VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • jy pene 6 api 20-api 21 par. 8
  • Te Tamaiti fafauhia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te Tamaiti fafauhia
  • Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
  • Papai tei tuea
  • Te tamarii i tǎpǔhia mai
    Te taata rahi roa ˈˈe i ora aˈenei
  • ‘Ua feruri maite oia i roto i to ˈna aau’
    A pee i to ratou faaroo
  • Ta te hiˈoraa o Maria e nehenehe e haapii mai
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
  • Ua here-rahi-hia oia e Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
Ite hau atu â
Iesu te eˈa, te parau mau, te ora
jy pene 6 api 20-api 21 par. 8
Simeona e amo ra i te aiû ra o Iesu, a hiˈo noa mai ai Iosepha, Maria e Ana te peropheta vahine

PENE 6

Te tamaiti fafauhia

LUKA 2:21-39

  • PERITOMERAAHIA IESU E AFAIRAAHIA I TE HIERO

Aita Iosepha raua Maria i hoˈi i Nazareta, ua faaea râ i Betelehema. I te vaˈuraa o te mahana o to Iesu fanauraa, ua peritomehia Iesu mai ta te ture a te Atua ia Iseraela i faaue. (Levitiko 12:2, 3) E peu matau-atoa-hia ia mairi i te iˈoa o te aiû tamaroa i taua mahana ra. Ua mairi raua i ta raua tamaiti i te iˈoa Iesu, mai ta te melahi Gaberiela i faaue.

Hau atu i te hoê avaˈe i muri iho, i te 40raa o te mahana o to Iesu fanauraa, afai aˈera to ˈna na metua ia ˈna. Ihea ïa? I te hiero i Ierusalema, tau kilometera i te atea i te vahi ta ratou e faaea ra. I raro aˈe i te ture a Mose, e titauhia ia hopoi te hoê metua vahine tei fanau i te hoê tamaroa i te hoê tusia tamâraa ia raua i te hiero e 40 mahana i muri aˈe.—Levitiko 12:4-8.

Ta Maria iho â ïa i rave. E piti manu rii ta ˈna i hopoi ei tusia. Te taa ra ïa ia tatou e e ere Iosepha raua Maria i te mea navai. Ia au i te ture a Mose, hoê mamoe oni apî e hoê manu te pûpûhia e tia ˈi. Mai te peu râ e aita ta te hoê metua vahine e mamoe oni, e navai noa ïa e piti uupa aore ra e piti uuairao. Ta Maria ïa i pûpû, mea navai ore hoi oia.

“TE MAHANA TAMÂRAA IA RAUA”

Iosepha raua Maria e afai ra i te aiû ra o Iesu i te hiero no te tusia tamâraa

Ia fanau te mau vahine Iseraela, mea viivii ratou no te hoê area taime ia au i te ture a Mose. Ia hope taua area taime ra, ia pûpûhia te hoê tusia taauahi ei tusia tamâraa e tia ˈi, ei haamanaˈoraa e e ora hara, tia ore, tei fanauhia mai. O Iesu râ, e aiû tia roa ïa e te moˈa. (Luka 1:35) Noa ˈtu râ, ua afai Maria raua Iosepha ia Iesu i te hiero e ua tamâhia raua, mai ta te ture a Mose i faaue.—Luka 2:22.

I te hiero, tapiri maira te hoê tane ruhiruhia ia Iosepha raua Maria. O Simeona to ˈna iˈoa. Ua faaite te Atua ia ˈna e e ite oia i te Mesia, aore ra Kirito, fafauhia a Iehova hou oia a pohe ai. I taua mahana ra, ua arataihia Simeona e te varua moˈa i te hiero, i reira to ˈna iteraa ia Iosepha raua Maria e ta raua aiû. Rave maira Simeona i taua aiû ra.

A amo noa ˈi oia ia Iesu, haamauruuru aˈera Simeona i te Atua, a na ô ai: “I teie nei, e to ˈu Arii hau ê e Fatu, e nehenehe to tavini e pohe ma te hau ia au i ta oe parau, no te mea ua ite to ˈu mata i ta oe ravea faaoraraa ta oe i horoa mai ia ite te taata atoa, e maramarama oia e ite ai te mata o te feia o te mau nunaa ěê e e maramarama anaana atoa no to nunaa Iseraela.”—Luka 2:29-32.

Maere ihora Iosepha raua Maria i te faarooraa i te reira. Haamaitai ihora Simeona ia raua e parau atura ia Maria e “ua maitihia [ta ˈna] tamaiti ia hiˈa e ia faateiteihia e rave rahi i Iseraela,” e e mauiui roa oia mai te huru ra e ua puta roa o ˈna i te ˈoˈe.—Luka 2:34.

E taata ê atu to te hiero i taua mahana ra. O Ana ïa, te hoê peropheta vahine e 84 matahiti. I haere noa na oia i te hiero. I taua taime ra, tapiri maira oia ia Iosepha raua Maria e te aiû ra o Iesu. Haamauruuru aˈera oia i te Atua e faaite atura i te parau no Iesu i te feia atoa e faaroo mai.

Eaha paha Iosepha raua Maria i te oaoa no teie mau ohipa i tupu i te hiero! Papu roa ˈtura ia raua e o te Tamaiti fafauhia a te Atua ta raua tamaroa.

  • E peu matauhia ia mairi i te iˈoa o te hoê aiû tamaroa Iseraela i teihea mahana?

  • I titauhia na ia aha te hoê metua vahine i te 40raa o te mahana o ta ˈna tamaiti, e eaha ta te tusia a Maria i pûpû e faaite ra no nia ia raua Iosepha?

  • I te hiero, o vai ma tei ite o vai mau â Iesu, e eaha ta raua i rave?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono