VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g94 8/7 api 13-17
  • Te mau peu maitai—Ua faaruehia ratou e te “morare apî”?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te mau peu maitai—Ua faaruehia ratou e te “morare apî”?
  • A ara mai na! 1994
  • Papai tei tuea
  • Ia atuatu na tatou i te mau huru kerisetiano i roto i te hoê ao faatura ore
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • “Ia au râ ta outou parau i te evanelia o te Mesia”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1989
  • Mea ite te feia haapao maitai i te Atua i te peu
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2001
  • Ei peu maitai ta tatou te mau tavini a te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
Ite hau atu â
A ara mai na! 1994
g94 8/7 api 13-17

Te mau peu maitai—Ua faaruehia ratou e te “morare apî”?

‘E pohe to te feia i parau i te ino ra, e maitai, i te pouri ra, e maramarama, i te maramara ra, e momona.’—Isaia 5:20.

UA ITE te 20raa o te senekele i te tauiraa rahi o te mau peu maitai e te mau ture morare. I te tau ahuru matahiti i muri aˈe i nau tamaˈi rahi toopiti o te ao nei, ua faariro-rii-noa-hia te faanahoraa tahito o te mau faufaa ei peu tahito. Na te mau tupuraa tauiui noa e te mau manaˈo apî i te pae o te haerea o te taata e te ite aivanaa i faatiaturi e rave rahi taata e e ere faahou te mau faufaa tahito i te mea tano. Ua faaruehia te mau peu maitai i faatura-rahi-hia na ei mau mea faufaa ore. Ua faaruehia te mau aratairaa a te Bibilia i faaturahia na ei mau peu tahito. E mea teiaha roa te reira no te totaiete taata vî ore, tiamâ o te mau taata no teie tau apî o te 20raa o te senekele.

O te matahiti 1914 tei ite i teie tauiraa rahi i roto i te aamu o te huitaata. Ua î roa te mau papai a te feia tuatapapa i taua matahiti ra e te Tamaˈi rahi matamua i te mau mea o ta ratou i tapao ma te faariro i te matahiti 1914 ei matahiti tauiraa faufaa rahi, e tapao mau o te faataa ê i te mau tau o te aamu o te huitaata. I muri noa iho i te tamaˈi i te mau matahiti 1920, ua tamata te taata i te haamâha i te arearea i erehia e ratou i te roaraa o te mau matahiti tamaˈi. Ua tuuhia i te hiti te mau faufaa tahito e te mau ture morare teiaha ia matara te eˈa no te faanavenaveraa pari-ore-hia. Ua haamau-noa-hia te hoê huru morare apî, o te faatia noa i te mau hinaaro o te tino—te manaˈo e e nehenehe e ravehia te mau mea atoa. Ua hopoi mai ïa te ture o te morare apî i te hoê tauiraa o te mau peu maitai.

Teie te faataaraa a te taata tuatapapa o Frederick Lewis Allen no nia i te reira: “Te tahi atu faahopearaa o te tauiraa rahi oia hoi aita te mau peu maitai i taa ê roa, tera râ—i roto noa maa matahiti—aita e peu maitai faahou. . . . I roto teie mau ahuru matahiti, ua ite te mau vahine o te farii i te manihini . . . e eita te manihini e aroha mai ia ratou ia tae anaˈe mai aore ra ia reva noa ˈtu; ua riro ei peu fariihia ia haere mai te taata e ori e aita hoi i titau-manihini-hia, e ei peu na te taata ia ore e tae mai i te hora tia i te tamaaraa, ia vaiiho haere noa i te omou avaava ama, ia ueue haere i te rehu avaava i nia i te vauvau tahua, ma te ore roa e faaite i te parau tatarahapa. Ua topa te mau opaniraa tahito, e aita i hamanihia te mea apî, e i roto i tera area ua nehenehe i te taata e rave mai ta ratou e hinaaro. I te hoê paha mahana, e topahia te iˈoa o te mau matahiti i muri aˈe i te tamaˈi ei mau ahuru matahiti o te mau Peu ino. . . . Mai te peu e e mau ahuru matahiti peu ino, e mau matahiti oaoa ore atoa hoi. I te moêraa te faanahoraa o te mau mea tahito ua moe ê atoa te pueraa faufaa o tei horoa mai i te mahanahana e i te hoê auraa i te oraraa, e aita i ite-ohie-hia mai te mau faufaa mono.”

Aita roa ˈtu i itehia mai te mau faufaa mono no te faahoˈi faahou mai i te mahanahana e te hoê auraa i roto i te oraraa. Aita i imi-faahou-hia. Ua tiamâ mai te taata i te mau taotiaraa morare na roto i te huru oraraa anaanatae rahi i te raveraa i te mau mea atoa o te mau matahiti 1920, e o ta ratou iho â i hinaaro. Aita ratou i haapae i te huru morare; ua tamata ratou i te faaapî noa, ma te faaohie rii. I te tau au, ua pii ratou i te reira te huru Morare apî. I roto i te reira e rave te taata taitahi i te mea tia i to ˈna iho manaˈoraa. O ˈna te numera hoê. E rave oia tei au ia ˈna iho. E pee oia i ta ˈna iho eˈa.

Aore ra tera ta ˈna e manaˈo ra. E toru tausani matahiti i mutaa ihora, ua parau te arii paari o Solomona e: “Aore roa e mea apî i raro aˈe i te mahana nei.” (Koheleta 1:9) Hou te reira, i te tau o te mau Tavana, e tiamâraa to te mau ati Iseraela i te auraroraa aore ra aita i te Ture a te Atua: “Aore o Iseraela arii i te reira ra anotau: rave atura te taata atoa i te au ia ˈna ihora.” (Te mau tavana 21:25) Ua faaite papu râ te rahiraa e aita ratou e hinaaro ra e pee i te Ture. Na roto i te ueueraa i taua huru ra, ua ooti mai o Iseraela i te ati o te nunaa no te roaraa e te hanere matahiti. Hoê â ïa huru no te mau nunaa i teie nei mahana, ua ooti te mau nunaa i te oto e te mauiui no te mau senekele e haere mai nei—e tei mua â te ino rahi.

Te vai ra te tahi atu parau no te faataa papu i te Morare apî, oia hoi “te papu-ore-raa o te mau mea.” Te faataa nei râ te Webster’s Ninth New Collegiate Dictionary i te reira e: “Te hoê manaˈo e te parau mau i te pae no te morare tei te mau taata taitahi e te mau pǔpǔ taata e tapea ra i te reira te parau.” I roto i te hoê parau poto noa, ua aimârô te mau pǐpǐ o te turu ra i te parau no nia i te papu-ore-raa o te mau mea e te mea maitai no ratou e peu morare ïa no ratou. Ua faananea ˈtu â te hoê taata papai no nia i te papu-ore-raa o te mau mea i to ˈna na ôraa e: “Te papu-ore-raa o te mau mea, ua vai moe noa ïa, e ua mapiha mai ei manaˈo philosopho puai mau no te ‘manaˈo e o vau na mua ˈˈe o te mau ahuru matahiti’ o te mau matahiti 1970; e te mana noa ra i rotopu i te pǔpǔ taata toroa aufau-maitai-hia e o te haamâuˈa faarahi i ta ratou moni o te mau matahiti 1980. E turu vaha noa tatou i te mau faufaa matarohia, i roto râ i te faaohiparaa, te mea maitai no ˈu tera ïa te mea tia.”

E tei roto atoa ïa te mau peu maitai—‘Ahiri e e mauruuru vau i te reira, e rave ïa vau; ahiri e aita, eita ïa vau e rave. Eita e tano no ˈu, noa ˈtu â e e faaiteraa i te mau peu maitai no oe. E fifihia to ˈu manaˈo e na ˈu iho e faaoti i te mea tia no ˈu, e au ra e mea paruparu vau, e mea faufaa ore vau.’ E au ra e, aita teie huru taata e faaau ra i te reira i te mau ohipa taehae anaˈe iho tera râ i nia i te mau peu nehenehe o te mau mahana atoa oia hoi ‘Mai te peu e tia ia oe, Ua tatarahapa roa vau, Eiaha e inoino, Mauruuru, Na ˈu e iriti i te opani, A parahi i nia i to ˈu parahiraa, Vaiiho na ˈu e amo i ta oe afata.’ Ua riro teie mau parau e te tahi atu â mai te hinu maitai o te faatupu i te hau e te au-maite-raa o te auhoaraa i rotopu i te taata. ‘No te tahi atu pae râ ia faaite-anaˈe-hia te peu maitai’ o ta te taata e manaˈo ra e o vau na mua ˈˈe e patoi mai, ‘e inohia ïa ta ˈu tutavaraa ia riro mai vau ei numera hoê.’

Te pari ra te aivanaa i te pae totiale o James Q. Wilson i te maraaraa te tatamaˈi e te haerea taparahi taata i te toparaa o ta teie mahana “e faahiti ra ma te vahavaha hoi ei ‘mau faufaa no te pǔpǔ taata oraraa au noa,’” e te na ô faahou ra te faataaraa e: “E au ra e i te mouraa teie mau faufaa—e te maraaraa te papu-ore-raa o te mau mea i te pae morare—ua tuea te rahiraa i te numera o te taparahiraa taata.” Ua tu maite ïa i te manaˈo rahi o teie tau o te patoi atu i te mau taotiaraa atoa i te faaiteraa i to ˈna iho huru, noa tu e e mau peu iino e te iria hoi. Mai ta te tahi atu aivanaa i te pae totiale o Jared Taylor i parau: “Mai te huru haavî ia ˈna iho, ua nuu tamau to tatou totaiete i te faaite-tahaa-raa i to ˈna iho huru, e te faarue ra e rave rahi taata i te mau faufaa tahito ei mea ino.”

I te faaohiparaa i te manaˈo no nia i te papu-ore-raa o te mau mea e riro mai ïa oe ei haava i to oe iho haerea, ma te tâuˈa ore roa i to te tahi atu manaˈo, e to te Atua atoa hoi. E na oe iho e faaoti i te mea tia e te mea hape no oe, mai ta te mau taata matamua i rave na i Edene i to raua faarueraa i te faaueraa a te Atua ma te faaoti i te mea tia e te mea hape no raua iho. Ua haavare te Ophi ia Eva i to ˈna manaˈoraa e ia faaroo ore o ˈna i te Atua e ia amu anaˈe i te hotu opanihia, e tupu mai ïa mai ta ˈna i parau atu ia Eva: “E araara ïa to orua mata, e e riro orua mai te [A]tua ra te huru, i te ite i te maitai e te ino.” Ua rave ïa o Eva i te maa e ua amu oia i te reira e ua horoa ˈtura i te tahi na Adamu, e ua amu oia i te reira. (Genese 3:5, 6) E atihia ihora Adamu raua o Eva e ta raua huaai i to raua faaotiraa e amu.

I muri aˈe i te hoê anairaa roa mau no nia i te mau ohipa viivii i itehia i rotopu i te feia politita, te feia tapihoo, te feia taaro, te mau aivanaa, te hoê taata tei horoahia te haamauruururaa a Nobel, e te hoê upoo faatere haapaoraa, ua parau te hoê taata hiˈopoa i roto i te hoê oreroraa parau i mua i te Fare haapiiraa i te pae tapihoo no Harvard e: “Te tiaturi nei au e te farerei ra tatou i roto i to tatou fenua i teie nei mahana o ta ˈu i maiti i te pii te hoê ati no nia i te huru o te taata, te hoê ereraa i tei matarohia i te farii i roto i te oraraa i te pae Tooa o te ra, teie mau taotiaraa e vai i roto i te taata e te mau peu maitai i tapea na ia tatou i te faaitoito i to tatou iho mau huru ino roa.” Ua faahiti oia i “te mau parau mataro-ore-roa-hia ia parau-anaˈe-hia i roto i teie mau vahi, te mau parau mai te faufaa, te tura, te ohipa, te hopoia, te aroha, te faaiteraa i te peu nehenehe—e mau parau tei fatata i te ore roa e faaohipa-faahou-hia.”

I te mau matahiti 1960 i roto i te aua e te mau fare o te haapiiraa tuatoru, ua matara mai te tahi mau tumu parau. Ua faˈi te tahi pae e ‘aita e vai ra te hoê Atua, ua pohe te Atua, aore roa e mea aˈe, aita e vai ra te hoê faufaa teitei, e mea faufaa ore roa te oraraa, e nehenehe oe e haapaiuma i te faufaa-ore-raa o te oraraa i te haapaoraa i to oe iho mau faufaa.’ Ua riro te reira ei tapao haamatararaa na te mau hippie e no te faaruru i te faufaa-ore-raa o te oraraa ma te ‘hauˈa i te cocaïne, ma te puhipuhi i te paka, ma te taoto te tahi e te tahi, ma te imi i te hau o te feruriraa.’ E aita hoi i iteahia e ratou.

E ua itehia mai te mau taatiraa patoi i te vahi taata o te mau matahiti 1960. Hau atu â i te anaanataeraa poto noa, ua farii-popou-hia ïa e te tuhaa rahi o te huru oraraa marite e ua tae ïa i te manaˈo e o Vau na mua ˈˈe o te ahuru matahiti o te mau matahiti 1970. No reira ua tomo atura tatou i roto i te mau ahuru matahiti o ta Tom Wolfe, te taata hiˈopoa totiale, i pii “Te ahuru matahiti no te o Vau na mua ˈˈe.” Ua maraa te reira i roto i te mau matahiti 1980, o tei piihia e te tahi pae ma te haama ore, “te tau auro o te nounou.”

Eaha ïa to te reira tuatiraa e te mau peu maitai? O te tuuraa ïa ia oe iho na mua ˈˈe, e ia tuu anaˈe oe ia oe iho na mua ˈˈe, eita oe e ohie i te fati i mua ia vetahi ê, eita oe e nehenehe e tuu ia vetahi ê i te parahiraa matamua, eita oe e nehenehe e faaite i te peu maitai i nia ia vetahi ê. Ma te tuuraa ia oe na mua ˈˈe, i te mea mau, te haamori ra ïa oe ia oe iho. Mea nafea te Bibilia i te faataaraa i te hoê taata o te rave ra i te reira? Ei “nounou taoˈa, e haamori idolo ïa,” i te faaite i “te nounou taoˈa, e haamori idolo ïa.” (Ephesia 5:5; Kolosa 3:5) O vai mau ta teie feia e tavini ra? O “te opu hoi to ratou atua.” (Philipi 3:19) Te haapapu ra te huru oraraa taa ê hairiiri o ta te taata e rave rahi i faaoti ei mea tia i te pae morare e te mau faahopearaa ati mau, e te atâta o teie mau huru oraraa i te parau mau o te Ieremia 10:23: “Ua ite hoi au, e Iehova, e ere tei te taata iho to ˈna haerea; e ere hoi tei taua taata e haere ra i te haapao i to ˈna taahiraa.”

Ua ite atea te Bibilia i teie mau mea atoa ma te tohu i te reira ei faaararaa i “taua anotau hopea,” mai tei papaihia i roto i te Timoteo 2, 3:1-5, New English Bible: “E tia ia oe ia ite i te mea mau: te tau hopea o teie nei ao e tau arepurepu ïa. E riro te taata i te here i te moni anaˈe e ia ˈna iho anaˈe; ei faaahaaha, ei teoteo e ei hamani ino; ma te ore e faatura i te metua, aore e mauruuru, aore e aroha, aore e here; e hae ma te tairoiro, e hopoi parau faufau, mǎrû ore e te iria noa, e te ite ore i te mau mea maitatai atoa, e haavare, e tamata haere, e faateitei ia ˈna iho. E riro te taata i te tuu i te mau mea e navenave ai no te mono i te Atua, ei taata faahua faaroo, e o te patoi râ i te mea mau. A faaatea ê i te mau taata mai teie te huru.”

Ua painu ê tatou i te tumu tatou i poietehia ˈi—ma te hohoˈa e te huru o te Atua. Te vai noa ra i roto ia tatou teie mau huru maitatai o te here, te paari, te parau-tia e te puai aita râ i aifaito faahou e ua viiviihia. Ua faaitehia te taahiraa matamua no te tauiraa i roto i te pereota o te irava Bibilia i faahitihia i nia: “A faaatea ê i te mau taata mai teie te huru.” Ei mau mea apî te haaati ia oe, o te taui atoa i to oe iho mau manaˈo hohonu roa. E mea anaanatae mau ïa teie mau parau i papaihia e mau matahiti i teie nei i roto i te vea Te vea a te mau vahine no nia i te fare a Dorothy Thompson. E omua oia i ta ˈna parau e no te haapaiuma i te mau peu iino a te mau taurearea, e tia ia haapiihia te mau manaˈo hohonu o te hoê taurearea maoti i to ˈna feruriraa.

“Na ta ˈna mau ohipa e to ˈna mau haerea ei tamarii e haapapu rahi i ta ˈna mau ohipa e to ˈna mau haerea ei taata paari. Tera râ, e ere na to ˈna roro e faatupu mai i te reira, na to ˈna râ mau manaˈo hohonu. E riro mai oia mai tei faaitoitohia e tei haapiihia e ana ia here, ia haafaahiahia, ia haamori, ia poihere e ia faatusia. . . . E ohipa faufaa to teie mau peu taatoa, no te mea te mau peu maitai o te faaturaraa ïa ia vetahi ê. . . . E ite-atoa-hia te huru o te mau manaˈo hohonu na nia i te huru haerea ite-mata-hia, tera râ e faaitoito atoa te haerea ite-mata-hia i te faatupu mau i te mau manaˈo hohonu. E mea fifi roa ia iria ˈtu i te tahi ia faatura anaˈe tatou ia ˈna. Ahiri e peu rapae au noa te mau peu maitai i te omuaraa, e varavara râ ratou i te vai tamau mai.”

Ua tapao atoa oia e, te maitai e te ino “e ere no roto mai i te roro no roto mai râ i te mau manaˈo hohonu” e “e e riro mai ei taata taparahi taata eiaha i te paariraa te uaua i te paariraa râ te mafatu.” Ua haamatara mai oia e na te mau manaˈo hohonu e faatere i to tatou haerea hau atu â i te feruriraa e tei te huru tatou i te haapiiraahia, ia na reira tatou i te ohipa, noa ˈtu e mea faahepohia i te haamataraa, e ohipa oia i nia i te mau manaˈo hohonu e taui ïa i te mafatu.

O te Bibilia râ hoi tei hau aˈe i te maitai no te horoa mai i te ravea faauruahia no te taui i te rotoraa o te mafatu o te taata.

A tahi, Ephesia 4:22-24: “E e haapae outou i ta outou parau i mutaa ihora, i te taata tahito i tei ino i te hinaaro haavare ra; e ia faahouhia outou i to outou varua ra i te aau; e ia faataata apî hoi outou, o tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau ra.”

Te piti, Kolosa 3:9, 10, 12-14: “Ua haapae hoi outou i te taata tahito e ta ˈna atoa ra mau parau; e ua faa-taata-apî, o tei faahouhia i te ite ra, mai te huru atoa o tei hamani ia ˈna ra. E tena na, e faaau aroha noa, e te hamani maitai, e te haehaa, e te mǎrû, e te faaoromai rahi, mai te feia moˈa e te herehia i maitihia e te Atua ra; e faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai Iehova atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou: e ei nia roa iho i taua mau mea atoa nei, o te aroha o taua tatua nehenehe roa ra ïa.”

Ua parau te taata tuatapapa aamu o Will Durant: “Te tumu parau rahi o to tatou nei tau e ere te patoi ra te faatereraa faufaa amui i te haapaoraa ia ˈna iho, e ere te patoi ra Europa ia Marite, e ere te patoi ra to te pae Hitia o te râ i to te pae Tooa o te râ; teie râ e nehenehe ra anei te taata e ora noa e aita e Atua.”

Ia fanaˈo i te oraraa maitai, e tia ia oe ia pee i ta ˈna aˈo. “E tau tamaiti, eiaha e haamoe i ta ˈu nei aˈo; ia haapao maite to aau i ta ˈu nei ture: e maoro hoi to oe ra pue mahana e to oe ra mau matahiti, e te ora hoi e te hau ta te reira e amui atoa mai ia oe ra. Eiaha roa te aroha e te parau mau ia taa ê ia oe ra, e taamu-hua-hia ïa i nia i to aˈî na; e papai hoi i te reira i nia i te pǎpǎ ra o to oe ra aau: e noaa ia oe te itehia mai i reira e te au-rahi-hia mai, i te aro o te Atua e te taata atoa nei. E tiaturi ia Iehova ma to aau atoa ra; eiaha râ e tiaturi i to oe ihora haapaoraa. Eiaha e haamoe ia ˈna i to oe atoa ra mau haerea; e na ˈna e faaite ia oe i to oe ra mau haerea.—Maseli 3:1-6.

Te mau peu maitai mǎrû e te faatura i haapiihia i te roaraa o te mau senekele oraraa e ere iho â ïa i te mau mea o te faatafifi, e te mau aratairaa a te Bibilia no te oraraa e ere iho â ïa i te peu tahito tera râ e riro papu ei ora mure ore no te huitaata nei. Eita ratou e nehenehe e tamau i te ora ahiri e aita o Iehova no te mea, ‘tei ia Iehova hoi te tumu o te ora.’—Salamo 36:9.

[Parau iti faaôhia i te api 17]

Ia na reira tatou i te ohipa, noa ˈtu e mea faahepohia i te haamataraa, e ohipa oia i nia i te mau manaˈo hohonu

[Tumu parau tarenihia i te api 16]

Te mau peu maitai roa no te amuraa maa o ta te mau taata i huti mai

Ua î roa te hoê tumu raau haihai i te mau manu areti Bombycilla cedrorum haviti, peu maitai e te auhoa rahi, o te amu amui ra i te mau maa hotu oviri tei para. Faaafarohia ma te hoê maniania iti i nia i te hoê amaa raau, te amu ra ratou i te hotu, eiaha roa râ ma te popore. Mai tera utu e tera utu, te opere maite nei ratou i taua huero maa ra mai to muri atu e tae atu i to mua e tae roa ˈtu i te taime e amu ai te hoê o ratou i te reira ma te au maitai. Eita roa ˈtu e moehia ia ratou i ta ratou mau “tamarii,” na roto i te afairaa i te maa ma te rohirohi ore, tera hotu i muri aˈe i te tahi, ia haamâha-roa-hia te mau utu maa ore atoa.

[Faaiteraa i te tumu]

H. Armstrong Roberts

[Hohoˈa i te api 14]

Te parau ra vetahi pae: ‘A tuu i te Bibilia e ta ˈna faufaa morare i te hiti’

[Hohoˈa i te api 15]

“Ua pohe te Atua.”

“Aore e auraa aˈe to te oraraa!”

“A puhipuhi i te paka, a hauˈa i te cocaïne”

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 13]

I te pae aui: Life; I te pae atau: Grandville

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono