VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/5 api 21-26
  • Inaha, teie te hau! — ia paraparau te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Inaha, teie te hau! — ia paraparau te Atua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘Te mau ratere o te reva nei’
  • “Te evanelia e tia i te vairaa”
  • Te ohipa maira te mau nuu no te raˈi mai
  • Te mau mea ta te Basileia o te Atua e rave
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Te parau mau no nia i te mau melahi
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2017
  • E tauturu te mau melahi ia oe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2017
  • Fatata roa te opuaraa a te Atua i te tupu
    Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/5 api 21-26

Inaha, teie te hau! — ia paraparau te Atua

“E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea.” — ISAIA 9:7.

1. A parau tamau noa ˈi te mau tia mana o te ao nei no nia i te hau, eaha ïa te ohipa i tupu i roto i te aamu taata nei?

TE TAMAU noa nei te feia faatere o teie nei ao i te faahiti i te parau no te hau, e te faaite nei te mau nunaa i to ratou hinaaro e ite i taua hau ia haamauhia. Teie râ, te faahaamanaˈo maira te huru tupuraa i teie nei mahana i ta te peropheta Ieremia i parau e: “Ua hiˈo hoi tatou i te hau, e aore roa e maitai; ua tia hoi i te ora, e inaha, o te horuhoru!” (Ieremia 8:15). Oia mau, mai te taparahiraahia mai â o Abela na Kaina, aita te ao nei i ite i te hau mau, o te ino râ ta ˈna i ite. Ua riro mau atura ïa te senekele e XX, ta te mau tamaˈi i haapohe hoê hanere milioni taata, ei anotau ino roa ˈˈe o te Tuatapaparaa. I to tatou nei tau, 97 i nia i te hanere o te huiraatira o te ao nei tei ô atu i roto i te hoê aroraa. No reira atura ïa, a parau noa ˈi ratou i te parau no te hau, ua aratai te mau faatere o te ao nei i te mau nunaa e apee maira ia ratou i roto i tera e tera ati.

2. Eaha ˈtu â ta te ino e titau nei i te mau nunaa atoa?

2 I taua ino atoa ra, e tia ia amuihia mai te mau faahopearaa a te ohipa taparahi taata. Ei hiˈoraa, i te mau matahiti atoa, i te mau Etats-Unis, fatata e 20 000 taata tei taparahi-pohe-hia; hau atu i te 80 000 vahine tei haruhia, aita i taiohia te mau vahine atoa e mamû noa ra; fatata e piti milioni te taparahi-ino-hia ra e ta ratou tane; e fatata hoê utuafare i nia i te maha teie e roohia nei i tera aore ra tera huru ino. No reira hoi i nehenehehia ˈi e papai e: “Te ino noa ˈtura to tatou nei totaiete.” Hoê â huru tupuraa i roto i te rahiraa o te mau fenua.

3. E nehenehe te huitaata nei e roohia i tei hea ˈtu â ino i to tatou nei tau?

3 Teie râ, ia faaauhia i te mau ohipa a te mau mauhaa atomi i haaputuhia e tae roa mai i teie nei, mea haihai roa ïa te reira. Inaha, te vai ra te mau mauhaa atomi navai maitai no te taparahi pohe roa hoê ahuru ma piti taime i te mau taata atoa o te fenua nei. Ia au i te mau faaiteraa a te hoê taote, “eita roa ˈtu ta te pae rapaauraa a te mau taote no teie nei tau e nehenehe e tauturu i te taata e pepe i roto i te hoê tamaˈi atomi”. No te aha hoi? Teie ta te tahi atu taote e parau: “E pohe hoi te rahiraa o te mau taote, te mau vahine utuutu maˈi e te mau taata haapao matini (...). E parari te mau fare maˈi atoa. No reira, e iti roa mai hoi te taata tei ia ratou ra te ite e te mau ravea e hinaarohia no te faaora mai i te taata.”

4, 5. a) Eaha ta te hoê buka no nia i te ereraahia i te hau i to tatou nei tau, e faaite ra? b) Nafea te hoê taata toroa teitei na te hau, i te faaiteraa mai i to ˈna manaˈo no nia i taua tumu parau ra?

4 Te faahiti ra te hoê tumu parau tei neneihia aita i maoro aˈenei i roto i te Encyclopédie britannique e aita roa ˈtu te hau e itehia ra i to tatou nei tau. Teie to ˈna upoo parau: “Te ino noa ˈtura to tatou nei ao — Te haamǎtaˈuraa o te arepurepuraa i roto i te ao taatoa nei.” Teie te nehenehe e taiohia i roto: “I muri aˈe i te matahiti 1945, ua manaˈohia e eita roa ˈtu te ‘mau ravea apî i te pae no te aravihi’ e nehenehe e apehia e te oraraa no a muri aˈe o teie nei tau apî o te autahoêraa ïa e te au-maite-raa te itehia mai.” Ua itehia râ e “mea hape mau” taua mau manaˈo ra”. “Inaha, tei parau-faahou-hia ïa, (...) te haere noa ˈtura te ao nei ma te papu maitai i te ino-roa-raa. E rave rahi mau fenua tei riro te autahoêraa i te pae no te faanahonahoraa e i te pae varua tei manaˈohia e ua noaa mai, tei amahamaha (...) [ei] puhapa; [ei] pupu, [ei mau pupu] faaroo, (...) [ei] taatiraa feia totova, [ei] taatiraa guérilla, e [ei] pupu o te faaitoito ra i to haafaufaa mai to ratou iho maitai i roto i te ino.”

5 I roto i taua noâ huru manaˈo ra, teie ta te hoê rave ohipa marite a te hau, tiaraa teitei hoi i parau: “Te na nia ˈˈe nei te mau tumu e aueue ai te ao nei, e a tahi ra hoi i roto i te Tuatapaparaa, i te mau puai e ohipa nei no te hoê taatiraa nahonaho aˈe. Teie te faahopearaa e ravehia ia hiˈopoa-papu-hia te mau tiaturiraa a to te ao nei: te mau arepurepuraa i te pae totiare, te aehuehuraa i te pae politita, te fifiraa i te pae no te faanavairaa faufaa e te mau au-ore-raa i rotopu i te mau nunaa o te rahi roa ˈtu râ i te hopearaa o teie nei senekele.” Mai teie to ˈna faaotiraa i ta ˈna parau: “Ei haapoto-noa-raa i te parau, te haamǎtaˈuhia nei te huitaata nei e (...) e te itehia nei te huenaneraa i roto i te ao taatoa nei.”

‘Te mau ratere o te reva nei’

6. Mea nafea to te hoê vea faataaraa mai i te mau manaˈo ta te mau ratere no te reva mai e nehenehe e huti mai, no nia i teie nei ao?

6 Teie te nehenehe e taiohia i roto i te hoê vea no Cleveland, no nia i taua tumu parau ra: “Ia tere mai te tahi mau ratere i te hebedoma i mua nei na te hoê vahi atea mai [haapueraa fetia], e nehenehe anei ïa ta tatou e parau atu ia ratou e e tia ia tatou ia taparahi ia tatou iho no te haamau i te tiaraa teitei o te communisme aore ra o te capitalisme? E nehenehe anei ïa ta tatou e faataa ˈtu ia ratou e ua amahamaha tatou te taata nei ei mau nunaa taata e rave rahi e i te haˈa nei taua mau nunaa ra tei poihâ roa i te toto, no te taparahi te tahi i te tahi? Nafea hoi tatou e nehenehe ai e farii e te vaiiho nei tatou vetahi mau melo no to tatou nei huru ia pohe i te poia, e te tahi atu ia topa roa i raro e ia vai pouri noa, e te reira no te mea ua riro te hamaniraa i te mau mauhaa tamaˈi no te haapohe ei ohipa matamua na tatou? Eita ïa e ore e ia hoˈi atu taua mau ratere ra i roto i to ratou vahi atea [haapueraa fetia], i te faariro ia tatou ei mau taata ino. (...) E riro paha ïa tatou i te faahiti atu i te parau no ta tatou mau ohipa faahiahia i rave e no to tatou faaroo i te parau-tia, e hoata rii mai râ ratou ma te peapea e e haere atu ai hou te ati e tupu mai ai.”

7, 8. O vai te mau ratere puai teie hiˈopoa nei i te huitaata i to tatou nei tau? b) No te aha ratou i ratere mai ai?

7 E nehenehe paha ïa vetahi e pahono mai e: “Eita te hoê noa ˈˈe ‘ratere no te reva mai’ e rave i te hoê hiˈopoaraa mai te reira te huru.” Aita, aita iho â e taata no te reva materia mai; teie râ, tau matahiti i teie nei, te hiˈopoa maite maira te mau ratere puai roa ˈˈe e te maramarama hoi, i te ohipa ta te huitaata e rave nei i nia ia ˈna iho e ta ˈna e rave nei i te fenua. Taa ê atu, te ara nei ratou ia porohia te hoê parau taa maitai “hou te ati” e tupu ai.

8 O vai hoi taua mau ratere puai mau ra e hiˈopoa mai nei i te huitaata te tahi tau matahiti i teie nei? Te haapapu mai nei te mau Papairaa Moˈa e o te mau tia ïa o te Atua i roto i te mau reva varua, o te mau melahi haapao maitai ta ˈna i tono mai i nia i te fenua nei e hiˈopoa ia ˈna. Teie ta te Salamo 103:20 e parau mai nei no nia i taua mau melahi ra: “E haamaitai ia Iehova, e to ˈna ra mau melahi e, o tei hau i te puai, e ua haapao i ta ˈna faaueraa, i te faarooraa i tana reo ia parau.” E pinepine te Bibilia i te faahiti i te parau no taua mau melahi puai ra. Ei hiˈoraa, i roto i te Mataio pene 25, i reira e itehia ˈi te hoê parau tohu no nia i to tatou nei tau, teie ta tatou e taio i roto i te Mt 25 mau irava 31 e 32: “Ia tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana, e te mau melahi moˈa atoa ra, ei reira oia e parahi ai i nia iho i to ˈna terono hanahana; e e haaputuhia to te mau fenua atoa i mua i to ˈna aro: e na ˈna e faataa i te mamoe i te puaaniho ra.”

9. Eaha te tiaraa o Iesu Mesia i roto i te hiˈopoaraa i te huru o te huitaata nei?

9 Taua “Tamaiti a te taata ra” o te tia matamua ïa a te Atua, o Iesu Mesia. I muri aˈe i to ˈna faatia-faahou-raahia i roto i te mau raˈi, ua tiai oia ia horoa mai Iehova i roto i to ˈna rima i taua ohipa taa ê mau ra. Mai ta te Salamo 110:1 e faaite maira, ua na ô atura Iehova ia ˈna e: “E parahi oe i tau rima atau nei; e ia faarirohia e au to mau enemi ei taahiraa avae no oe.” Mai ta te tupuraa o taua parau tohu bibilia nei e faataa maira, i te matahiti 1914 taua melahi puai mau ra tei tonohia mai e te Atua, i te haamataraa i te ohipa.

10. E hia râ rahiraa melahi i pihai iho i te Mesia teie e tauturu nei ia ˈna no te ohipa faataa-ê-raa?

10 Eita râ te “Tamaiti a te taata” e haere mai o ˈna anaˈe. Mai tei faaitehia i roto i te Mataio 25:31, “te mau melahi atoa” te haere mai na muri ia ˈna. E hia râ rahiraa ratou? Teie ta te Apokalupo 5:11 e faaite maira: “Hiˈo atura vau, e faaroo atura i te reo o te mau melahi e rave rahi e ati noa ˈˈe taua terono ra [to te Atua] (...) (e to ratou rahiraa ia taio ra, ua muriadi i te muriadiraa. Hoê muriadi 10 000 ïa. Hoê muriadi taime hoê muriadi, 10 000 ïa taime 10 000. Oia hoi 100 milioni melahi! Hau atu, te faahiti ra te Apokalupo i te parau no e rave rahi “muriadi i te muriadiraa” melahi e tavini ra i te Atua. E rave rahi hanere milioni ïa, aore ra milia melahi aore ra hau teie e parauhia nei. I raro aˈe i te aratairaa a te Mesia, te tauturu nei taua mau melahi ra i te mau tia o te Atua i nia i te fenua nei i te faataa-ê-raa i te huitaata e piti pupu: te feia e haere ê e rave i te “pohe mure” e te tahi pae ra, o te rave “i te ora mure ore” ra. — Mataio 25:46; hiˈo Mataio 13:41, 42.

“Te evanelia e tia i te vairaa”

11. Eaha te “evanelia e tia i te vairaa” ta te mau nuu melahi e faaite nei i to tatou nei tau?

11 Eaha mau na te faufaaraa o te parau i horoahia mai i taua na ratere melahi ra i to tatou nei tau? Teie te haamaramaramaraa ta te Apokalupo 14:6 e horoa mai nei no nia i taua tumu parau ra: “Hiˈo atura vau i te hoê melahi i te maueraa na ropu i te reva nei: ma te evanelia e tia i te vairaa ra ei pororaa ˈtu i te feia e parahi i te ao nei ra, i te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa.” Taua “evanelia e tia i te vairaa” ra no nia i te hoê ohipa ta Iesu i parau mai. O te hoê te reira o te mau haapapuraa e rave rahi e te ora nei tatou i te mau mahana hopea. I roto i te Mataio 24:14, teie ta Iesu e parau ra: “E e parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”

12, 13. a) Eaha mau na te Basileia o te Atua? b) No te aha te parau no nia i te Basileia e riro ai ei parau apî faahiahia roa ˈˈe?

12 Te Basileia o te Atua o te faatereraa ïa i nia i te raˈi o te faaohipa i to ˈna mana i nia i te fenua nei i muri aˈe te faatereraa taata nei e haamouhia ˈi (Daniela 2:44; Mataio 6:9, 10). O Iesu Mesia to ˈna Arii, o te faatere mai e te tahi atu mau taata i pihai iho ia ˈna (Apokalupo 14:1-4; 20:4). Taua Basileia ra o te Basileia ïa ta Daniela 7:14 e parau ra i te na ôraa e: “E ua horoahia maira te mana, e te hinuhinu, e te basileia no ˈna, ia auraro mai te taata atoa, e te mau fenua atoa, e te reo atoa ia ˈna; to ˈna mana, e mana mure ore ïa e ore ïa e mou, e to ˈna basileia, e ore ïa e pau.”

13 No te aha te parau no nia i te faatereraa a te Basileia e riro ai ei parau apî maitai, ei parau apî maitai roa ˈˈe? No te mea e haamau taua Basileia ra i te hoê ao apî e horoa mai oia i te totaiete taata nei te hoê faanahoraa apî. I raro aˈe i te faatereraa a te Basileia o te Atua, e noaa ˈi i te huitaata nei te mau haamaitairaa faahiahia mau mai ta te Salamo 37:11 e parau ra no nia i te feia e ora ˈtu i reira: “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.” Oia mau, “e haamaitai mai Iehova i to ˈna taata i te tuuraa mai i te hau ra”. (Salamo 29:11.) Na mua ˈˈe te Basileia e haapao ai i te mau ohipa o te fenua nei, te porohia nei te parau apî maitai no nia i taua faatereraa e vai tamau mai e te hau atoa hoi i roto i te rima o te “Arii no te hau” ra, i teie nei mahana. Te rave nei te mau tavini a te Atua i nia i te fenua nei i taua ohipa ra i raro aˈe i te faatereraa a te Mesia e a te mau melahi. — Isaia 9:6, 7.

14. a) Eaha te hoê o te mau ravea e ite-papu-hia ˈi te mau tavini a te Atua no te fenua nei? b) Na te aha e haapapu ra e te fanaˈo ra ratou i te haamaitairaa a te Atua?

14 O vai ma taua mau tavini a te Atua i nia i te fenua nei? Oia hoi, o vai teie e haere tamau nei e farerei i te mau taata no te faaite atu ia ratou i te parau apî maitai o te Basileia? Te taa atoa ra i to ratou mau enemi e o te mau Ite no Iehova taua mau taata ra. Te maraa oioi ra hoi te numera o taua feia poro o te Basileia ra, tei taeahia hoi i te faito hau atu i te toru milioni. I te matahiti i mairi aˈenei, e 225 868 mau taata poro apî o te parau apî maitai tei nominohia; i taua atoa area ra, 2 461 mau amuiraa apî tei faatupuhia i nia i te fenua nei — hau atu i te ono i te mahana hoê i te faito au noa, oia hoi te hoê taatoaraa e 52 177 amuiraa i roto e 208 fenua. E nehenehe mau â e parau e te tupu ra te parau tohu i papaihia i roto i te Isaia 60:22: te faaoioi nei Iehova i ta ˈna ohipa pororaa e haaputuputuraa “i to ˈna tau”. E ua tae mai hoi te tau o Iehova!

15. Nafea te mau taata ia haavahia i teie mahana?

15 Na te huru fariiraa a te taata i te parau apî maitai o te Basileia e haapapu mai e no te “pohe mure ore” ratou aore ra no te “ora mure ore” i roto i te ao apî. E rave rahi teie e rave nei mai te mau taata ta Paraleipomeno 2, 36:15, 16 e parau ra i te na ôraa e: “Ua tono maira te Atua [Iehova] (...) i te vea, aita i tuutuu no te mea te aroha ra oia i to ˈna mau taata. (...) Ua tâhito râ ratou i te mau vea a te Atua, e ua vahavaha i ta ˈna parau, e ua hamani ino i te mau peropheta na ˈna, e tupu roa ˈˈera te riri o Iehova i to ˈna taata.” Area te tahi pae ra, te farii maitai ra ïa ratou i te parau e te tuu nei i to ratou tiaturiraa i nia ia Iehova. “O tei faaroo mai râ ia ˈu ra [o vau, te paari mau], e parahi noa ïa ma te ora, e faaea noa oia ma te mǎtaˈu ore i te ino.” — Maseli 1:20, 33; Mataio 25:34-46.

Te ohipa maira te mau nuu no te raˈi mai

16. Mai te aha te mau parau ta te Atua e fatata roa i te faahiti mai i te huitaata faaroo ore nei?

16 Fatata roa te ohipa pororaa faatupuhia e te mau tavini a Iehova i hope i roto i te mau otia i manaˈohia. E ore ïa te faaoromai o Iehova i te huitaata faaroo ore nei. E taui te poroi ta ˈna e faatae mai nei i te mau taata o to tatou nei ui. Maori hoi te hau, “i reira oia e parau mai ai ia ratou ma te riri, e ehuehu roa aˈera ratou ia ˈna i to ˈna riri rahi”. (Salamo 2:5.) Mai ta Iehova iho e parau ra, “ua parau hoi au ma te uˈana o tau riri, e to ˈu nei hae”. (Ezekiela 38:19.) I reira oia e faaue atu ai ia Iesu Mesia ia tuu i ta ˈna mau nuu i te raˈi ra no te aro atu i te hoê ao patoi.

17. Nafea te puai o te hoê anaˈe iho melahi i te haapapuraahia mai?

17 E taa ia tatou te puai o taua mau nuu ra, ia tuatapapa tatou te ohipa i tupu i Asura a tae ai i te taime te Atua e ohipa mai ai. I roto i te Mau Arii 2, 19:35, teie te taiohia: “Ua haere ihora te hoê melahi a Iehova i taua rui ra i rapae, ua rave ihora i to te puhapa Asura ra hoê hanere e vau ahuru ma pae i te tausani e ia tia te feia i toe ia poipoi aˈe, inaha, e tupapau anaˈe [tino pohe].” E te reira, na te hoê noa ïa melahi i faatupu. Eaha ˈtu â pai ïa te riaria ia ohipa mai te mau muriadi e te mau muriadi melahi i mua ia tatou nei!

18. Mai te aha te aano o te haamouraa e tupu i te hopea o te amuiraa o te mau mea nei?

18 Te faataa mai nei Ieremia 25:31-33 i te ohipa e tupu i taua tau ra: “E haruru tei tae aˈenei i te hopea mai o te fenua ra; e mârôraa ta Iehova i te fenua ra, te haava nei oia i te mau taata atoa ra; e te tuu nei oia i te paieti ore i te ˈoˈe, te parau maira Iehova. Te na ô maira Iehova sabaota ra, Te reva ˈtura te ino mai te tahi fenua e tae atura i te tahi fenua, e haaputuhia te hoê puahiˈohiˈo rahi mai te hopea mai o te fenua ra: e o tei pohe ia Iehova ra ia tae i te reira ra anotau, e riro ïa mai te hopea mai o te fenua, e tae noa ˈtu i te tahi hopea o te fenua ra: e ore ratou e arohahia, e ore e haaputuhia, e ore e tanuhia; e riro râ ei para [pera] i nia iho i te fenua nei.”

19. Eaha ˈtu â te tahi mau haamaramaramaraa ta te pene 19 o te Apokalupo e horoa mai nei?

19 Te faaite maira te Apokalupo pene 19 e nafea Iehova ia faatupu i taua mau mea atoa ra. E tono mai oia i ta ˈna Arii o Iesu Mesia, o te ohipa mai, ma te apeehia, mai te Apo 19 irava 14 e faaite maira, e te “mau papaupea [nuu] i roto i te raˈi ra.” Te na ô ra te Apo 19 mau irava 17 e 18 e: “Ua hiˈo atura vau i te hoê melahi i te tiaraa i roto i te mahana ra, ua pii hua maira ta ˈna reo i te mau manu atoa e maue i roto i te reva nei, na ô maira, A maue mai, e haaputuputu outou i te amuraa rui a te Atua rahi; ia amu outou i te tino o te mau arii ra, e tino o te mau tapena ra, e te tino o te fenua mana ra, e te puaahorofenua ra, e to tei parahi i nia ihora, e te tino o te mau taata atoa ra, to te tiamâ, e to te tavini, to te taata rii, e to te feia rarahi ra.” E te faataa maira te Apo 19 mau irava 19 e tae atu i te 21 i te haamouraahia te taatoaraa o te mau faanahonahoraa taata atoa, o te tupu mai no te mea aita ratou i hinaaro e faaroo a parau mai ai te Atua na roto i te arai o ta ˈna mau vea i nia i te fenua nei.

20. No te aha teie nei ao e ore ai e nehenehe e mou roa i roto i te hoê ati atomi?

20 No reira, ua fatata roa te taime te Atua e faaore roa ˈi teie nei amuiraa ino o te ao nei o te fatata roa i te ore. Area te huitaata nei, eita ïa oia e haamou ia ˈna iho i roto i te hoê tamaˈi atomi i rotopu i te mau nunaa. Ia tupu taua ati ra, e mou atoa ïa te feia parau-tia e te feia paieti ore. E ere mai te reira te huru te “ati” ta te Atua e faaineine ra no te ao nei, no te mea e maitihia o vai te ora ˈtu e o vai te haamouhia. Inaha, e ora ˈtu te tahi mau taata no te tomo atu i roto i te ao apî. Mai te nehenehe e taiohia i roto i te Maseli 2:21, 22, “na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua, e te feia parau-tia e haapapuhia i reira; e tâpû-ê-hia râ te paieti ore i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa”.

21. Eaha ˈtu â te tahi mau uiraa te tuatapapahia i roto i te tumu parau i mua nei?

21 No te aha hoi te ao nei i tae ai i nia i te hoê faito e e fatata roa ˈi oia i te haamouhia? Eita anei te mau tutavaraa a te mau upoo faatere o te ao nei no te faatupu i te hau e nehenehe e faaora i teie nei amuiraa? E mai te peu e te hinaaro nei tatou e taiohia i roto i te mau taata “piˈo ore” e te “parau-tia” o te ora mai no te tomo atu i roto i te ao apî, nafea ïa tatou i teie nei tau faufaa roa ˈˈe o te aamu taata nei? Tera te mau uiraa e tuatapapahia i roto i te tumu parau i mua nei.

Nafea outou ia pahono mai?

◻ Nafea te ereraahia i te hau, ia itehia i to tatou nei iho â ra tau?

◻ Nafea te mau nuu melahi ia ohipa i roto i te faataa-ê-raa o te huitaata nei i teie nei mahana?

◻ No te aha te parau no nia i te Basileia e riro ai ei “evanelia e tia i te vairaa”?

◻ E haavahia te mau taata i te hoê haavaraa no te ora aore ra no te pohe ia au i te aha?

[Hohoˈa i te api 25]

Te turuhia te ohipa a te mau Ite no Iehova e te mau puai melahi?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono