E haamori anaˈe na i te Atua mai ta ˈna e titau maira
UA PURE o Iesu na roto i teie mau parau: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3). Eaha ïa taua ite i parauhia ra? Ia au i te parau a Paulo, “[o te Atua] o tei hinaaro i te taata atoa ia ora, e ia noaa te ite [mau] i te parau mau”. (Timoteo 1, 2:4.) Mea na reira to te tatararaa Parau ora i te horoaraa i te hopearaa o taua irava ra: “ia noaa i te hoê ite tia roa i te parau mau [a te Atua].”
No reira, te hinaaro nei te Atua ia roaa ia tatou i te hoê ite mau no nia ia ˈna e no nia i ta ˈna mau opuaraa, te hoê ite o tei tuati i te parau mau bibilia. O te Parau a te Atua, te Bibilia Moˈa, te pu o taua parau mau ra (Ioane 17:17; Timoteo 2, 3:16, 17). E ore ïa te taata e haapii ra e o vai râ te Atua ma te papu maitai maoti hoi te Bibilia, e riro mai te mau taata ta Roma 10:2, 3 e parau ra, “e itoito to ratou i ta te Atua, e ere râ i te itoito ite”; aore ra mai te mau taata no Samaria o ta Iesu i parau atu e: “Aore outou i ite i ta outou e haamori nei, ua ite matou i ta matou e haamori nei.” — Ioane 4:22.
Teie nei râ, mai te peu e te imi nei tatou i te haamaitairaa a te Atua, e tia ïa ia tatou ia uiui i teie mau uiraa: Eaha ta te Atua e parau ra no nia ia ˈna iho? Nafea o ˈna e hinaaro e ia haamorihia oia? Eaha ta ˈna mau opuaraa, e nafea tatou e nehenehe ai e auraro i te reira? Mai te peu e te vai ra ia tatou te hoê ite papu no nia i te parau mau, e nehenehe ïa tatou e pahono i taua mau uiraa ra. I reira, e nehenehe atu ai tatou e haamori i te Atua mai ta ˈna e titau maira.
E ara na tatou ia ore tatou e faaino i te Atua
“O TEI faatura mai ia ˈu ra o ta ˈu ïa e faatura ˈtu”, o ta te Atua ïa e parau ra (Samuela 1, 2:30). Te faahanahana ra anei te taata e parau ra e te vai ra te hoê taata o tei aifaito e te Atua? Te faahanahana ra anei oia i te Atua, te taata o te pii ra ia Maria “te metua vahine o te Atua”, te “Arai vahine (...) i rotopu i te Poiete e te feia o Ta ˈna i poiete”, mai ta te Buka parau paari katolika Apî (beretane) e parau ra? Eita, no te mea te faaino ra taua mau faahitiraa ra i te Atua. Aita hoê noa ˈˈe taata e aifaito ra i te Atua; aita atoa to ˈna e metua vahine, no te mea e ere o Iesu i te Atua. Hau atu, aita roa ˈtu e vai ra hoê “Arai vahine”, no te mea “hoê hoi arai i ropu i te Atua e te taata”, o Iesu. — Timoteo 1, 2:5; Ioane 1, 2:1, 2.
Aita roa ˈtu e feaaraa e te haavare nei te haapiiraa no te Toru Tahi i te mau taata no nia i te tiaraa mau o te Atua. Te tapea ra te reira ia ratou ia roaa i te hoê ite papu no nia i te Mana Teitei o te ao nei, o te Atua ra o Iehova e ia haamori ia ˈna mai ta ˈna e hinaaro ra. Teie râ, mai ta te taata tuatapapa i te parau faaroo o Hans Küng i faahiˈo: “no te aha e hinaarohia ˈi e tuu atu i te hoê noa ˈˈe mea i te tahoêraa e [i] te hoêraa [o te Atua], o te haaparuparu ïa aore ra o te faaore i te tiaturiraa no te tahoêraa e te hoêraa?” O te reira ïa ta te haapiiraa no nia i te Toru Tahi i rave.
Aita te feia e tiaturi ra i te Toru Tahi “i hinaaro i te tapea i te Atua ma te ite [papu]”. (Roma 1:28.) Te faahiti faahou ra o Paulo i roto i teie irava e: “Ua tuu noa ˈtura te Atua ia ratou i to ratou aau au ore ra, ia rave noa na ratou i te mau mea tia ore ra.” Te faahiti ra te mau irava 29 e tae atu i te 31 i te tahi o te mau mea ‘tia ore ra’: ‘te taparahi taata, te tamaˈi, te taivaraa i te mau faaauraa i ravehia, te ereraahia i te aroha mau i te pae o te natura, te ereraahia i te aroha.’ Te rave nei te mau haapaoraa e farii ra i te Toru Tahi, i teie mau peu.
Ei hiˈoraa, ua hamani ino pinepine te feia e turu ra i te Toru Tahi, e ua tae roa i te taparahi pohe atu i te feia o tei ore i tiaturi i teie haapiiraa. Hau atu â i te ino: ua taparahi pohe atoa ratou, i roto i te tahi mau tamaˈi, vetahi atu feia e tiaturi ra i te Toru Tahi. Te reira te mau mea “tia ore” ra: te taparahi-pohe-raa te katolika i te katolika, te orthodoxes i te orthodoxes, te porotetani i te porotetani, e te reira na roto i te iˈoa iho o te Atua toru tahi!
Mea papu hoi te parau a Iesu e na ô ra e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 13:35). Te parau atoa ra te mau Papai e: “O te mea teie e itea ˈi te tamarii a te Atua, e te tamarii a te diabolo: o tei ore i rave i te parau-tia ra, e ere ïa i to te Atua; e ere atoa tei ore i aroha i tana taeae.” Te faaau nei te Bibilia i te feia o te taparahi pohe roa i to ratou taeae i roto i te faaroo ra, ia “Kaina ra, no taua varua ino ra [Satani] oia, e [o tei] taparahi pohe roa ˈtura i to ˈna teina”. — Ioane 1, 3:10-12.
No reira, o te haapiiraa no nia i te mau parau papu ore no nia i te Atua, te tumu no te mau ohipa o tei ore e auraro nei i ta ˈna mau ture. Oia, ua tano te ohipa i tupu i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano i te tuatapaparaa a te taata no Danemaka no nia i te parau faaroo, o Søren Kierkegaard: “Na te amuiraa faaroo kerisetiano i faahope i te kerisetianoraa ma te ore roa ˈtu e ite.”
Ua tuea te huru i te pae varua o te mau melo o te amuiraa faaroo kerisetiano i te parau a te aposetolo Paulo e na ô ra e: “Te parau nei ratou e ua ite i te Atua, area ta ratou ohipa, te parau nei ïa aore i ite ia ˈna, e feia faufau, e te faaroo ore, e te mau ohipa maitatai nei, aore roa ïa e au i reira.” — Tito 1:16.
Fatata roa, e haamou te Atua i taua amuiraa o te mau mea nei iino, e e ani oia i te tahi mau haapapuraa i te amuiraa faaroo kerisetiano e turu ra i te Toru Tahi. E faahapahia oia, no te mea te faaino ra oia i te Atua na roto i te mau ohipa ta ˈna e rave ra e ta ˈna mau haapiiraa. — Mataio 24:14, 34; 25:31-34, 41, 46; Apokalupo 17:1-6, 16; 18:1-8, 20, 24; 19:17-21.
Ia faarue na tatou i te Toru Tahi
EITA e nehenehe e faahape i te mau parau mau a te Atua. No reira, no te haamori i te Atua mai ta ˈna e hinaaro maira, ia faarue ïa tatou i te Toru Tahi e tia ˈi. Te patoi ra teie haapiiraa i te faaroo e te haapiiraa a te mau peropheta, a Iesu, a te mau aposetolo e a te mau kerisetiano matamua. Te patoi ra te reira i ta te Atua e parau ra no ˈna iho i roto i ta ˈna Parau: “O vau mau â te Atua, e aitâ ˈtu; o vau te Atua, e aitâ ˈtu Atua e au ia ˈu nei.” — Isaia 46:9, Ie.
Ia faaitehia to ˈna huru ma te arepurepu e te papu ore, te faahapa ra ïa te reira i te Atua. I te taa-ê-raa, rahi noa ˈtu â te papu-ore-raa no nia i te huru e te mau opuaraa a te Atua i roto i te feruriraa o te mau taata, hau atu â te enemi o te Atua, oia hoi te Diabolo ra o Satani, te ‘atua o teie nei ao’, i te anaanatae. O o ˈna te tumu o te mau haapiiraa hape o tei ‘haapouri nei i te aau o te feia faaroo ore’. (Korinetia 2, 4:4.) Area te mau tia i te pae faaroo o te amuiraa faaroo kerisetiano, o te hinaaro nei e mana noa i nia i te mau nǎnǎ taata, te ite atoa ra ratou i te maitai no ratou i roto i te tooma o te Toru Tahi, no te mea te faatiaturi nei ratou i te mau taata e o te feia noa e tuatapapa ra i te parau faaroo o te nehenehe e taa i te reira. — Hiˈo Ioane 8:44.
Ua riro te ite-papu-raa i te Atua ei tamahanahanaraa rahi. Te faatiamâ nei te reira ia tatou i te tahi mau haapiiraa o te ore e tuea nei i te Parau a te Atua, e i te mau haapaoraa apotata. No reira Iesu i parau ai e: “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.” — Ioane 8:32.
Mai te peu e e faatura tatou i te Atua, te Taata teitei roa ˈˈe, e e haamori tatou ia ˈna mai ta ˈna e titau maira, e nehenehe ïa tatou e ape i te haavaraa ta ˈna e faatupu mai i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano apotata, e e tiaturi e e farii mai oia ia tatou ia mou anaˈe te amuiraa o te mau mea e vai nei. “E te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.” — Ioane 1, 2:17.
[Hohoˈa i te api 31]
Te faaite nei teie hohoˈa tarai, e rave rahi hanereraa matahiti, e itehia i te fenua Farani, i te faaariiraahia i te “paretenia” o Maria e te Toru Tahi. O te haapiiraa no nia i te Toru Tahi te tumu i faahanahanahia ˈi o Maria, “Metua vahine o te Atua”.