O vai mau na te faatere o te ao nei?
Te Atua—o te pahonoraa ïa ta te rahiraa o te taata e horoa mai i teie nei uiraa. I te parau mau râ, aita roa ˈtu te Bibilia e faahiti ra e o Iesu Mesia aore ra o to ˈna Metua te mau faatere mau o teie nei ao. Area ra, ua parau o Iesu e: “E [tiahihia] te arii o teie nei ao.” E ua na ô faahou oia e: “Te haere mai nei hoi te arii o teie nei ao, aore râ a ˈna i roto ia ˈu nei.”—Ioane 12:31; 14:30; 16:11.
No reira, ua riro te faatere o te ao nei ei enemi no Iesu. O vai ïa oia?
Te tahi pahonoraa maoti te mau tupuraa o te ao nei
Noa ˈtu te mau tutavaraa a te feia maitatai, ua roohia te ao nei i te mauiui rahi i roto i te roaraa o te aamu. Ua turai teie huru tupuraa i te feia maramarama ia feruri, mai te taata papai vea i pohe aˈenei, o David Lawrence, e: “‘Te hau i nia i te fenua nei’—o ta te mau taata atoa ïa e hinaaro ra. ‘Ia haamaitaihia te taata’ HS-1.2,—o ta te mau nunaa atoa o te ao nei e titau ra e faatupu. Eaha ïa te fifi? No te aha te tamaˈi e haamǎtaˈu ai ia tatou noa ˈtu te mau hinaaro hohonu o te mau nunaa?”
E tupuraa huru ê roa teie, e ere anei? Noa ˈtu e te hinaaro ra te taata e ora ma te hau, te riri nei ratou e te taparahi nei te tahi e te tahi—ma te taehae mau. A hiˈo na i te mau taparahiraa taata riaria. Ua faaohipa te taata i te mau piha mǎhu taero, te mau aua haavîraa taata, te mau pupuhi tutuha auahi, te mau paura napalm, e vetahi atu mau ravea hairiiri no te haamauiui e no te taparahi te tahi e te tahi ma te aroha ore.
Te tiaturi ra anei outou e e nehenehe ta te taata, o te hiaai ra hoi i te hau e te oaoa, e rave na nia i to ˈna iho manaˈo i teie ino rahi i nia ia vetahi ê? Eaha te mau puai e turai ra i te taata ia rave i teie mau ohipa faufau aore ra e aratai ra ia ratou i roto i te mau huru tupuraa i reira ratou e turaihia ˈi ia rave i te mau peu mehameha? Aita anei outou i uiui aˈenei e peneiaˈe, na te tahi puai ino itea-ore-hia e turai ra i te taata ia rave i teie mau ohipa haavîraa puai?
Ua itehia e o vai te faatere o te ao nei
Aita e faufaa ia uiui haere inaha, te faaite papu ra te Bibilia e na te hoê taata maramarama, aore e itehia, e faatere ra i te taata e te mau nunaa. Te na ô ra oia e: “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” Te faaite ra te Bibilia e o vai ra oia, i te na ôraa e: “O tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei.”—Ioane 1, 5:19; Apokalupo 12:9.
I te hoê taime a ‘faahemahia ˈi [Iesu] e te diabolo,’ aita o Iesu i faahapa i te tiaraa o Satani ei faatere no teie nei ao. Te faataa ra te Bibilia i te ohipa i tupu: “Ua aratai faahou atura te diabolo ia ˈna i nia i te hoê mouˈa teitei roa, e ua faaite maira ia ˈna i te mau basileia atoa i te ao nei e to ratou hinuhinu. Ua parau maira ia ˈna, E horoa ˈtu vau i teie nei mau mea atoa ia oe na ia tipapa mai oe i raro e haamori mai ia ˈu. Ua parau atura Iesu, E haere ê atu oe, e Satani.”—Mataio 4:1, 8-10.
A feruri na. Ua faahema Satani ia Iesu na roto i te horoaraa ˈtu “i te mau basileia atoa i te ao nei.” Ahani, e faahemaraa mau anei teie pûpûraa a Satani ahiri e e ere o Satani te faatere mau o teie mau basileia? Eita ïa. A tapao atoa na, aita o Iesu i patoi e o Satani te fatu o te mau hau faatere atoa o te ao nei, e na reira mau â hoi oia ahiri e aita o Satani e mana ra i nia ia ratou. No reira, o te Diabolo ra o Satani mau â te faatere itea-ore-hia o te ao nei! Inaha, te pii ra te Bibilia ia ˈna “te atua o teie nei ao.” (Korinetia 2, 4:4) Teie râ, mea nafea te noaaraa mai i teie taata ino taua tiaraa mana rahi ra?
Ua riro o Satani na mua ˈˈe ei melahi poietehia e te Atua, tera râ, ua nounou aˈera oia i te tiaraa o te Atua. Ua faatihaehae ihora oia i te mana arii tia a te Atua. No te reira, ua faaohipa aˈera oia i te hoê ophi ei auvaha no ˈna no te ramâ i te vahine matamua, o Eva, e ua nehenehe atura oia e aratai ia raua ta ˈna tane o Adamu, ia rave i to ˈna hinaaro maoti hoi i te auraro i te Atua. (Genese 3:1-6; Korinetia 2, 11:3) Ua parau atoa oia e e nehenehe ta ˈna e aratai i te taatoaraa o te huaai a Adamu e o Eva tei ore i fanauhia ˈtura ia faarue i te Atua. No reira, ua vaiiho te Atua i te taime na Satani no te haapapu i ta ˈna parau, aita râ o Satani i manuïa.—Ioba 1:6-12; 2:1-10.
Oia mau, e ere o Satani anaˈe i roto i ta ˈna faatereraa i te ao nei. Ua manuïa oia i te faahema i vetahi mau melahi ê atu ia apiti mai ia ˈna i roto i ta ˈna orureraa i te Atua. Ua riro maira ratou ei mau demoni, to ˈna mau hoa varua. Te faahiti ra te Bibilia ia ratou i to ˈna aˈoraa ˈtu i te mau kerisetiano: “Ia tia ia outou ia patoi atu i te mau ravea paari a te diabolo ra. E ere hoi i te taata anaˈe ra ta tatou e to nei, o . . . te mau tavana [râ] o teie nei ao pouri, e te mau varua iino i te reva nei.”—Ephesia 6:11, 12.
A patoi atu i te mau varua iino
Te titau nei te mau faatere iino itea-ore-hia o teie nei ao i te haavare i te mau taata atoa, ma te faaatea ê ia ratou i te haamoriraa a te Atua. Hoê ravea ta te mau varua iino e faaohipa ra no te na reira, o te haaparareraa ïa i te manaˈo ra e, e ora noâ te taata i muri aˈe i te poheraa, noa ˈtu e te faaite papu ra te Parau a te Atua e ua aramoinahia te feia pohe. (Genese 2:17; 3:19; Ezekiela 18:4; Salamo 146:3, 4; Koheleta 9:5, 10) No reira, e nehenehe te hoê varua ino, ma te rave mai i te reo o te hoê taata pohe, e paraparau atu i to ˈna mau fetii aore ra to ˈna mau hoa e ora ra, na roto i te hoê taata tahutahu aore ra na roto i te hoê “reo” no ǒ mai i te ao varua. I te parau mau râ, te “reo” e na ô ra e o ˈna taua taata pohe ra, o te hoê ïa demoni!
No reira, mai te peu noa ˈtu e e faaroo outou i te hoê “reo,” eiaha outou e vare. A patoi atu i ta ˈna parau i te na ôraa ˈtu mai ia Iesu ra: “E haere ê atu oe, e Satani.” (Mataio 4:10; Iakobo 4:7) Eiaha e vaiiho i to outou hinaaro e ite e eaha taua ao varua ra ia turai ia outou ia taai atu e te mau varua iino. E parauhia teie huru taairaa, te ohipa hiˈohiˈo, e te faaara ra te Atua i te feia e haamori ra ia ˈna ia patoi atu i teie mau peu atoa. Te faautua ra te Bibilia i te feia e faaohipa i “te hiˈohiˈo, . . . e te feia imi i te varua ino, e te taura, e te feia uiui i tei pohe ra.”—Deuteronomi 18:10-12; Galatia 5:19-21; Apokalupo 21:8.
I te mea e e aratai atu te ohipa hiˈohiˈo i te hoê taata i raro aˈe i te mana o te mau demoni, a patoi atu ïa i ta ˈna mau peu atoa noa ˈtu e mea arearea anei, aore ra mea au roa, ia hiˈo-anaˈe-hia mai te reira. I rotopu i teie mau peu, te vai ra te hiˈoraa i te pôro kerehe, te faaohiparaa i te mau iri Ouija, te iteraa i te mau mea maoti te mana hau ê i te ravea taata nei, te hiˈoraa i te mau reni o te rima, e te tatararaa i te parau no te mau fetia. Ua faatupu atoa te mau demoni i te maniania e te tahi atu mau ohipa huru ê i roto i te mau fare o ta ratou i rave ei vahi manahia e ratou.
Hau atu, te ohipa nei te mau varua iino i nia i te mau hinaaro hara o te taata na roto i te haaparareraa i te mau buka, te mau hohoˈa, e te mau porotarama afata teata o te faaite ra i te mau taatiraa o te tino faufau e te tia ore i te pae natura. Ua ite te mau demoni e, mai te peu e eita te mau manaˈo iino e tumâhia i roto i te feruriraa, e mau hohonu roa te reira i roto i te taata a aratai atu ai ia ratou ia pee i te hoê haerea faufau—mai te mau demoni iho.—Genese 6:1, 2; Tesalonia 1, 4:3-8; Iuda 6.
Oia mau, e rave rahi o te ata ia faahitihia te parau e na te mau varua iino e faatere ra i te ao nei. Tera râ, eita tatou e maere i to ratou tiaturi ore, inaha, te na ô ra te Bibilia e: “O Satani hoi tei faahua melahi atoa ia ˈna iho no te maramarama.” (Korinetia 2, 11:14) Ta ˈna haavare aravihi roa ˈˈe, oia hoi te haapoiriraa i te taata ia ore ratou ia tiaturi e te vai mau ra oia e ta ˈna mau demoni. Eiaha râ e vare! Te vai mau ra te Diabolo e ta ˈna mau demoni, e e tia ia outou ia patoi ia ratou ma te ore e faaea.—Petero 1, 5:8, 9.
Auaa râ hoi, ua fatata roa te taime e faaore-roa-hia ˈi o Satani e ta ˈna mau nuu! “E te mou nei hoi teie nei ao [e to ˈna mau faatere demoni atoa],” o ta te Bibilia ïa e haapapu ra, “o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” (Ioane 1, 2:17) Auê ïa tatou i te mâmâhia e, ia faaorehia te mana a te mau demoni! No reira, a tia ˈtu i rotopu i te feia e rave ra i te hinaaro o te Atua a fanaˈo atu ai i te ora mure ore i roto i te ao apî parau-tia a te Atua.—Salamo 37:9-11, 29; Petero 2, 3:13; Apokalupo 21:3, 4.
Mai te peu e aita ˈtu e haapapuraa, no roto mai te mau irava i Te Bibilia Moˈa Ra.
[Hohoˈa i te api 4]
E nehenehe anei o Satani e pûpû atu na Iesu i te mau hau atoa o te ao nei ahiri e e ere o ˈna te fatu o teie mau hau?