VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w88 1/1 api 3-11
  • Te mau mahana hopea: te hoê tau ootiraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau mahana hopea: te hoê tau ootiraa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê tau ootiraa
  • Te tabula taviniraa matahiti
  • Te hoê tau e tia ai tatou ia ohipa
  • Te mea e tiaturi ai tatou e e tupu mau â te maraaraa
  • Te poto nei hoi te tau
  • A tamau noa i roto i te ohipa ootiraa!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • Ta te pororaa i faatupu mai: Ua teatea te mau faaapu no te ootiraa
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • “Ua mairi Babulonia Rahi!”
    Apokalupo—Tatararaa hopea
  • A riro ei feia ooti oaoa!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
w88 1/1 api 3-11

Te mau mahana hopea: te hoê tau ootiraa

“Ua hiˈo atura vau, e inaha, e ata teatea, e te parahi ra te hoê i nia iho i taua ata ra, mai te Tamaiti a te taata ra te huru, ma te korona auro i nia i tana upoo, e ma te mauhaa ooti ooi i tana rima.” — APOKALUPO 14:14.

1. Eaha te mau mea e itehia nei i to tatou nei senekele e 20, a riro atu ai hoi ei anotau taa ê mau?

UA RIRO mau teie senekele 20 ei anotau arepurepu, inaha hoi: ua ite te huitaata nei e piti na tamaˈi rahi riaria mau; e rave rahi mau fenua tei aueue i te orureraa hau; ua faatupu te oˈe i te mauiui mai tei ore i iteahia aˈenei i roto i te Aamu; te mau-ore-raa i te pae faanavairaa faufaa, te ohipa taparahi taata, te haaviiviiraa e te mau maˈi riaria mau teie e haamǎtaˈu nei i te oraora-maitai-raa o te taata tataitahi. Ua faatupu atoa hoi te taata e rave rahi mau ohipa faahiahia mau i te pae no te ite aravihi. Aita anei i noaa mai ia ˈna te puai o te atome? Ua tae atoa hoi oia i nia i te avae. I te parau mau, ua riro mau â to tatou anotau ei anotau taa ê i roto e rave rahi mau tuhaa. Teie râ, te vai ra hoê ohipa faufaa roa ˈˈe o to tatou nei tau, ia tapirihia mai te tahi atu mau ohipa i pihai iho ra, e riro ïa ei mea faufaa ore.

2. Eaha te ohipa i tohuhia mai e Daniela te tupu mai i to tatou nei tau?

2 Ua tohuhia mai taua ohipa faahiahia mau ra i te senekele 4 hou to tatou nei tau na te peropheta ra o Daniela. A tuatapapa na i ta ˈna e parau ra ma te faauruahia mai e te Atua: “Hiˈo ihora vau i taua orama i te rui ra, e inaha, te hoê mai te Tamaiti a te taata ra i te haerea mai na roto i te mau ata o te raˈi ra; e ua haafatata ˈtura oia i To te mau mahana tahito ra, e tuuhia ihora i pihai iho ia ˈna. E ua horoahia maira te mana, e te hinuhinu, e te basileia no ˈna, ia auraro mai te taata atoa, e te mau fenua atoa, e te reo atoa ia ˈna.” — Daniela 7:13, 14.

3. a) O vai “To te mau mahana tahito ra”, e eaha ta ˈna i horoa ˈtu i “te hoê mai te Tamaiti a te taata ra”? b) O vai hoi taua “hoê mai te Tamaiti a te taata ra”, e nafea te mau upoo faatere haapaoraa ati iuda i te fariiraa i te pahonoraa a Iesu i taua uiraa nei?

3 “To te mau mahana tahito ra”, o te Atua ra ïa o Iehova. Te ite ra o Daniela ia ˈna i roto i “te mau ata o te raˈi”, oia hoi i roto i te mau reva varua itea-ore-hia e te mata taata nei; e te horoa ra oia i te mana arii i “te hoê mai te Tamaiti a te taata ra”. O vai hoi taua “hoê” ra? Ua pahono mai Iesu i taua uiraa nei i te matahiti 33 o to tatou nei tau, ia ˈna i tia ˈtu i mua i te Sunederi. I te mea hoi e ua faahepo atu te tahuˈa rahi ia ˈna ia faaite mai ma te tǎpǔ mai e o ˈna mau anei te Mesia aore ra eita, ua pahono atura Iesu ma te itoito e ma te faaohipa i te parau tohu a Daniela i nia ia ˈna iho i te na ôraa ˈtu e: “E ite outou a muri atu i te Tamaiti a te taata i te parahiraa i te rima atau o te Atua mana, e te haereraa mai na roto i te ata o te raˈi ra.” Maoti hoi i te auraro atu i te Arii i maitihia e Iehova, ua pari aˈera te tahuˈa rahi ia ˈna i te faaino; e inaha, ua faahepo maira te mau upoo faatere haapaoraa ia Ponotio Pilato ia faautua oia ia Iesu i te utua pohe. — Mataio 26:63-65; 27:1, 2, 11-26.

4. Afea ra to Iesu faakoronaraahia i te korona arii, e noa ˈtu tei hea patoiraa?

4 Ua faufaa ore mau â to te mau ati Iuda tamataraa i te patoi mai i teie mau parau a Iesu; inaha, ua faatiahia mai oia mai roto mai i te feia pohe e ua haere atura i nia i te raˈi, a tiai noa ˈtu ai i te tau o Iehova e horoa mai ai i roto i to ˈna rima te Basileia (Ohipa 2:24, 33, 34; Salamo 110:1, 2). Ua tae mai taua anotau ra i te matahiti 1914. Te faaite maira hoi te mau ohipa i tupu e ua faakoronahia o Iesu i te mau avae hopea o taua matahiti ra na “To te mau mahana tahito ra” e ua haamata oia i te faatere (Mataio 24:3-42). Ua tupu te Basileia i rotopu i te hoê huru patoiraa rahi mau. Teie râ, aita te mau upoo faatere haapaoraa ati iuda o te senekele 1, aita atoa hoi te mau puai i tahoêhia o te mau nunaa, aita atoa o Satani e ta ˈna mau demoni i nehenehe e rave e ia ore te hinaaro o te Atua ia tupu (Salamo 2:2, 4-6; Apokalupo 12:1-12). I te tau i haapaohia ra e Iehova, i te matahiti 1914, ua faaroohia aˈera teie himene i roto i te mau raˈi: “O te basileia ra o teie nei ao ua riro ei basileia no to tatou Fatu e no ta ˈna ra Mesia, e e vai ïa te hau ia ˈna e a muri noa ˈtu.” (Apokalupo 11:15). Mai taua taio mahana mairâ, te mau taata te ora-noa-raa i roto i te “mau mahana hopea” o te amuiraa iino o te mau mea nei. — Timoteo 2, 3:1.

Te hoê tau ootiraa

5. a) O vai, ia au i te parau tohu a Daniela, te tavini ei arii faakorona-apî-hia? b) Eaha te orama e faaite maira ia Iesu i faakorona-apî-hia ta te aposetolo Ioane i ite?

5 Ia au i te parau tohu a Daniela, ia faakoronahia o Iesu, ‘e auraro te mau taata atoa, e te mau fenua atoa, e te reo atoa ia ˈna’. Nafea hoi te reira e nehenehe ai inaha, aita te mau taata i roto i to ratou taatoaraa e farii ra i to ˈna mana arii? Te pahono maira te hoê orama faufaa mau ta te aposetolo Ioane e horoa maira, i taua uiraa nei. Teie hoi ta Ioane e faatia ra no nia i te mau mea ta ˈna i ite: “E inaha, e ata teatea, e te parahi ra te hoê i nia iho i taua ata ra, mai te Tamaiti a te taata ra te huru, ma te korona auro i nia ta ˈna upoo, e ma te mauhaa ooti ooi i ta ˈna rima.” (Apokalupo 14:14). I ô nei, mai roto atoa i te orama a Daniela, te itehia ra o Iesu te parahi ra i nia i te hoê ata; te parauhia ra hoi oia e “te hoê mai te Tamaiti a te taata ra”. E korona arii to nia i to ˈna upoo; teie râ, e ere te sepeta ta ˈna e tapea ra i roto i te rima, e mauhaa ooti râ. No te aha hoi te reira?

6. Ua faaue atu Iehova i te Arii faakorona-apî-hia ia faatupu i tei hea ohipa?

6 Te na ô râ o Ioane e: “Ua haere maira hoi te hoê melahi mai roto mai i te hiero ra, ma te pii-hua-raa ˈtu te reo i tei parahi i nia i te ata ra, A faafao na i te mauhaa ooti na oe a ooti, ua tae hoi te tau ootiraa na oe ra: ua auhune paari roa hoi te fenua nei.” Noa ˈtu â ïa e Arii oia, e tamau noâ o Iesu i te auraro i te mau faaueraa a Iehova, e noho ra i roto i te “hiero”. No reira, i te mea hoi e ua faaue atu o Iehova ia ˈna e rave i te hoê ohipa ootiraa i roto i taua mau mahana hopea ra, ua auraro atura oia. “Ua faafao maira [Iesu] i ta ˈna mauhaa ooti, pau ihora te fenua nei i te ootihia”. — Apokalupo 14:15, 16; Hebera 9:24; Korinetia 1, 11:3.

7. a) Eaha te “tau ootiraa o te fenua nei”? b) Ua haamata te tau ootiraa na roto i tei hea ohipa?

7 Eaha hoi taua “tau ootiraa ra i te fenua nei”? O te mau taata ïa e haere maira i rapae i te ao a Satani no te tavini ia Iehova e ta ˈna Arii. Ua haamata te tau ootiraa na roto i te haaputuputuraahia te toea o te mau 144 000 taata e faatere atu i pihai iho ia Iesu i roto i te mau raˈi (Mataio 13:37-43). O ratou “te Iseraela a te Atua” e te mau “oho matamua na te Atua e na te Arenio ra”. Ua hoohia mai ratou mai roto mai “i te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa e te mau fenua atoa”. (Galatia 6:16; Apokalupo 14:4; 5:9, 10.) Mea na reira ˈtura to te mau taata no te mau “[nunaa] atoa, no te mau fenua atoa, e te mau reo atoa” ia tavini i te Arii ra o Iesu.

8. a) I tei hea matahiti e nehenehehia ˈi e manaˈo e ua hope te haaputuputuraahia te mau melo hopea o te toea? b) Ia au i te tahi atu â orama a Ioane, e tamau â te tau ootiraa na roto i tei hea haaputuputuraa?

8 Teie râ, e ere te reira anaˈe. Te faaite maira te tahi â orama a te aposetolo Ioane ia tatou i te mau melo hopea o na 144 000 ia tapaohia i te tapao taati (Apokalupo 7:1-8). E nehenehe atura hoi ta tatou e manaˈo e mai te peu e e tia ia parauhia, ua oti te haaputuputuraa o taua toea nei i te matahiti 1935 ra. Te parau mairâ o Ioane e ua ite â o ˈna i muri iho i “te feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa, i te tia-noa-raa i mua i te terono, e i mua i te Arenio”. (Apokalupo 7:9-17.) No reira, te tamau noa râ te tau ootiraa i te tupu, e e rave rahi mau taata no roto mai i te mau “[nunaa] atoa, no te mau fenua atoa, e te mau reo atoa” teie e tavini nei i te Arii ra o Iesu.

9. O vai taua feia apî ra i amui mai, e eaha ˈtu â te tahi mau parau tohu e faaite mai i to ratou haaputuputuraahia i te “tau hopea”?

9 Te oaoa nei hoi taua mau taata ra i tae apî mai i te manaˈoraa e e ora ratou e a muri noa ˈtu i nia i te hoê fenua e faarirohia ei paradaiso, e te reira i raro aˈe i te faatereraa a te Arii i haamauhia e Iehova (Salamo 37:11, 29; 72:7-9). Ua faaite mai hoi e rave rahi atu â mau parau tohu i te parau no to ratou haaputuputuraahia. Ei hiˈoraa, ua tohu mai o Isaia e ia tae i “te mau mahana hopea ra”, e tairuru mai te mau nunaa i te fare o Iehova (Isaia 2:2, 3). Ia au i te parau tohu a Hagai, e aueue te mau nunaa, e ‘e tomo mai te mau mea hinaarohia ra o te mau nunaa atoa’. (Hagai 2:7.) Ua faahiti mai o Zekaria i te parau no na “taata tino ahuru no roto i te mau parau atoa o te mau fenua ra” o te tahoê mai i te nunaa o te Atua (Zekaria 8:23). Hau atu â, ua tohu mai o Iesu iho i te parau no te haaputuputuraahia te hoê “feia rahi roa” ia ˈna i parau e: “Ia tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana, e te mau melahi moˈa atoa ra, ei reira oia e parahi ai i nia iho i to ˈna terono hanahana; e e haaputuputuhia to te mau fenua atoa i mua i to ˈna aro: e na ˈna e faataa ê ia ratou mai te tiai mamoe e faataa ê i te mamoe e te puaaniho ra: e e tuu oia i te mamoe i ta ˈna rima atau, e te puaaniho i te rima aui.” — Mataio 25:31-33.

10. a) Mea nafea te “tau ootiraa o te fenua nei” i te faatupuraahia? b) O vai ma anaˈe te mau taata teie e tahoê atu nei e te mau melahi i roto i taua ohipa ra?

10 Oia mau, te hiˈopoa-hohonu-hia ra hoi te huitaata atoa nei, e te faataa-ê-hia nei te mau “mamoe” i te mau “puaaniho” ra. Nafea hoi taua ohipa nei ia tupu? I roto i te orama a Ioane, te tahoêhia ra te “tau ootiraa o te fenua” i te mau poroi puai mau e porohia ra e te mau melahi. Te faaite ra hoi te hoê melahi i te hoê “evanelia e tia i te vairaa”; te tahi ra, te toparaa ïa o “Babulonia rahi”; e te toru ra, te faaara maira ïa i te parau no nia i te haamoriraa a te “puaa”, te amuiraa politita a Satani (Apokalupo 14:6-10). Parau mau, aita aˈenei taata i faaroo aˈenei i to ratou reo, ua faaite râ hoi te mau taata haapao maitai i te mau parau mai te mau parau a taua mau melahi ra (Mataio 24:14; Isaia 48:20; Zekaria 2:7; Iakobo 1:27; Ioane 1, 2:15-17). Mea papu maitai atura ïa e te mau poroi i horoahia ˈtu i te mau melahi ra, na te mau afai parau taata nei ïa e ohipa nei i raro aˈe i te aratairaa a te mau melahi, e haere nei e faaite. Ia au i ta ratou huru fariiraa mai i taua mau parau ra, tei roto te mau taata i te anairaa o te mau “mamoe” aore ra tei roto i te mau “puaaniho”. I roto i te roaraa o teie senekele e 20, o te mau Ite no Iehova anaˈe tei tahoê atu i te mau melahi i roto i taua ohipa faufaa mau ra.

11. Eaha te faufaaraa ia faaitehia taua mau poroi ra?

11 Te haereraa e faaite i taua mau parau ra, o te ohipa rû roa ˈˈe ïa i ravehia i to tatou nei tau. Aita noa ˈˈe e ohipa maitai i te pae politita aore ra i te pae no te ite paari, noa ˈtu â ïa e mea faahiahia, e nehenehe e riro ei mea faufaa aˈe. Oia mau, te faaite maira taua mau parau e nafea râ te mau fifi o te huitaata nei ia faatitiaifarohia e te faaite maira hoi te ora mure ore no te mau taata e tapea i to ratou haapao maitai. Hau atu â, e te mea faufaa roa ˈˈe hoi, no nia ïa taua mau parau ra i te faaraaraa [haamoˈaraa] i te iˈoa o Iehova.

Te tabula taviniraa matahiti

12, 13. A horoa mai na te tahi mau numera no nia i te tabula taviniraa matahiti e faaite mai e ua tupu te hoê tau “ootiraa”.

12 Tera te tumu, i te mau matahiti atoa, te mau Ite no Iehova e hinaaro rahi ai e taio i te tabula taviniraa no nia i te mau ohipa i ravehia e te faanahonahoraa a Iehova, e te ite nei hoi ratou ma te putapû mau e te tamau mairâ oia i te haamaitai i te ohipa ta ratou e rave ra. Te faaite maira te tabula taviniraa no te matahiti 1987, e faaitehia ˈtu i roto i te mau api i mairi, e i te matahiti i mairi aˈenei, ua ohipa mau â te mau melahi e te mau taata e turu ra ia ratou.

13 Ua faaroohia te parau apî maitai i roto e 210 fenua, oia hoi ‘i roto i te mau taata atoa, e te mau fenua atoa, e te reo atoa’ e nehenehe e porohia ˈtu i to tatou nei tau (Mareko 13:10). Hau atu â, ua ohipa amui e 3 395 612 feia poro, numera tei ore aˈenei hoi i itehia i roto i te aamu o te mau kerisetiano, i roto i taua ohipa ra. E mau numera faahiahia mau atoa hoi tei tapaohia mai no roto mai i te tahi mau fenua. Ei hiˈoraa, i te mau Etats-Unis, ua taeahia te hoê faito 773 219 feia poro. E piti atoa fenua, te fenua Beresilia e te fenua Mexique, tei tapao mai i te mau numera hopea oia hoi 216 216 e 222 168 feia poro, e e ono atu â fenua, mai te fenua Helemani, Beretane, Italia, Tapone, Nigéria e to Philipino ma, tei faataa mai i te tahi mau maraaraa oia hoi, hau atu i te 100 000 feia poro. I te tahi aˈe pae, tau tausani noa feia poro aore ra i raro mai i taua numera nei, te itehia i roto i te tahi mau fenua taata roa. Mea faufaa roa atoa hoi te ohipa a taua mau taata haapao maitai ra, e teie e faaitoito nei i te faaanaana i te maramarama o te parau mau i roto i te mau taime fifi roa. — Mataio 5:14-16.

14. Eaha te huru taata e haaputuputuhia nei i roto i te faanahonahoraa a Iehova?

14 Parau mau, e ere te maraaraa iho ta te mau tavini a te Atua e haafaufaa rahi ra, i te mea râ e e mau “mea hinaarohia” i mua i te aro o te Poiete te mau pǐpǐ apî atoa e haere mai nei i roto i te faanahonahoraa a Iehova. E rave rahi o taua mau taata ra i mutaa ihora, ‘i autâ noa e i pii hua, i te mau parau faufau atoa i ravehia’ ta ratou e haapao na i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano (Ezekiela 9:4). E i te mea hoi e te hinaaro ra ratou ia haapiihia ratou i te mau eˈa o te Atua i tairuru mai ai ratou paatoa i te “mouˈa o Iehova” ra. (Isaia 2:2, 3.) I roto i te hoê ao viivii e te nounou taoˈa, te rave nei o Iehova e ia faaite mai te tahi tau hanere tausani taata i te mau matahiti atoa e e “mau mea hinaarohia ra” ratou Na ˈna. Te faaite papu maira hoi te reira e te haamaitai maira oia i to ˈna nunaa.

Te hoê tau e tia ai tatou ia ohipa

15. a) Mea aano anei te tuhaa fenua e tia ia porohia? b) Eaha, ia au i te orama a Ioane, te ohipa a te “feia rahi roa”?

15 E ohipa rû mau te pororaa a te mau Ite no Iehova. No te aha hoi? A tahi, no te mea e tuhaa fenua rahi roa ta ratou, e e tia hoi te “evanelia” ia porohia i “te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa”. (Apokalupo 14:6.) I roto i te parabole a Iesu, o te mau taata no te mau “fenua atoa” tei faataa-ê-hia ei “puaaniho” e ei “mamoe”. Auê mau ïa ohipa faufaa mau e! Auaa râ hoi, te arue nei te “feia rahi roa” ta Ioane i ite orama, i te Atua “i te rui e te ao, i roto i to ˈna hiero”. (Apokalupo 7:15.) I te matahiti i mairi aˈenei, ua faaau maite te “feia rahi roa” e tae noa ˈtu te mau kerisetiano faatavaihia i te varua i taua orama ra na roto i te horoaraa e 739 019 286 hora i roto i te ohipa pororaa. Taua numera faahiahia mau ra hoi, ia au i te hoê faito au noa ia numerahia i roto i te ao taatoa nei, ua hau atu ïa i te 18 hora i te avae no te taata poro tataitahi. Ia faaau outou i teie numera i na 12 hora i ravehia tau ahuru matahiti i teie nei, e ite mau ïa outou i te maraaraa ta te ohipa pororaa e ite nei i roto i taua tuhaa ra. Eaha hoi ta outou faito ohipa ia faaauhia i te faito au noa o te ao taatoa nei?

16. a) Nafea tatou e nehenehe maitai ai e ‘faaite onoono i te parau’? b) E hia rahiraa kerisetiano tei apiti mai i roto i taua ohipa ra i te matahiti i mairi aˈenei?

16 A tapao atoa na i te maraaraa apî i roto i te mau pionie tamau e mau pionie tauturu: 650 095 rahiraa. Te faaite maira taua numera ra e ua hau atu â te pionie i te matahiti i mairi aˈenei i te feia poro a 25 matahiti i teie nei. To roto atoa anei outou i mutaa iho i taua mau pionie ra? Mai te peu e e, ua faaohipa ïa outou ma te faahiahia mau i te aˈoraa a Paulo e na ô ra e: “E faaite hua oe i te parau, ia onoono maite â.” (Timoteo 2, 4:2). No te aha hoi e ore ai e rave i te taviniraa pionie hoê aˈe avae i roto i te matahiti taviniraa 1988?

Te mea e tiaturi ai tatou e e tupu mau â te maraaraa

17. Eaha te mau numera e faaite maira e e maraaraa faahiahia mau â to mua?

17 Mea faahiahia mau â te mau mea e tiaturi ai tatou e e tupu mau â te maraaraa i mua ia tatou nei. I te matahiti i mairi aˈenei, e 3 005 048 haapiiraa bibilia i arataihia i te utuafare o te taata, e e riro mau â te feia haapii tataitahi i te Bibilia ei ‘mea hinaarohia’ ra. Hau atu â, e 8 965 221 taata tei tae mai i te Oroa amuraa a te Fatu ra i te avae eperera i mairi aˈenei. I roto i te feia i tae mai, e ere hoi te rahiraa i te mau Ite no Iehova, e ere te mea maoro roa to vetahi pae anaanataeraa mai i te Parau a te Atua: ua farii-maite-hia ratou, e te faaitoito atu nei matou ia ratou ia tamau â i te haere i mua; ua haere ê mai na vetahi pae e rave rahi taime i te oroa Haamanaˈoraa, tapao haapapu e mea anaanatae mau na ratou ia amuimui mai i roto i te mau Ite, ma te ore râ hoi e hinaaro e haere â i mua.

18. Ia au i te mau parau tohu a Iesu e a Zekaria, eaha te huru te tia ia tatou ia faaî e nehenehe ai tatou e ô i rotopu i te mau “mamoe” a Iehova?

18 E tia mau â te anaanatae o taua mau taata ra i te parau mau bibilia, ia haapopouhia. Teie râ, ia haamanaˈo râ tatou e, i roto i te parabole a Iesu, te mau “mamoe” e rave atu i te ora mure ore, o te mau taata ïa tei tauturu i te mau taeae o te Mesia e tei tahoê atu ia ratou (Mataio 25:34-40, 46). I roto i te parau tohu a Zekaria, te parau ra na “taata tino ahuru” ra — te numera ahuru, te hoê numera taatoa ïa teie — e: “E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.” (Zekaria 8:23). E hau atu â hoi taua mau taata nei i te riro ei hoa: inaha, te ‘haru’ ra ratou i te nunaa o te Atua e te haere atura na muri ia ˈna, ma te pûpû ia ratou no te tavini i to ˈna Atua. No te faatupu i taua huru nei i to tatou nei mau mahana, e tia ia tatou ia faaô roa ˈtu i roto i te faanahonahoraa a Iehova.

Te poto nei hoi te tau

19, 20. a) Ia au i te orama a Ioane, eaha te tupu i muri aˈe i te “tau ootiraa o te fenua”? b) Eaha ihora ïa te roohia i nia i te mau taata atoa o te ore roa ˈtu e auraro i te Arii ra ia Iesu?

19 Te piti o te tumu te tau ootiraa e riro ai ei ohipa rû mau, inaha, ua fatata roa ïa oia i te hope (Mataio 24:32-34). Eaha hoi te tupu i muri iho? Ia au i te orama a Ioane, “ua haere maira te hoê melahi mai roto mai i te hiero i nia i te raˈi, e mauhaa ooi atoa ta ˈna. Ua haere maira te hoê melahi â, mai te fata maira; e mana to ˈna i te auahi nei; ua pii hua ˈtura oia i tei mau te mauhaa ooi ra, na ô atura, A maoa na te mauhaa ooti na oe na, a ooti te mau peenave vine o te ao nei; ua para roa hoi te vine. Ua maoa maira te melahi i ta ˈna mauhaa ooti i roto i te mau vine o te fenua nei, ooti ihora i te mau vine o te ao nei, e ua huri atura i roto i te neneiraa rahi uaina ra o te riri o te Atua ra”. — Apokalupo 14:17-19.

20 Ia oti te tau ootiraa o te “mau mea hinaarohia ra”, aita ˈtura e faufaa faahou ia vai mai teie nei ao tahito. “Te peenave vine o te ao nei”, oia hoi te amuiraa o te mau mea o te ao nei a Satani, e haamouhia ïa. E tia atoa hoi i te mau enemi o te Mesia ia farii i te Arii i maitihia e Iehova. Te papai nei Ioane e: “Inaha, te haere mai na oia [Iesu] i roto i te ata, e ite te mau mata atoa ia ˈna, e te feia atoa i patia ia ˈna ra: e e auê te mau opu atoa o te ao nei ia ˈna.” (Apokalupo 1:7; Mataio 24:30). Mea na reira ˈtura te mau parau ta Iesu i faahiti atu i te mau upoo faatere haapaoraa ati iuda, te feia matamua tei “patia ia ˈna”, ia tupu. (Mataio 26:64.) Parau mau, eita taua mau taata faaroo haavare ra e faatiahia mai no te ‘ite’ atu ia Iesu (Mataio 23:33). Teie râ, te feia atoa i teie mahana e na reira i te feruri e teie e ore e farii nei i te Arii i haamauhia e Iehova, e tia mau atura hoi ia ratou ia farii ia ˈna ia haere mai oia e haamou i te mau nunaa i Aramagedo. — Apokalupo 19:11-16, 19-21.

21. No te aha te mau tavini a te Atua e tia ˈi ia faaitoito e ia horoa i to ratou taime no te tahoê atu i te mau melahi?

21 Oia mau, tei roto te ora o te taata tataitahi i te fifi, e tei nia ia tatou te hopoia teimaha mau oia hoi, te tahoêraa ˈtu i te mau melahi; inaha, auê ïa haamaitairaa faahiahia mau ta tatou e! Ia nehenehe na tatou e tamau â i te horoa i to tatou taime e to tatou puai e te mau melahi, e i te faaitoito i te haere e maimi i te mau taata aau mamoe atoa, te mau “mea hinaarohia ra” a Iehova, hou te tau ootiraa e hope ai!

A faataa mai na

◻ E tae roa mai i teie nei, eaha te ohipa faufaa roa ˈˈe o te senekele e 20?

◻ Eaha mau na te “tau ootiraa o te fenua”, e nafea hoi te reira ia faatupuhia?

◻ Eaha vetahi mau huru o te mau “mamoe” a Iehova?

◻ Te faaite maira anei te tabula taviniraa matahiti e ua haamaitai mai Iehova i te tau ootiraa?

◻ No te aha te ohipa pororaa e riro ai ei ohipa rû mau?

[Tapura i te api 6-9]

TABURA TAVINIRAA A TE MAU ITE NO IEHOVA O TE AO TAATOA NEI NO TE MATAHITI TAVINIRAA 1987

(Hiˈo i te papai)

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono