VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w87 1/3 api 16-20
  • Te faaapî nei au i te mau mea atoa nei

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faaapî nei au i te mau mea atoa nei
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Te hoê poieteraa apî” i raro aˈe i teie mahana
  • “[Te poieteraa apî]”
  • Te “tau e tia ˈi te mau mea atoa nei”
  • Ua faatupuhia te mau poieteraa apî!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei”
    “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei”
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
w87 1/3 api 16-20

Te faaapî nei au i te mau mea atoa nei

“E ua parau maira tei parahi i nia iho i te terono ra, Inaha, te faaapî nei au te mau mea atoa nei. E ua parau maira oia ia ˈu, A papai e parau mau hoi teie nei mau parau e te haavare ore.” — APOKALUPO 21:5.

1, 2. a) Eaha te uiraa ta Solomona i ui a toru tausani matahiti i teie nei? b) I teie mahana, eaha te mea e patoi ra i te mau parau a Solomona?

“A ORE ROA e mea apî i raro aˈe i teie mahana nei.” O te mau parau ïa i faahitihia e te arii paari ra o Solomona. Teie â ta ˈna e ani ra: “Te vai nei anei te mea e tia ˈi ia parau e, Inaha, e mea apî teie!” (Koheleta 1:9, 10). Nafea ïa tatou ia pahono i taua uiraa ra i teie mahana?

2 Aita anei te ite aravihi e te technique i hopoi mai e rave rahi mau mea apî i teie senekele e XX? A hiˈo noa na i te mau faurao mai: te mau manureva supersoniques, te pereoo puai mau, te mau pereoo auahi tere roa ˈˈe. A hiˈo atoa na te mau ohipa faahiahia i faatupuhia i te pae no te mau haapurororaa parau e haaparareraa hohoˈa: te faaohiparaa ra i te mau satellites e te faarevaraa i te mau pahi reva tei tuu roa ˈtu i te mau taata i nia i te avae. Eaha atoa te manaˈo no nia i te mau matini apî e faaohipahia no te utuafare, te faatoetoeraa maa, te matini puˈa ahu, e vai nei i roto e hia rahiraa utuafare? E riro paha vetahi i te parau e: ‘Inaha, mea apî hoi te mau mea atoa i raro aˈe i teie nei mahana!’

3. Eaha te ohipa peapea roa ta tatou e ite nei i teie tau “i raro aˈe i te mahana nei”? (Luka 21:25, 26; Salamo 53:1.)

3 Ahiri na. Te vai atoa ra hoi i raro aˈe i teie nei mahana te mau mea hairiiri e te mau mea peapea mau. Eaha ïa mau mea? Inaha, ua riro te fenua ei aua tei faaetaetahia. Ua haamata te reira i te matahiti 1914 na roto i te Tamaˈi rahi Matamua. Ua faaohipahia no te taime matamua i roto i te mau aroraa te mitrailleuse, te manureva, te mau pereoo tamaˈi e te pahi hopu na raro i te moana. Aita i taeahia i te toru ahuru matahiti i muri aˈe, ua faatupu aˈera te Piti o te Tamaˈi rahi hau atu i te maha taime te rahiraa o te feia pohe e hau atu mau ino i te pae materia. Ua faaohipa-atoa-hia te tahi mau mauhaa riaria roa ˈtu â mai: te mau mauhaa taora auahi, te topita napalm e te topita atomi o te faatupu mai i te mau matini atomi demoni mau, teie e haamǎtaˈu nei i teie mahana te ora o te huitaata iho.

4. a) I tei hea huru oraraa ta Solomona e manaˈo ra ia ˈna i parau e “aore roa e mea apî”? b) Nafea e itehia ˈi te paari e te aroha o te Atua i roto i te mau ohipa ta ˈna i rave e ta ˈna e rave â no tatou “i raro aˈe te mahana nei”?

4 No reira, e nehenehe anei ta tatou e parau e “aore roa e mea apî i raro aˈe i te mahana nei”? E, no te mea e ô taua mau mea atoa ra i hamanihia i roto i te tuhaa o te ao materia o tei riro ei tuhaa o te huitaata mai mutaa iho mai â. Ia haapaaina atoa te taata i te mau topita hydrogène, e ere roa ˈtu te reira i te ohipa apî, no te mea te matara noa mai nei hoi te hydrogène i roto i te mahana e hia rahiraa miria matahiti i teie nei. Na taua ohipa maere ra e tamau noa nei i te horoa mai i te ito e hinaarohia no te turama e te haamahanahana i te fenua, e no te atuatu i te ora i nia iho ia ˈna. E faatupu te ohipa a te mahana i nia i te chlorophylle (oia hoi te mea e haamatie i te mau raau) o te mau raau tupu i te glucides e te pia, mau mea faufaa roa e amuhia e te rahiraa o te mau mea ora o te fenua nei. E nehenehe atura ïa tatou e haamauruuru i te Poiete, tei faaineine i roto i to ˈna paari rahi, i taua ito atomi faufaa mau ra e o te haavî hoi ia ˈna (Salamo 104:24). Te manaˈo nei te mau taata paieti ore e faaohipa i taua huru ito ra no te haamou roa i te taata, e auaa râ hoi e “[e haamou roa te Atua i te feia e faaino nei i te fenua nei]”. — Apokalupo 11:18.

5. a) No te aha tatou e parau e aita o Solomona i hape ia ˈna i parau e “aore roa e mea apî i raro aˈe i te mahana nei”? b) Te turu ra anei te huru oraraa o te taata tia ore i te mau parau a Solomona?

5 Aita roa ˈtu ïa o Solomona i hape ia parau oia e “aore roa e mea apî i raro aˈe i te mahana nei”. Aita roa ˈtu hoi e mea apî no nia i te mau mea materia, te mau pû no te ito e te mau ture no te natura tei reira te vairaa te faanahoraa o te mau mea materia o te fenua. No roto anaˈe te reira mau mea atoa, e hia maororaa i teie nei, i te mau ohipa i poietehia e te Atua (Salamo 24:1; Apokalupo 4:11). Aita hoê noa ˈˈe mea i taui no nia i te hitiraa e te toparaa mahana, te mau tau e te mau faanahoraa e titauhia no te pape e te faaapî-faahou-raa i te fenua. Area te huru oraraa o te taata tia ore e te pohe atoa hoi, aita roa ˈtu hoê mea apî i roto ia ˈna, noa ˈtu e tauiui noa te mau peu. I roto atoa i te mau totaiete ona, ua riro te oraraa no te rahiraa o te taata ei mea fiu mau e te ‘rohirohi’. Ia taeahia i te 70 aore ra i te 80 matahiti, e “reva te taata [tei ino i te hara] i to ˈna parahiraa roa”, oia hoi te menema. Mai ta Solomona e parau ra “eaha taua mea i tupu i mutaa ihora, maori râ i teie e tupu faahou nei? eaha taua mea i ravehia ra, maori râ o teie e rave-faahou-hia nei? aore roa e mea apî i raro aˈe i teie mahana nei.” — Koheleta 1:4-9; 12:5.

“Te hoê poieteraa apî” i raro aˈe i teie mahana

6. a) No te aha tatou e ore ai e tia ia manaˈo e tupu â te tahi atu mau poieteraa apî i te pae materia i mua nei? b) Afea e nafea Iehova i te faatupuraa i te tahi mea “apî i raro aˈe i te mahana nei”?

6 No reira, i roto i te ao materia “aore roa e mea apî i raro aˈe i te mahana nei”. Eita roa ˈtu Iehova e faatupu faahou i te mea apî i te pae materia mai teie atu nei e tae atu i te hopea o teie mahana taipe oia hoi 7 000 matahiti, taime hoi o Iehova e faafaaea ˈi no nia i ta ˈna poieteraa. Teie râ, ua itea te hoê mea apî i raro aˈe i teie nei mahana. I te matahiti 2 o to tatou nei tau, ua fa maira te melahi a Iehova i te mau tiai mamoe haehaa mau i pihai iho ia Betelehema no te faaite atu ia ratou i te hoê ohipa maere mau. Teie ta taua melahi ra i parau atu ia ratou: “Inaha hoi e parau maitai ta ˈu e hopoi mai ia outou nei, o te riro ïa ei aoaoaraa no te taata atoa i nauanei hoi i fanau ai te Ora no outou i te oire o Davida, oia hoi te Mesia ra o te Fatu.” Ua amui maira te hoê nahoa rahi melahi moˈa ia ˈna no te arue i te Atua i te na ôraa e: “Ia haamaitaihia te Atua i nia i te raˈi teitei, ei hau to teie nei ao, e ia ite-au-hia mai te taata nei.” — Luka 2:8-14

7. a) Eaha te mea apî i tupu i te taime Iesu e bapetizo ai ia ˈna? b) Eaha ta Iesu ohipa i rave ia nehenehe te tahi atu mau ohipa apî ia tupu?

7 I te 30raa o to ˈna matahiti, ua bapetizohia taua Faaora ra i roto i pape o Ioridana. Ua tupu maira hoi i reira te tahi atu â ohipa apî i raro i te mahana nei. Ua faaitehia taua ohipa ra i tupu i roto i te Luka 3:21, 22 e na ô ra e: “E te pure ra oia [Iesu], vetea aˈera te raˈi, e ua pou maira te Varua [moˈa] i nia ia ˈna mai te uupa te huru, e te hoê reo maira no te raˈi, i te na ôraa mai, Tau Tamaiti here oe, ua mauruuru roa vau ia oe.” I taua taime, ua riro maira Iesu ei “poieteraa apî”, ei Tamaiti na te Atua tei faatavaihia i te varua (Korinetia 2, 5:17). I roto i na matahiti e toru e te afa i muri aˈe, ua horoa ˈˈera Iesu i te hoê faaiteraa puai mau no nia i te Basileia o te Atua e ua haaputuputu aˈera oia i ta ˈna mau pǐpǐ matamua. E i te matahiti 33, i muri aˈe i to ˈna pohe tusia e to ˈna tia-faahou-raa ei varua, ua tia ˈtura oia “i mua i te aro o te Atua” ia nehenehe te tahi atu mau ohipa maere mau ia tupu i te fenua nei, “i raro aˈe i te mahana nei”. — Hebera 9:24; Petero 1, 3:18.

8. Mea nafea “[te hoê poieteraa apî]” i te iteraahia mai?

8 I taua iho matahiti ra, i te mahana Penetekose, ua haamata aˈera Iesu i te ninii i te varua moˈa i nia iho i ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai, ma te faaite e ua tahoê mai oia ia ratou ia ˈna ei tamarii na te Atua. Teie ta te aposetolo Paulo e parau ra no nia i taua “poieteraa apî” i roto i te Korinetia 2, 5:17, 18: “Tei roto anaˈe te taata i te Mesia ra, ua riro ïa ei taata apî; ua ore te mau mea tahito ra; inaha, ua riro te mau mea atoa ei mea apî. Na te Atua ra taua mau mea atoa ra, o tei faafaite ia tatou ia ˈna iho ia Iesu Mesia nei, e ua tuu mai hoi ia matou i te toroa faafaite nei.”

9. Eaha te opuaraa ta te “[poieteraa apî]” e faatupu?

9 Ma te parau atu i taua “poieteraa apî ra”, te na ô ra Petero e: “E ui maitihia ra outou, e autahuˈa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia; ia faaite hua outou i to ˈna maitai, te parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.” (Petero 1, 2:9). Ia vai noa mai oia i nia i te fenua nei, e faaite taua autahuˈa arii ra ma te itoito ‘i te mau peu taa ê a te Atua’ no ta ˈna mau opuaraa no nia i te Basileia. E i muri iho, ia hope ta ratou hororaa i nia i te fenua nei ma te haapao maitai, e faatia-faahou-hia mai te mau kerisetiano o taua “[poieteraa apî]” ra no te apiti i te Mesia i roto i to ˈna Basileia i te raˈi ra. — Ohipa 2:11; Roma 8:14-17; Malaki 3:1, 2.

“[Te poieteraa apî]”

10. a) Eaha ta Iesu i parau no nia i te “[faaapî-faahou-raa]”? b) Te titauhia ra te mau taata o te riro ei “[poieteraa apî]” ia aha?

10 Teie râ, taua “[poieteraa apî]” ra, tei haamata e o Iesu Mesia, o te reira anaˈe anei te mea ‘apî’ i itea mai “i raro i te mahana nei”? Eita roa ˈtu. A parahi mai oia i te fenua nei, ua parau atura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, Ia tae i te faahouraa ra [faaapîraa], ia parahi te Tamaiti a te taata i nia iho i to ˈna terono hanahana, e parahi atoa outou, o tei pee mai ia ˈu nei, i nia iho i te terono hoê ahuru e ma piti i te haavaraa i te mau opu o Iseraela tino ahuru ma piti ra.” (Mataio 19:28). No reira, ua titauhia na 144 000 pǐpǐ a Iesu o tei riro ei “nǎnǎ” e tei tamatahia, ia apiti atu ia ˈna i roto i to ˈna Basileia e ia “parahi i nia i te terono i te haavaraa i na opu tino ahuru ma piti o Iseraela ra”. — Luka 12:32; 22:28-30; Apokalupo 14:1-5.

11. Eaha na huru e piti o te tusia o Iesu tei faahohoˈahia i te Mahana o te mau Taraehara, e eaha ta te reira e titau?

11 O vai ïa na “opu tino ahuru ma piti” ra? E ite tatou te tahi pahonoraa i roto i te mau faanahoraa ta Iehova i faaineine no te Mahana o te mau Taraehara i Iseraela tahito ra. Oia mau, i te mau matahiti atoa, i te ahuru o te mahana o te hitu o te avae, e tia i te tahuˈa rahi ia horoa tusia te hoê puaatoro ono ei tusia no te hara, “ei taraehara na ˈna e na to ˈna atoa ra fetii”. Te faahohoˈa ra taua tusia ra i te tusia ta Iesu i horoa no “to ˈna fetii” autahuˈa ra. Teie râ, ua faanahohia anei te tahi mea na te tahi atu mau Iseraela? Papu roa, no te mea e tufa kelero te tahuˈa rahi na puaaniho e piti ra. E taparahi oia i te puaaniho matamua no “te hara, na te fetii”; area te piti ra, e tuu atu ïa oia i roto i te medebara, i muri aˈe i to ˈna tuuraa ˈtu i nia iho te hara a te nunaa. E hohoˈa taua huru faaohiparaa ra i nia iho i na puaaniho ra e faaite e nafea Iesu ia ninii i to ˈna toto aore ra to ˈna ora ei tusia e ia faaore roa i te mau hara a te feia atoa e ere no roto i to ˈna fetii autahuˈa. — Levitiko 15:6-10, 15.

12. Eaha ta te hoê titionare no nia i te auraa o te parau ra “[te faaapî-faahou-raa]” e faataa ra?

12 Hoê â auraa te parau ra “te mau opu o Iseraela tino ahuru ma piti ra” e te Mataio 19:28. I roto i taua irava ra, eita taua parau ra e tano no te mau autahuˈa a Iesu i faatavaihia i te varua, i te tahi atu râ mau taata. Ia au i te taata ra o W. Vine (i roto An Expository Dictionary of New Testament Words), te parau heleni ra palingénésia i hurihia i roto i taua irava ra na roto i te parau ra “faahouraa [poieteraa apî] oia ïa “te hoê fanauraa apî (...), te hoê faaapî-faahou-raa i te pae varua”. Teie â ta ˈna e parau ra: “I roto i te Mataio 19:28, te faaohipahia ra teie parau, i roto i te oreroraa parau a te Fatu, ia au i te hoê hiˈoraa rahi roa, oia hoi ‘te faaapî-faahou-raa te mau mea atoa’ (Ohipa 3:21, R.V.) ia ‘faatahinu Iehova i ta ˈna Arii i nia i te mouˈa moˈa ra ia Ziona’, i te Piti o te Faaariiraahia o te Mesia (Sal. 2:6). (...) Mea na reira te ao nei e faatiamâhia mai ai i te mana e te haavare a Satani e tae noa ˈtu hoi te mau faatere haavî e o te ore hoi e farii i te mau kerisetiano no roto mai i te mau nunaa.”

13. a) Mea nafea te parau ra palingénésia i te huriraahia i roto e rave rahi mau tatararaa o te Bibilia? b) Eaha hoi te ohipa e tupu “i raro aˈe i te mahana nei”?

13 Ia au i taua manaˈo ra, te huri nei e rave rahi mau tatararaa o te Bibilia i te parau ra palingénésia na roto i te parau ra faaapî-faahou-raa, ao apî, fanau faahou, ao tei fanau-apî-hia, te ao e tae maira, poieteraa apî, amuiraa apî o te mau mea, matahiti apî. Te papu maitai ra anei ia outou te mau parau a Iesu? “Te mau opu o Iseraela tino ahuru ma piti” e faahohoˈa ra i te taatoaraa o te mau nunaa no roto mai i te huitaata, o te feia ïa e haavahia e te Mesia e ta ˈna mau autahuˈa haapao maitai. E tupu te reira i roto i te hoê faaapî-faahou-raa, i te hoê faaapîraa faahiahia o te mau mea atoa ta te Atua i faataa no te fenua, “i raro aˈe i te mahana nei”.

Te “tau e tia ˈi te mau mea atoa nei”

14. a) Ia au i te Ohipa 3:20, 21, eaha ta Iesu e tia ia tiai? b) Afea e mea nafea no te Iesu haamauraahia ei Arii?

14 Afea taua faaapî-faahou-raa e tupu ai? I roto i te Ohipa 3:20, 21, te parau ra Petero no “Iesu, e te raˈi â hoi oia parahi ai e tae noa ˈtu te tau e tia ˈi te mau mea atoa nei, ta te Atua i parau mai i te vaha o te mau peropheta moˈa atoa no ˈna mai te matamua mai â o teie nei ao ra”. Te faaitehia maira o Iesu i o nei o te tiai ra i te atau o te Atua i roto i te mau raˈi e tae noa ˈtu ia “hope noa ˈtu to te Etene anotau”. (Luka 21:24; Salamo 110:1, 2.) E, i te matahiti 1914, ua ‘faatahinu Iehova i ta ˈna arii i nia i te mouˈa moˈa ra ia Ziona’. I muri iho, tei hea faaapî-faahou-raa te itehia? — Salamo 2:6.

15. a) Eaha te ohipa i tupu “i raro aˈe i te mahana nei” i muri aˈe i te faaariiraahia o Iesu? b) Nafea te mau parau tohu i faaitehia i roto i te Mataio 25:31-34 e i roto i te Isaia 11:6-9 i te tupuraa?

15 E ite na mua tatou i te hoê ohipa apî i raro aˈe i te mahana nei: te toea o te mau autahuˈa haapao maitai a te Mesia, te mau mea hopea o te “poieteraa apî”, tei haaputuputuhia e tei faanahohia no te rave faahope roa te ohipa ‘pororaa i te parau apî maitai o te Basileia i haamauhia’. I muri iho, “te feia rahi roa (...) no te mau nunaa atoa” tei haaputuputuhia ia ora mai ratou mai roto mai i te “ati rahi”. (Mataio 24:14; Apokalupo 7:9, 14.) I teie nei, te faataa ê nei o Iesu Mesia, te Arii o te haamauhia, i te mau taata te tahi i te tahi, “mai te tiai mamoe e faataa i te mamoe e te puaaniho ra”. “Te mau mamoe” o te feia ïa o te farii maitai nei i te Arii e to ˈna mau taeae faatavaihia i te varua, te “poieteraa apî”. Te titauhia nei ïa taua mau “mamoe” ra ia rave i te ora mure ore i roto i te tuhaa i nia i te fenua nei o te Basileia o Iehova. Te fanaˈo nei hoi ratou i teie nei â i te paradaiso i te pae varua ta te Atua i faanaho faahou i nia i te fenua nei. — Mataio 25:31-34, 46; Isaia 11:6-9.

16. a) Eaha te haavaraa e tupu ra? b) Eaha ˈtu â te haavaraa te tupu i muri aˈe ia Aramagedo?

16 Te tapao ta te haavaraahia te mau nunaa e te mau “mamoe” e tupu i taua taime ra, te iteraa ïa e e tia anei ia ratou ia ora ˈtu i te “ati rahi” ra (Mataio 24:21, 22). O te haavaraa anei e parauhia ra i roto i te Mataio 19:28? Eita, no te mea e te vai râ te tahi atu â haavaraa e faatupuhia mai e te Mesia e ta ˈna mau autahuˈa i muri aˈe i taua ati ra. O te haavaraa ïa i “te mau opu o Iseraela [taipe] tino ahuru ma piti” ra, oia hoi te mau taata aita ta ratou e tuhaa i roto i te autahuˈaraa arii. Te auraa o te numera ra “ahuru ma piti” teie ïa e haavahia te huitaata atoa nei; oia hoi te feia e ora ˈtu i te “ati rahi” ra, te mau tamarii ta ratou e nehenehe e fanau mau e te rahiraa milia taata e faatiahia mai mai te pohe mai i nia iho i te fenua nei.

17. O vai ïa te haavahia, e ia au i tei hea “ohipa”?

17 No te reira, te parau ra Paulo i roto i te Ohipa 17:31 e ua “no te mea ua haapaohia e ana te mahana e haava mai ai oia i to te ao atoa nei ma te parau-tia [Iesu Mesia] i te taata i haapaohia e ana ra, o ta ˈna i faaite hua mai i te taata atoa nei oia i faatia faahou mai ia ˈna mai te pohe maira”. I muri aˈe ia Aramagedo, eita te feia e ora mai i nia i te fenua nei e o te riro hoi ei “fenua apî” e haavahia ia au i te mau hara ta ratou e rave i roto i te amuiraa o te mau mea nei, ia au râ “i ta ratou mau ohipa” e rave i roto i te fenua apî, e fanaˈo noa ˈi ratou i te taraehara i ravehia na roto i te Mesia. — Apokalupo 20:13; Mataio 20:28; Ioane 1, 2:2.

18. a) Mai ta Isaia i parau, eaha ïa te ohipa e tupu “i raro aˈe i te mahana nei”? b) Eaha te parau tapu e tupu i reira, e eaha ta tatou e nehenehe e tiai no nia i te ora mure ore i mua nei (Roma 8:21)?

18 I reira te mau ohipa faahiahia e tupu ai i raro aˈe i te mahana nei. E aano atu â te paradaiso i te pae varua no te riro mai ei paradaiso mau, ei faatupuraa i te opuaraa matamua a Iehova no te fenua nei. Te parau mai nei hoi to tatou Atua e o ‘te fenua to ˈna taahiraa avae’, te hoê vahi moˈa i reira oia e haamorihia ˈi. Teie â ta ˈna e parau ra: “E faaunauna vau i ta ˈu taahiraa avae.” (Isaia 66:1; 60:13). I raro aˈe i te mahana, e riro te fenua nei ei paradaiso nehenehe mau, ei aua faahiahia mau, i reira te huitaata tia roa, tahoêhia e te hau e arue ai i to ˈna Atua e to ˈna Poiete e a muri noa ˈtu. ‘E parau mau hoi e te haavare ore’ te parau tapu faahiahia mau a Iehova: “Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei.” (Apokalupo 21:5). E i roto i te oraraa mure ore i mua nei, auê ïa mau poieteraa apî faahiahia mau ta to tatou Atua here e hopoi mai, i raro aˈe i te mahana nei, i to ˈna fetii taata nei!

Nafea outou ia pahono mai ia au i te mau ohipa e tupu ra “i raro aˈe i te mahana nei”?

◻ “Aore roa e mea apî” i roto i tei hea auraa?

◻ Afea e mea nafea “[te hoê poieteraa]” apî i te faraa mai?

◻ O vai te fanaˈo ra i “[te faaapî-faahou-raa]”?

◻ Eaha te mau mea e tia ia tupu “e tia ˈi te mau mea atoa nei”, e eaha te faahopearaa faahiahia mau ta te reira e faatupu?

[Hohoˈa i te api 17]

Mea huru ê mau â ia ite tatou e te horoa nei te mau nunaa o te ao e parauhia ra e ua haere i mua, i te mau minuti atoa, i te tino moni rahi ra 12 milioni farane moni farani oia hoi fatata e 240 milioni farane patitifa, no te mau mauhaa tamaˈi. Ua hau roa ˈtu ïa i te maa e noaa mai, te ahu e te fare no te taatoaraa o te taata e ora nei i teie mahana i roto i te veve. I te tahi aˈe pae, e nehenehe te mau paura atomi e rave rahi milioni tane puairaa tei haapuehia, e haamou roa ahuru ma piti taime te mau taata o te fenua nei, oia hoi e pae miria taata. Inaha, hoê afa mirioni aivanaa maramarama roa ˈˈe o te ao nei, teie e ohipa, ia au te parau e faahitihia ra, no te hamani i te mau mauhaa tamaˈi ino roa ˈtu â e rahi â atu hoi i te haamou.

[Faaiteraa i te tumu]

Hohoˈa U.S. Army

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono