuatu i te tiaturiraa oia hoi e ora ˈtu e a muri noa ˈtu (Ioane 3:16; 17:3). Te faaite maira ïa te mau mea i tupu e, eita roa ˈtu te Atua e haapao i te huru o te taata. Hau atu, ua faaue atu o Iehova i te mau ati Iseraela ia “aroha atoa [ratou] i te taata ê” e, noa ˈtu eaha te huru o to ˈna iri aore ra o to ˈna nunaa, ia ‘ore ïa ratou e hamani ino ia ˈna’. (Deuteronomi 10:19; Levitiko 19:33, 34.) I te parau mau, e ore to tatou Metua i te raˈi ra, e aroha hoi oia, e hiˈo i te huru o te taata.

8. a) Na te aha e haapapu maira e aita o Iehova i haapao noa i te mau ati Iseraela? b) Mea nafea to Iehova faaohiparaa ia Iseraela?

8 Parau mau, e fanaˈo na te mau ati Iseraela i te mau haamaitairaa nehenehe mau, e hopoia teimaha atoa râ te tia ia ratou ia faatupu: oia hoi ia auraro ratou i te mau ture a Iehova, e te feia e ore roa e haapao i taua mau ture ra, e katarahia ïa ratou (Deuteronomi 27:26). Inaha, e rave rahi taime to te mau ati Iseraela faautuaraahia i te oreraa ratou e auraro i te Ture a te Atua; aita ˈtura hoi o Iehova i paetahi, ua faaohipa râ oia ia ratou no te haamau i te tahi mau hiˈoraa no te ohipa e tupu a muri aˈe e ia riro atoa ratou ei hiˈoraa no te faaara mai ia tatou. Auaa râ hoi, e te reira na roto noâ i te arai o Iseraela, ua horoa mai te Atua i te Faaora ra o Iesu Mesia, ia nehenehe te mau taata atoa ia haamaitaihia. — Galatia 3:14; hiˈo Genese 22:15-18.

Ua haapao anei Iesu i te huru o te taata?

9. a) E nehenehe tatou e parau e ua tuea noa o Iehova raua o Iesu i roto i tei hea auraa? b) Eaha te mau uiraa ta tatou e nehenehe e uiui no nia ia Iesu?

9 I te mea hoi e e ore Iehova e hiˈo i te huru o te taata, e hiˈo anei ïa o Iesu? A tapao na eaha ta Iesu i parau i te hoê mahana:“Aita hoi au i imi i to ˈu iho hinaaro, o te hinaaro râ o te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ra.” (Ioane 5:30) Ua riro mau â o Iehova e ta ˈna Tamaiti here ei hoê, e te faatupu ra hoi Iesu i te hinaaro taatoa o to ˈna Metua. No te tuea hoi to raua mau manaˈo e ta raua mau opuaraa i nehenehe ai o Iesu e parau e: “O tei hiˈo mai ia ˈu ra, ua hiˈo ïa i te Metua.” (Ioane 14:9). Hau atu i te 33 matahiti, ua ora mai Iesu i nia i te fenua i te oraraa taata, e te haapapu maira te Bibilia eaha to ˈna huru i nia i te mau taata. Eaha hoi to ˈna huru i nia i te tahi atu mau nunaa? Ua paetahi anei oia? Ua hiˈo anei o ˈna i te iri?

10. a) Eaha ta Iesu i pahono atu i te hoê vahine ati Kanaana tei ani mai ia ˈna i te tauturu? b) Ua haapao anei o Iesu i te huru o te taata no te mea te faaau ra oia i te mau Etene i te mau “urî [iti]”? c) Mea nafea to te vahine ati Kanaana ra i te pahonoraa ˈtu i te parau a Iesu, e eaha hoi tei tupu?

10 Ua ora o Iesu i te rahiraa o to ˈna taime i nia i te fenua nei, i pihai iho i te mau ati Iuda; teie râ, i te hoê mahana, ua haafatata maira te hoê vahine ati Kanaana, oia hoi no roto mai i te hoê nunaa etene, e ua taparu maira ia ˈna e faaora i ta ˈna tamahine iti. Ua pahono atura Iesu e: “Aita vau i tonohia mai i ǒ na maori râ i te mau mamoe anaˈe i moe i te utuafare ra o Iseraela.” Ua taparu atura hoi taua vahine nei ia ˈna i te na ôraa ˈtu e: “E te Fatu e! e turu mai oe ia ˈu.” E ua na ô faahou maira Iesu e: “E mea au ore ia rave i te maa a te tamarii ra a titiri atu ai na te urî [iti].” No te mau ati Iuda, e mau animala viivii te mau urî; e nehenehe anei ïa e parau e e haapao o Iesu i te huru o te taata no te mea te faaau ra oia i te mau Etene i te “[urî]”? Eita, no te mea, mai ta ˈna i parau, ua horoa mai te Atua i roto i to ˈna rima te hoê ohipa taa ê mau, te haapaoraa hoi i te mau ‘mamoe i moe o te utuafare ra o Iseraela’; hau atu, aita o ˈna e faarahi ra i ta ˈna parau inaha hoi te parau ra oia “urî [iti]”, eiaha râ urî taehae. Parau mau, te tuu ra taua mau parau nei i te vahine Kanaana i roto i te tamataraa; teie râ, noa ˈtu e ua ineine mau oia i te faaruru atu i taua manaˈo ra, ua pahono atura oia ma te haehaa e ma te ite e: “Oia mau, e te fatu, te amu nei râ te urî i te huˈa rii maa i mairi no nia i te amuraa a to ratou ra mau fatu.” Ma te putapû roa no te faaroo o taua vahine ra, ua faaora ˈtura Iesu i ta ˈna tamahine i taua iho â taime ra. — Mataio 15:22-28.

11. Mai ta te ohipa i farereihia e Iesu e faaite maira, eaha te mau auraa e vai ra i rotopu i te mau ati Iuda e te mau Samaria?

11 Ua faaruru atoa ˈtu o Iesu i te mau Samaria, e au ore rahi hoi tei rotopu ia ratou e te mau ati Iuda. I te hoê mahana, ua tono atura oia i te mau vea i roto i te hoê oire iti no Samaria, ia faaineine ratou i te tahi mea no ˈna; aita râ hoi te mau taata no reira ‘i farii mai ia ˈna, no te mea te haere tia ra oia i Ierusalema’. No to raua inoino i taua ohipa i tupu ra, ua hinaaro aˈera o Iakobo raua o Ioane e parau i te auahi ia mairi mai no nia i te raˈi ia pau atu te mau Samaria. Ua faahapa maira Iesu i na pǐpǐ toopiti, e ua haere paatoa ratou i roto i te hoê oire ê atu. — Luka 9:51-56.

12. No te aha te vahine Samaria i maere ai a ani mai ai Iesu ia ˈna i te pape?

12 Mea riri roa anei na Iesu i te mau Samaria? E hiˈopoa anaˈe na i te ohipa i tupu i te hoê taime. Na Samaria atu o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te haere, mai Iudea atu i Galilea. No te rohirohi i te tere o ta ˈna i tere mai, ua parahi aˈera Iesu i pihai iho i te apoo pape o Iakoba, e faafaaea a haere atu ai ta ˈna mau pǐpǐ i Sikara, oire fatata mai, e hoo mai i te maa. I reira hoi to te hoê vahine Samaria haereraa mai e huti i te pape. Noa ˈtu â ïa e i roto i te roaraa o ta ˈna taviniraa ua faahiti oia i te parau no te mau Samaria mai te mau “taata ê” (Luka 17:16-18), i taua taime ra, ua parau atura Iesu i taua vahine ra e: “Ho mai na e inu.” I te mea hoi e eita te mau ati Iuda e amuimui atu i to Samaria, ua pahono atura taua vahine nei e: “Eaha oe te ati Iuda na i ani mai ai ia ˈu, i te vahine Samaria nei, i te pape?” — Ioane 4:1-9.

13. a) Ua pahono anei Iesu i te manaˈo o te vahine Samaria, e eaha ihora ïa to ˈna huru? b) Eaha te faahopearaa i noaa mai i te faaiteraa i horoahia e Iesu?

13 Aita o Iesu i pahono atu i te uiraa a taua vahine Samaria ra; maoti hoi te reira, ua faaite atura oia i te parau mau ia ˈna, e ua haapapu roa ˈtura hoi e o ˈna te Mesia (Ioane 4:10-26). Ma te maere rahi, ua tuu aˈera te vahine i ta ˈna bakete pape i pihai iho i te apoo e ua horo atura i te oire, i reira to ˈna faaiteraa i te mau taata i te ohipa i tupu. Noa ˈtu â ïa e tae roa mai i taua taime ra e oraraa tia ore to ˈna, ua parau atura oia, ma te faaite e mea anaanatae na ˈna i te mau mea i te pae varua i te na ôraa ˈtu e: “E ere anei tera ˈˈe te Mesia?” E inaha, e rave rahi mau taata o taua oire ra tei tiaturi ia Iesu no te faaiteraa faahiahia mau a taua vahine Samaria ra (Ioane 4:27-42). I roto i ta ˈna buka Te tiaturiraa e horoahia maira e te Bibilia no nia i te fifi i te pae no te iri (beretane), teie ta te taata tuatapapa i te parau no nia i te Atua, porotetani ra o Thomas Figart i parau: “Mai te peu e ua manaˈo to tatou Fatu e mea faufaa roa ia mono na roto i te hoê peu tutuu, te hoê ohipa hamani maitai i te pae no te nunaa e faahapahia hoi, e tia mau ïa ia tatou ia ore ia vaiiho i te mau are arepurepu o te manaˈo ra oia hoi te hiˈoraa i te huru o te iri, ia aratai ia tatou.”

14. Eaha te haapapuraa no nia i te oreraa o Iehova e hiˈo i te huru o te taata, ta te taviniraa a te poro evanelia ra o Philipa e horoa mai nei?

14 Ua tauturu te oreraa te Atua ra o Iehova e haapao i te huru o te taata, i te mau taata e rave rahi no roto mai i te mau nunaa taa ê, ia farii i te haapaoraa ati iuda; e hiˈopoa anaˈe na râ i te ohipa i tupu 19 senekele i teie nei, i nia i te eˈa o te medebara e faatuati ra ia Ierusalema e o Gaza. Te taio ra te hoê taata ereere e tavini ra i te arii vahine no Etiopia, i nia i to ˈna pereoo, i te parau tohu a Isaia. Ua farii hoi taua taata toroa teitei ra tei oti i te peritomehia, i te haapaoraa ati iuda, inaha “i haere maira oia i Ierusalema e haamori i te Atua”. Ua fa ˈtura te melahi a Iehova i mua i te poro evanelia ra ia Philipa, e ati Iuda hoi oia, e ua na ô atura: “A haere oe e taati atu i pihai iho i tera ra pereoo.” Ua pahono atu anei o Philipa e: “Eiaha, e ere hoê â to mâua nunaa”? Aita roa ˈtu! Ua farii maitai atura oia ma te oaoa i te titauraa a te taata Etiopia ra, tei ani mai ia ˈna e haere mai e parahi i pihai iho ia ˈna i nia i te pereoo, e ua faataa ˈtura oia ia ˈna i te parau tohu a Isaia no nia ia Iesu Mesia. A ite atu ai oia i te pape, ua ani atura te taata Etiopia ia Philipa e: “Eaha te mea e ore e tia ˈi ia bapetizo ia ˈu?” I te mea hoi aita roa ˈtu hoê noa ˈˈe mea e patoi ra, ua oaoa roa ˈtura o Philipa i te bapetizo i taua taata Etiopia ra. No reira, ua farii maira Iehova i taua taata nei ma te oaoa, tei faatavaihia i te varua e tei riro mai ei pǐpǐ na te hoê taata o te ore e haapao i te huru o te taata, na Ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia (Ohipa 8:26-39). Eita râ e maoro i te itehia mai vetahi mau haapapuraa no nia i te huru paetahi ore o te Atua.

Te hoê tauiraa rahi

15. Eaha te tauiraa ta te poheraa o Iesu i faatupu mai, e mea nafea to Paulo faaiteraa mai i taua tauiraa ra?

15 Aita te pohe tusia o Iesu i faaore i te mau manaˈo paetahi oia hoi te hiˈoraa i te huru o te taata, i roto i te ao nei. Ua faatia râ hoi te reira i te Atua ia taui te mau pǐpǐ i to ratou huru hiˈoraa i te mau Etene ia faaauhia i te mau ati Iuda. Te haapapu maira o Paulo i taua tauiraa nei i roto i ta ˈna rata i to Ephesia, no nia i te mau Etene tei riro mai ei mau kerisetiano: “E tena na, a haamanaˈo iho outou, e Etene outou i mutaa iho, i te tino ra, (...) e te taa ê ra outou i te Mesia i reira, e te taata ěê hoi i te amuiraa a Iseraela ra, e te piri taa ore i te mau faufaa i parauhia maira, e te tiaturiraa ore, e aore hoi e Atua i te ao nei. I teie nei râ, i te Mesia nei ia Iesu, a outou o te feia i te atea ê i mutaa ihora, ua faafatatahia mai ïa i te toto o te Mesia nei. Oia hoi to tatou hau o tei faariro ia tatou ei hoê, e ua huri hoi i raro i te patu faataa ê i ropu ra.” Taua “patu” ra, taipe no te faataa-ê-raa, o te faufaa ïa o te Ture, tei faataa ê na i te mau ati Iuda e te mau Etene. Maoti te pohe o te Mesia, ua faaorehia taua faufaa nei ia nehenehe te mau Etene mai te ati Iuda, na roto i to ˈna arai, “e ô atu i te Varua hoê o te Metua ra”. — Ephesia 2:11-18.

16. a) No te aha i horoahia mai ai te mau taviri o te Basileia i roto i te rima o Petero? b) E hia rahiraa taviri, e mea nafea taua mau taviri ra i te faaohiparaahia?

16 Hau atu, ua horoahia mai i te aposetolo Petero ra “te mau taviri o te basileia o te ao” ia nehenehe te mau taata no te mau huru nunaa atoa ia ite i te mau opuaraa a te Atua, ia ‘fanau-faahou-hia’ i te varua moˈa e a riro atu ai ei mau taata aiˈa i te pae varua e te Mesia (Mataio 16:19; Ioane 3:1-8). No te reira ra, ua faaohipa ïa o Petero e toru taviri taipe: te taviri matamua no te mau ati Iuda, te piti no te mau Samaria e te toru no te mau Etene (Ohipa 2:14-42; 8:14-17; 10:24-28, 42-48). No reira, ua farii aˈera te Atua ra o Iehova o te ore e haapao i te huru o te taata, i te feia i maitihia no roto mai i te mau nunaa atoa, i te haamaitairaa oia hoi ia riro atu ei mau taeae varua no Iesu e ei mau taata aiˈa no te Basileia. — Roma 8:16, 17; Petero 1, 2:9, 10.

17. a) Eaha te orama faahiahia mau ta Petero i ite, e no te aha? b) Ua arataihia ˈtu o Petero i ǒ vai, e o vai te tiai maira ia ˈna i reira? c) Eaha ta Petero i faahaamanaˈo atu i taua mau Etene ra, eaha râ ta te Atua ra o Iehova i haamaramarama maitai mai ia ˈna?

17 Ei faaineineraa ia Petero no te faaohipa i te toru o te taviri no te mau Etene, ua horoa maira o Iehova i te hoê orama faahiahia mau, te orama no nia i te mau animala viivii, e ua na ô atura ia ˈna e: “A tia a taparahi, e Petero, a amu.” Teie hoi te auraa o taua orama ra: “O ta te Atua i tamâ ra, eiaha oe e parau e, e mea viivii ïa.” (Ohipa 10:9-16). Te hinaaro ra o Petero e ite e eaha te auraa o taua orama ra: aita hoi o ˈna e taa ra. Teie râ, ua haere maira e toru taata e tii ia ˈna e aratai atu i ǒ Korenelio, ofitie roma e tavini ra i Kaisarea. I te mea hoi o te pu iho taua oire ra no te nunaa roma i Iudea, mea tano iho â ïa ia faaea o Korenelio i reira. I roto atura ïa i taua aorai o te mau Etene ra, to Korenelio, to ˈna utuafare fetii e to ˈna mau hoa rahi roa tiairaa ia Petero. Ua na ô atura te aposetolo ia ˈna e: “Ua ite hoi outou e, e ore te taata ati Iuda e amui atu, e e ore hoi e tomo i te fare o te taata o te hoê fenua ê ra; ua faaite mai râ te Atua ia ˈu e, eiaha vau e parau i te taata e, e viivii e te mâ ore hoi. I haere mai ai au i te tipaparaahia aˈenei, aore au i mârô.” — Ohipa 10:17-29.

18. a) Eaha te faaiteraa faufaa mau ta Petero i faaite atu i mua ia Korenelio e ta ˈna mau manihini? b) Eaha te ohipa faahiahia roa i tupu i muri aˈe to Petero faaiteraa i te parau no nia ia Iesu? c) Eaha te faanahoraa i ravehia no taua mau Etene ra i farii i te kerisetianoraa?

18 I muri aˈe i to Korenelio faataaraa ˈtu e mea nafea to te Atua aratairaa i te mau mea, ua na ô aˈera o Petero e: “Ua ite mau atura vau e ore te Atua e haapao i te huru o te taata. O tei mǎtaˈu ra ia ˈna, e o tei rave i te parau-tia i te mau fenua atoa ra, o te itehia mai ïa e ana.” (Ohipa 10:30-35). I muri iho, a faaite ai te aposetolo i te parau no nia ia Iesu Mesia, ua tupu aˈera te hoê ohipa faahiahia mau: “Te parau atura Petero i taua mau parau nei, ua mairi maira te [varua moˈa] i nia iho i taua feia atoa i faaroo mai i taua parau ra.” “Maere atura [te mau ati Iuda e apee ra ia Petero], i te mea i niniihia mai te [varua moˈa] horoa-noa-hia ra i nia atoa i te Etene. I faaroo atura hoi ratou ia ratou i te parauraa i te parau ěê”. Ua na ô atura hoi Petero e: “E tia anei i te taata ia faaore i te pape ia ore ia bapetizohia teie nei feia, o tei noaa hoi ia ratou te [varua moˈa] mai ia tatou atoa nei?” O vai hoi tei nehenehe e patoi atu ia ratou, i te mea hoi e ua niniihia ˈtu te varua moˈa o te Atua o te mau raˈi, te Atua o te ore e haapao i te huru o te taata, i nia i taua mau Etene ra tei farii i te kerisetianoraa? No reira, ua faaue atura o Petero e “e [ia bapetizohia ratou] ma te iˈoa o te Fatu [Iesu Mesia] ra”. — Ohipa 10:36-48.

“No te mau fenua atoa”

19. No te aha te au-ore-raa i rotopu i te mau nunaa i rahi roa ˈi e ua parare roa te reira i hea?

19 Te ora nei tatou i te mau “mahana hopea” o te amuiraa o te mau mea nei; oia mau, ua tae hoi i te mau “tau hopea”. Ua riro hoi te taata ei miimii, ei faaahaaha, teoteo, e te aroha ore, te tahemo parau au, haapao ore, iria, mârô, faateitei (Timoteo 2, 3:1-5). I roto i taua huru tupuraa nei, eita iho â ïa e maerehia e ia rahi noa ˈtu te tahae e te mau au-ore-raa i rotopu i te mau nunaa i roto i te ao nei. No reira, i roto e rave rahi mau fenua, mea riri roa hoi na te mau taata no te mau nunaa ěê e no te mau iri ěê i te tahi e te tahi, oia hoi mea hae roa na ratou te tahi e te tahi, o te riro hoi i te faatupu i roto vetahi o taua mau fenua ra, i te mau haavîraa uˈana mau. I roto atoa i te mau totaiete e parauhia e mea maramarama, e rave rahi mau taata mea fifi roa na ratou ia faaruru atu i to ratou mau manaˈo no nia i te haapaoraa i te huru o te taata. Hau atu, mai te huru ra e te parare noa ˈtura taua fifi nei i roto i te mau vahi o te ore hoi e manaˈohia e e tapae roa ˈtu i reira, mai te mau motu, i reira hoi te hau e vai ai.

20. a) Eaha ta Ioane i ite ma te faauruahia mai e te Atua? b) Eaha te tupuraa ta taua parau tohu nei e ite nei? c) Eaha te mau fifi ta vetahi i ore â i nehenehe e faaruru, e e tia ia ratou ia imi i te ravea i hea?

20 Noa ˈtu â ïa e i roto e rave rahi mau tuhaa o te ao nei, aita te hau e itehia ra i rotopu i te mau nunaa, ua faaite mai te Atua ra o Iehova, o te ore e haapao i te huru o te taata e, e faatupu mai oia i te hoê nunaa aau rotahi no te mau fenua atoa e no te mau nunaa atoa, o te fanaˈo roa i nia i te fenua taatoa nei i te hoê autahoêraa faahiahia mau. Ma te faauruahia e te Atua, ua ite aˈera te aposetolo Ioane i “te feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa, i te tia-noa-raa i mua i te terono, e i mua i te Arenio”, i te arueraa ia Iehova (Apokalupo 7:9). Te tupu ra hoi taua parau tohu nei. I teie mahana, i roto e 210 fenua, hau atu i te 3 300 000 Ite no Iehova no roto mai i te mau nunaa atoa e te mau opu atoa teie e ite nei i te autahoêraa e te hau i roto i te mau nunaa. Teie râ, e mau taata tia ore noâ ratou, e e riro paha e mea fifi roa na vetahi o ratou, noa ˈtu e ua ite mau ratou i te reira, ia faaore i to ratou mau fifi i te pae no te hiˈoraa i te huru o te taata. Nafea hoi ia arai i taua fifi ra? E tuatapapahia taua uiraa nei i roto i te tumu parau i mua nei, e ua niuhia hoi te reira i nia i te mau aˈoraa faufaa ta te Parau a te Atua o te ore e hiˈo i te huru o te taata ra o Iehova, e horoa mai nei.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ No te aha e nehenehe ai e parau e aita o Iehova i haapao i te huru o te taata i te faaohiparaa oia i te mau ati Iseraela?

◻ Na te aha e haapapu ra e aita o Iesu i haapao i te huru o te taata e aita hoi to ˈna taua mau huru manaˈo ra?

◻ Na te aha i tauturu ia Petero ia papu e “e ore te Atua e hiˈo i te huru o te taata”?

◻ Noa ˈtu â ïa e aita te hau i rotopu i te mau nunaa e itehia ra i roto i te ao nei, eaha te parau tohu no nia i te autahoêraa teie e tupu nei?

[Hohoˈa i te api 19]

Ua parau atura o Paulo i to Ateno e: ‘Na te Atua i hamani i te taata i te mau fenua atoa.’

[Hohoˈa i te api 21]

I te mea hoi e aita oia i hiˈo i te huru o te taata, ua faaite aˈera o Iesu i te parau mau i te hoê vahine Samaria i te apoo pape o Iakoba, i pihai iho ia Sikara.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono