VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g96 8/6 api 28-30
  • No te aha e mea fifi roa no ˈu ia haapii?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e mea fifi roa no ˈu ia haapii?
  • A ara mai na! 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faarururaa
  • A haapii i te haamau i to outou feruriraa
  • Te tamǎrûraa ia outou
  • A faatura ia outou iho
  • Te maimiraa i te parau mau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa) 2020
  • O vai au nei?
    Pahonoraa i na 10 uiraa ta te taurearea e uiui nei
A ara mai na! 1996
g96 8/6 api 28-30

Te uiui nei te mau taurearea . . .

No te aha e mea fifi roa no ˈu ia haapii?

“Aita vau i hinaaro e hoˈi i te fare,” o ta Jessica ïa e faatia ra, “no te faaruru atu i to ˈu na metua. Aitâ vau i manuïa i ta ˈu mau tuhaa haapiiraa.”a E 15 matahiti to Jessica, e potii ieie e te nehenehe. Tera râ, mai te mau taurearea e rave rahi, tei raro roa ta ˈna mau nota haapiiraa.

MEA pinepine, o te au ore i te haapiiraa aore ra i te hoê orometua haapii, te tumu o te mau nota raro roa i te fare haapiiraa. E ere râ te reira te tumu no Jessica. Inaha, mea fifi roa no ˈna ia apo mai i te mau manaˈo e titau i te feruriraa. No reira ˈtura, ua fifihia o Jessica i te pae no te numeraraa. E no te mea e, mea fifi atoa no ˈna ia taio, aita ïa oia i manuïa i roto i te tahi atu mau tuhaa haapiiraa.

Area o Maria ra, aita oia i ite nafea ia papai i te mau parau. E huna noa oia i te mau tapaopaoraa ta ˈna e papai i te mau putuputuraa kerisetiano, no te mea e haama oia i ta ˈna mau hape. E ere Jessica aore ra Maria i te mau tamahine mauˈa. No to ˈna ite i te faahau i te taata, ua nomino te fare haapiiraa ia ˈna ei arai, oia hoi na ˈna e faaafaro i te mau peapea i rotopu i to ˈna mau hoa haapiiraa. E tei roto Maria i te 10 i nia i te hanere o te mau tamarii nota maitai aˈe.

Te fifi: ua roohia Jessica raua Maria i te mau fifi no te haapii. Te manaˈo nei te feia aravihi e, e 3 tae atu i te 10 i nia i te hanere o te mau tamarii atoa te fifihia nei no te haapii. Ua roohia o Tania, tei roto oia i te 20raa o to ˈna matahiti, i te maˈi piihia Trouble Hyperkinétique Avec Déficit de l’Attention (THADA),b oia hoi te fifi no te haamauraa i te feruriraa e te haerea huanane. Te na ô ra oia e: “Mea fifi roa no ˈu i te mau putuputuraa kerisetiano, no ta ˈu haapiiraa tataitahi, e ta ˈu atoa mau pure, no te mea eita ta ˈu e nehenehe e haamau i to ˈu feruriraa i nia i te hoê mea aore ra e parahi noa. Ua fifi-atoa-hia ta ˈu taviniraa no te mea e tauiui noa vau i te tumu parau e eita te taata e taa eaha ta ˈu e parau ra.”

Ia ore e apeehia i te haerea huanane, e piihia teie maˈi te Trouble Déficitaire de l’Attention (TDA), oia hoi te fifi no te haamauraa i te feruriraa. E pinepine te mau taata i roohia i teie maˈi i te parauhia e e feia neneva. No nia i te feia i roohia i te TDA, ua parau te Taote rapaau i te mau maˈi o te mau uaua uira ra o Bruce Roseman e: “E parahi noa ratou i mua i te hoê buka e 45 minuti noa ˈtu, e aita hoê vahi apî e noaa mai.” No te tahi tumu itea-ore-hia, mea fifi roa no ratou ia haamau i to ratou feruriraa i nia i te hoê mea.

Te manaˈo nei te mau taote maimi e ua maramarama rii ratou no nia i te tumu o teie mau fifi. Noa ˈtu râ, mea rahi â tei ore i itehia. E ere te mau otia i rotopu i te mau maˈi e te mau hapepa e rave rau e haafifi nei i te haapiiraa, i te mea papu maitai. Noa ˈtu eaha te tumu mau e te iˈoa i horoahia no tera aore ra tera maˈi—e fifi anei no te taioraa, te haamanaˈoraa, te haamauraa i te feruriraa, aore ra te haerea huanane—e nehenehe te maˈi e haafifi i te tau haapiiraa a te hoê taata e e faatupu atoa i te mauiui. Mai te peu e te fifihia ra outou no te haapii, nafea outou ia faaruru i te reira?

Te faarururaa

A rave na ia Jessica, tei faahitihia i te omuaraa. No to ˈna hinaaro e aro i to ˈna fifi no te taio, ua tutava noa oia i te taio e rave rau mau buka. Te taime i taui ai te mau ohipa, i to ˈna ïa taioraa i te hoê buka pehe ta ˈna i au roa. Ua rave mai oia i te tahi atu buka pehe, e ua oaoa roa atoa oia i te taioraa. I muri iho, ua anaanatae oia i te tahi mau buka aamu, e ma te haere mǎrû noa, ua iti mai to ˈna fifi ia taio i te buka. Te haapiiraa e hutihia mai, oia ïa e manuïa te tutava-noa-raa. E nehenehe atoa outou e aro i te tahi fifi no te haapiiraa aore ra e maitai mai na roto i te oreraa e faarue.—A faaau e te Galatia 6:9.

Nafea ia faaruru i te fifi no te haamanaˈoraa i te mau mea? Hoê ravea faufaa roa no te faatitiaifaro i teie fifi, oia ïa: “A na nia iho noa, i reira e mau aau ai.” Ua na nia iho noa Nicky i te faahiti i te parau ta ˈna i faaroo e ta ˈna i taio, e na te reira i tauturu ia ˈna ia haamanaˈo i te mau mea. A tamata. Peneiaˈe e tauturu atoa te reira ia outou. Inaha, i te tau Bibilia, e faahiti roa na te taata i te mau parau, e tae noa ˈtu ia taio ratou o ratou anaˈe. No reira Iehova i faaue ai i te taata papai Bibilia ra o Iosua e: “E tia ia oe ia taio [i te ture a te Atua] ma te reo mǎrû i te rui e te ao.” (Iosua 1:8, MN; Salamo 1:2) Eaha te faufaaraa o te faahiti-roa-raa i te mau parau? No te mea e piti melo tei faaohipahia—te tariˈa e te mata—e na te reira i tauturu ia mau aau roa i te taata taio.

No Jessica, ua riro te haapiiraa i te numeraraa ei ohipa teimaha roa. Teie râ, ua tamata oia i te haapii i te mau ture numeraraa ma te faahiti-noa-raa na nia iho—i te tahi taime, hoê afa hora no te ture tataitahi. Ua manuïa râ ta ˈna mau tutavaraa. No reira, a na nia iho, a na nia iho noa, e a na nia iho faahou! Teie te tahi manaˈo, a vaiiho i te tahi papie e te penitara i pihai iho ia outou ia faaroo anaˈe outou i te orometua haapii aore ra ia taio anaˈe outou, e nehenehe ïa outou e rave i te mau tapaopaoraa.

Mea faufaa roa ia tutava i te haapiiraa. A faariro ei peu na outou ia faaea i muri aˈe i te hora haapiiraa e ia paraparau i ta outou mau orometua haapii. A haamatau atu ia ratou. A faaite atu e mea fifi no outou ia haapii tera râ, te hinaaro nei outou e aro i teie fifi. E ineine noa te rahiraa o te mau orometua haapii i te tauturu mai ia outou. No reira, a ani atu i ta ratou tauturu. Ua na reira Jessica e ua turu rahi mai te hoê orometua maitai ia ˈna.

A haapii i te haamau i to outou feruriraa

Mea maitai atoa ia haamau i te hoê tapao e te tahi ravea haamauruururaa no outou iho. Te haamauraa i te hoê tapao—mai te faaotiraa i te hoê tuhaa o ta outou ohipa haapiiraa—hou outou e mataitai ai i te afata teata aore ra e faaroo ai i te upaupa ta outou i au roa, e tauturu te reira ia outou ia haamau i to outou feruriraa i nia i ta outou ohipa. A haamau râ i te mau tapao aifaito.—A faaau e te Philipi 4:5.

I te tahi mau taime, e nehenehe te tauiraa i ta outou vahi haapiiraa e tauturu ia outou. E parahi Nicky i mua roa i pihai iho i te orometua haapii, ia nehenehe oia e haamau i to ˈna feruriraa i nia i te haapiiraa. Mea au aˈe na Jessica e rave i ta ˈna ohipa haapiiraa na muri i te hoê hoa e tutava nei i te haapii. Peneiaˈe e tauturuhia outou ia vai to outou piha ei vahi au maitai e te hau.

Te tamǎrûraa ia outou

Mai te peu e mea huanane outou, e riro te haapiiraa ei ohipa teimaha roa. Teie râ, te na ô ra te tahi mau taata aravihi e, e nehenehe te haerea huanane e tamǎrûhia na roto i te ohipa faaetaetaraa tino. Te na ô ra te hoê vea marite (U.S.News & World Report) e: “Te rahi noa ra te haapapuraa e, e maitaihia te aravihi o te taata tataitahi ia apo mai i te mau haamaramaramaraa apî e ia haamanaˈo i te mau haamaramaramaraa tahito, na roto i te mau tauiuiraa e tupu i roto i te roro, faaitoitohia e te faaetaetaraa tino.” No reira, e nehenehe te faaetaetaraa tino i roto i te faito e au—mai te au, te horohoro, te hautiraa popo, te pereoo tataahi, te faaheeraa na nia i te tiaa huira, e vetahi atu â—e riro ei mea maitai no te tino e no te feruriraa atoa.—Timoteo 1, 4:8.

Ua matauhia i te horoa i te mau raau no te rapaau i te mau fifi no te haapii. Te na ôhia ra e, ua maitai mai e 70 i nia i te hanere o te mau taurearea tei roohia i te maˈi THADA e tei horoahia te mau raau faaitoito. E farii anei outou i te rapaau ia outou i te raau, na outou iho ïa e to outou na metua e faaoti i muri aˈe i to outou feruriraa i te ino o te fifi, te mau faahopearaa, e vetahi atu mau tuhaa.

A faatura ia outou iho

Noa ˈtu e te parauhia ra e e ere te fifi no te haapii i te ahoahoraa hohonu, e nehenehe râ e faahoruhoru roa ia outou. Ia anoihia te faahaparaa tamau e te faainoraa a te mau metua e te mau orometua haapii, te mau nota raro roa i te haapiiraa, e te ereraa i te mau hoa piri roa, e ohie noa paha outou i te faahaehaa ia outou iho. Te huna nei vetahi mau taurearea i teie huru to ratou na roto i te ririraa e te haapaariraa.

Eiaha râ e faahaehaa ia outou no te mau fifi no te haapii.c Te na ô ra te hoê taata e tauturu ra i te mau taurearea e fifi to ratou no te haapii, e: “Ta ˈu tapao, ia taui ïa ratou i to ratou huru hiˈoraa i te oraraa—ia faaea ratou i te parau e ‘E taata maau roa vau, aita ta ˈu e ohipa maitai’ . . . ia parau râ ratou e ‘Te aro nei au i to ˈu fifi, e e hau atu â ta ˈu ohipa e rave i ta ˈu i manaˈo noa na.’”

Noa ˈtu e eita ta outou e nehenehe e taui i to vetahi ê ra huru, e nehenehe outou e taui i to outou iho. O ta Jessica ïa i rave. Te na ô ra oia e: “Ia haava vau ia ˈu iho ia au i ta te tahi atu mau taurearea i parau i te fare haapiiraa e ia au i ta ratou mau iˈoa faaooo, e hinaaro vau e horo e tapuni. I teie nei râ, te tutava nei au i te tapiri i to ˈu tariˈa e i te haere noa i mua. E ere i te mea ohie, e e tia ia ˈu ia faahaamanaˈo noa, tera râ, te manuïa nei.”

Ua faaruru Jessica i te tahi atu fifi. E mau nota maitatai roa ta to ˈna tuaana i te fare haapiiraa. Te na ô ra Jessica: “Ua paruparu-roa-hia vau, e tae roa i te taime e faaea ˈi vau i te faaau ia ˈu i to ˈu tuaana.” Eiaha e faaau ia outou i to outou mau taeae aore ra mau tuahine.—A faaau e te Galatia 6:4.

E tauturu atoa te paraparauraa ˈtu e te hoê hoa ta outou e tiaturi, ia faaafaro i te mau ohipa. E turu noa mai te hoê hoa mau ia outou i roto i ta outou mau tutavaraa no te haere i mua. (Maseli 17:17) Area te hoê hoa ino ra, e faaino oia ia outou aore ra e faatiatia rahi roa oia ia outou. No reira, a maiti maitai i to outou mau hoa.

Mai te peu e mea fifi no outou ia haapii, peneiaˈe e aˈo-rahi-hia mai outou i te tahi atu mau taurearea. Eiaha râ outou e hiˈo ino ia outou iho no teie tumu. A hiˈo i te aˈo ia au i te manaˈo o te Atua, oia hoi ei taoˈa faufaa rahi. A haamanaˈo, ua riro te aˈo no ǒ mai i to outou mau metua ra, ei tapao no to raua here ia outou e ei faaiteraa e te hinaaro nei raua i te mea maitai aˈe no outou.—Maseli 1:8, 9; 3:11, 12; Hebera 12:5-9.

Eiaha e vaiiho i to outou fifi no te haapii, ia haaparuparu ia outou. E nehenehe ta outou e faaruru atu e e ora i te hoê oraraa hotu mau. Te vai nei râ te hoê tumu hau aˈe no te tiaturi. Ua tǎpǔ te Atua e faatupu i te hoê ao apî parau-tia i reira te ite e pue noa ˈi e i reira te mau maˈi o te feruriraa e o te tino e ore roa ˈi. (Isaia 11:9; Apokalupo 21:1-4) No reira, ia hinaaro outou e tia ˈi, e haapii hau atu â no nia i te Atua ra o Iehova e no nia i ta ˈna mau opuaraa, e ia ohipa outou ia au i taua ite ra.—Ioane 17:3.

[Nota i raro i te api]

a Ua tauihia te tahi mau iˈoa.

b A taio no nia i te mau tamarii fifi i roto i te A ara mai na! 8 no Novema 1994, mau api 19-28, e te tumu parau “Mea fifi anei no ta outou tamarii ia haapii?” i roto i te numera farani o te 8 no Atete 1983.

c A hiˈo i te tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea . . . Nafea ia faatura ia ˈu iho?” i roto i te A ara mai na! 8 no Tiurai 1983 (farani).

[Hohoˈa i te api 30]

A tutava i te haapii

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono