Te inoraa te mau peu maitai
Te faaite noa ra te tahi tau mirioni taata i te mau peu maitai. Te tâuˈa ore ra te tahi atu mirioni taata i te reira ma te vahavaha hoi.
I TE tauiraa te senekele, ua haamata te peu nehenehe i te ino, ia au i Te buka parau paari apî beretane: “I te hoperaa te 14raa o te senekele e te omuaraa te 20raa o te senekele, ua faariro te feia tiaraa teitei o te totaiete i te peeraa i te mau titauraa rave rau o te peu nehenehe ei arearearaa na ratou e i te hoê â taime, no te mau vahine, ei haapeapearaa na ratou. Ua rahi atu â te mau huru paraparau e te mau huru haerea tano i faatupuhia no te horoa i te manaˈo e no ratou anaˈe iho te mau melo apî feia tiaraa teitei te reira e ia mâua noa te feia haehaa, ma te tapea ia ratou i te atea ê.
E mea taa ê roa te reira i tei titauhia e te mau peu maitai. Ua papai o Amy Vanderbilt te vahine tuiroo no nia i te tumu parau o te mau peu maitai i roto i ta ˈna buka Buka apî hopea roa no nia i te peu nehenehe (beretane) e: “Tei roto te mau ture maitai roa ˈˈe no nia i te haerea i te pene 13 o te Korinetia hoê, te faataaraa nehenehe mau no nia i te here a te taata peata o Paulo. Aita roa ˈtu e tuatiraa to teie mau ture e to te mau faito ahu huru rau e to te mau peu rii noa. Ua tuea i te mau manaˈo hohonu e te mau haerea, te hamani maitai, e te faaturaraa ˈtu ia vetahi ê.”
Te faahiti ra o Amy Vanderbilt i te tuhaa o te Bibilia i roto i te Korinetia 1, 13:4-8, o te na ô ra: “E faaoromairaa roa to te [here], e te hamani maitai; e ore te [here] e feii: e ore te [here] e faarahi, e ore hoi e faaahaaha. Eita te [here] e rave i te mea au ore, eita e imi i te maitai no ˈna iho, eita e riri vave; eita e manaˈo ino ia vetahi ê; eita e oaoa i te parau-tia ore, e oaoa râ i te parau mau; e tapoˈi i te mau mea atoa ra, e faaroo i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra, e haamahu i te mau mea atoa ra. E ore roa te [here] e mou.”
Auê i te varavara e, te iteraa i teie huru here i te faaohipahia i teie nei mahana! I te mau vahi atoa, e mea maitai roa ïa te taatoaraa o te mau peu! Te vahi matamua no te ite e te haapii i teie mau peu maitai tei te fare ïa o te mau kerisetiano. Ua riro te utuafare mai te hoê matini nehenehe e mea piri roa te tahi tuhaa i te tahi atu. No te tere-maite-raa, e tia ia tuuhia te hinu ma te aravihi. Te iteraa e nafea ia tauturu, ia ite i te peu, ia au maite, ia faaite i te peu maitai e mea faufaa roa ïa no te oaoaraa o te utuafare. Te haapiiraa i te faaite i te mau mahana atoa i te mau parau peu maitai ma te ite i te peu e te faaturaraa ˈtu ia vetahi ê—mai te parau “Mauruuru,” “Mai te peu e tia ia oe,” “Tatarahapa roa vau,” “Ua hape au”—e mea faufaa roa ïa no te faaore i te mau tatamaˈiraa e ino i roto i ta tatou mau amuimuiraa. E auraa rahi to teie mau parau rii. E nehenehe tatou tataitahi e parau i te reira ma te au maite. E ere roa ˈtu i te mea fifi, e noaa mai râ te mau hoa. Ia faaite tatou i te mahana taitahi i te mau peu maitai i roto i to tatou iho fare, eita ïa e moehia ia tatou ia haere anaˈe tatou i rapae au i te utuafare e ia amui atu i te taata.
E faaite tatou i te mau peu maitai ia faatura anaˈe tatou i te mau manaˈo hohonu o vetahi ê, ma te faaite i te tura, ma te haapao ia ratou mai ta tatou e hinaaro ra e ia na reira atoa ratou i nia ia tatou. Ua tapao râ e rave rahi, e ua ino hoi te mau peu maitai. Ua parau te hoê vahine papai e: “Te erehia ra tatou i te huru ite i te peu no te mea o te haapaoraa ia ˈna iho te mea faufaa roa ˈˈe.” Ua papai te taata philosopho o Arthur Schopenhauer e: “E ohipa ino roa te miimii no reira i hamanihia ˈi te peu maitai no te faaore i te reira.” I teie nei mahana, te tiaturi ra e rave rahi e te “peu maitai” teie to ˈna auraa e “paruparu” ïa e ia tuu anaˈe te tahi i te tahi atu i te parahiraa matamua e taata taiâ ïa. E ere ra anei teie te ui no te, O vau na mua ˈˈe no te mau matahiti 70 tei tuu atu ia tatou i roto i teie huru oraraa e, o vau na mua ˈˈe, no teie tau? Ua parau te hoê vea no te hoê oire rahi e: “Ua tae roa te fifi i te hoê otia e eita e nehenehe faahou e faataa i te haerea matarohia ei haerea matauhia.”
Te faatia ra te Daily Mail no Lonedona e te mau tamarii e pae matahiti te apî e mau tamarii tatamaˈi hua ˈtu â, faatura ore i te tauihaa a te tahi atu mau tamarii, i te ereraa i te faatura i te taata paari, e te faaohipa i te mau parau faufau. Te manaˈo ra te rahiraa o te mau maimiraa a te mau orometua haapii tamarii e te tumu rahi no te maraaraa te mau taata haerea iino no te mea te faaherehere noa ra te mau metua i ta ratou mau tamarii. I te uiuiraahia te mau orometua haapii tamarii i roto i te hoê titorotororaa manaˈo, 86 i nia i te hanere tei “pari i te ereraa te mau ture e te mau titauraa maramarama i te fare iho.” E vau ahuru ma piti i nia i te hanere tei faahapa i te oreraa te mau metua e horoa i te hiˈoraa maitai ei tumu a ere ai te mau tamarii i te mau peu maitai. Te utuafare amahamaha, te faataaraa, te faaearaa te tane e te vahine ma te faaipoipo-ore-hia, te mataitai-hua-raa i te afata teata, te ereraa i te aˈo, te ereraa i te mau ture papu no nia i te haerea—o te haamouraa ïa o te utuafare te hopea.
Ua parau te hoê raatiraa no te fare haapiiraa tuatahi e: “Te peapea ra vau i te ereraa i te tura i rotopu i te mau tamarii i teie nei mahana. Aita roa ˈtu ratou e peapea aˈe i te faahaehaa i to ratou mau hoa aore ra i te faaino i te feia paari. . . . Te faaite ra ratou i te tura ore i roto i ta ratou mau huru raveraa taa ê—te aparaa rima no te aro, te mau parau faufau, te haapao ore i te mau faaueraa ohie . . . , te tapearaa i te popo i te rahiraa o te hautiraa tapǔpǔ . . . [I te tahi atu pae,] te tamata ra te mau tamarii o te tahi mau utuafare i te faatura i te taata. Aita ratou e titauhia ia riro ei tamarii poiherehia e te orometua haapii . . . , tera râ, te faatura nei ratou ia vetahi ê. E tiai ratou te tahi i muri iho i te tahi area te tahi atu pae te turairai ra . . . E ite-maitai-hia e ua haapiihia te tamarii i te faatura aore ra aita.
Te haamaramarama ra hau atu â te tahi atu raatira no te hoê fare haapiiraa tuatahi, e taata ite i te roaraa e rave rahi matahiti: “Te ite ra matou hau atu â i te ino noa. I te vahi hautiraa aita te tamarii e hauti ra mai tei matauhia; e hahaere noa ratou ei pǔpǔ tamarii peu ino. E oioi ratou i te ite i te tamarii paruparu, te tamarii tei tuuhia i te hiti, te tamarii te ore e omono i te tiaa aore ra te piripou patiti tano. E tapapahia o ˈna, ma te faatihaehae e te faahaamâ ia ˈna; e peu ino mau tei naeahia. Ua tamata matou i te tapea i te reira, aita râ matou i manuïa roa.”
“E faahoro puai ino mau e rave rahi taata,” ta te Orometua haapii o Jonathan Freedman no te Haapiiraa tuatoru no Columbia e parau ra. “E au ra e tahua aroraa to nia i te purumu.” Te faaite ra te Rata taavaˈe a te Fare moni a te arii i Kanada i “te taparahiraa taata rahi faaea ore i nia i te mau purumu” e ma te faaoti e “te tumu rahi o te fifi o te peu ino. Te iteraa i te peu, te faaturaraa ˈtu ia vetahi ê, te faaoromai, te vaiiho-noa-raa e te faaturaraa i te mau tiaraa o te taata o te faatupu i te huru oraraa maitai, te erehia ra ma te au ore rahi.”
Teie te huru faataaraa a The New York Times no nia i te mau purumu no te oire no New York e: “Te patoi ra te feia faahoro pereoo i te mau pereoo uta taata maˈi.” Te rahi maira te feia faahoro pereoo o te oire o te ore e tapea ra i mua i te mau pereoo tauturu, mai te mau pereoo uta taata maˈi e te mau pereoo auahi—ma te faarahi i te ati e nehenehe te hoê taata maˈi aore ra pepe ino mau e pohe no te mea aita te pereoo i tae i to ˈna fare aore ra i hopoi haavitivitihia i te fare maˈi. Ua parau te Raatira Ellen Scibelli no te Piha ututuraa ru no nia i te hoê taata e faahoro ra i nia i te mahora no Pelham i Bronx i pihai iho i te oire no New York tei ore i farii i te faanuu i mua i te hoê pereoo uta taata maˈi e tapapa ra i te hoê taata tei paremo te mafatu no te tauturu ia ˈna. “Ua tamata o ˈna i te faahua e o vau teie ma te ore e faanuu, i to ˈna taeraa ˈtu i te fare, ua taa ˈtura ia ˈna i to ˈna huru maamaa. Ua paremo te mafatu o to ˈna iho mama e te tapapa ra te pereoo uta taata maˈi ia ˈna.”
Ua faahiti The New York Times International i te parau no te hoê faanahoraa beretane piihia te Taiete peu maitai tei haamauhia no te mea “ua riro te taata ei taata taehae mau te tahi i nia i te tahi, e e tia ia ravehia te tahi ohipa.” I nia i te api a te vea The Evening Standard, ua autâ te hoê taata haapuroro parau apî: “Te hoê nunaa o tei tui na te roo no te mau peu maitai ua riro maira ïa ei fenua no te mau taetaevao.” Te hoê taatiraa paruru no Ekotia tei “faaoti e 47 i nia i te hanere o te mau ati purumu atoa e o te ereraa i te peu mǎrû te tumu.”
E tuhaa rahi ta te afata teata i roto i te inoraa o te mau peu maitai, no nia iho â râ i te mau tamarii e te mau taurearea. Nafea te taata ia faanehenehe, nafea ia paraparau, nafea ia faaau i te faahoaraa, nafea te taata ia faaafaro pinepine i te mau fifi ma te haavî uˈana—e taata haapii mau ïa te afata teata. Mai te peu e e mataitai tamau tatou e ta tatou mau tamarii i mua i te mau porotarama aamu haavare e te faufaa ore, e nehenehe e itehia na nia i ta tatou mau peu te haerea viivii, faatura ore, e te tahitohito a te feia hauti ta tatou e mataitai. E pinepine i te faaitehia te mau metua mai te feia mâˈua te huru e te mau tamarii mea ite roa ïa.
Mea au roa na to te ao ia paraparau ma te reo puai e te faahepo—ma te tâpûpû noa i te parau, e te teoteo i te haavî atu i te tahi atu, ma te maniania rahi, ma te faateitei, ma te aa, ma te faatihaehae. I hiˈo-ino-hia na e te taatoaraa o te huiraatira teie haerea iria, e e tuuhia i te hiti te taata hara. I roto i te totaiete o teie nei mahana, e nehenehe te hoê ohipa taehae e ravehia ma te ore roa te taata rave hara e faahapahia. E ia patoi noa ˈtu te hoê, e nehenehe o ˈna e tuhihia aore ra e taparahihia! Ua î roa te mau vahi i te maniania o te mau pǔpǔ taurearea e hahaere ra, i te mau parau maamaa, i te mau aparaa rima faufau, ma te faariri i te feia e hiˈo ra i ta ratou haerea hairiiri, ma te opua mau e huti i te ara-maite-raa i nia i ta ratou orureraa hau ma te opua mau e aro e ia huru-ê-hia te feia paari i ta ratou faaiteraa maniania e te taehae. Teie râ, mai tei parauhia, “o te huru taehae te itehia ia faahua puai anaˈe te hoê taata paruparu.”
Te vai ra e rave rahi roa mau ture a te taata no te faatere i te haerea o te huitaata, e ere râ i te aratairaa hinaarohia e te huitaata. E hau atu â anei tatou e hinaaro ra? Aore râ e mea iti aˈe? Te parauhia ra e ia maitai anaˈe te hoê totaiete, e mea iti ïa te mau ture e titauhia. Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te hoê anaˈe iho ture? Ei hiˈoraa no nia i teie nei ture: “E te mau mea atoa ta outou i hinaaro ia vetahi ê ra, e na reira atoa ˈtu outou ia ratou; o ta te ture ïa e ta te mau peropheta.”—Mataio 7:12.
E faaore te auraroraa o taua nei ture i te rahiraa o te mau fifi matarohia, e tia râ ia amuihia ˈtu te hoê ture faufaa rahi no te rave faahope i te mau hinaaro a te totaiete: “E e [here] oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to [nephe] atoa, e ma to manaˈo atoa, e ma to puai atoa.”—Mareko 12:30.
Ua tuu te totaiete o teie tau i teie titauraa toopiti a te Bibilia i te hiti ei mea faufaa ore, e te tahi noa ˈˈe atoa aratairaa a te Bibilia. Te faahiti ra te Bibilia i te parau no teie huru taata i roto i te Ieremia 8:9: “Ua haama te feia paari, . . . ua faarue ratou i te parau a Iehova, e te paari ra eaha to roto ia ratou?” Aita atoa ratou e manaˈo ra e mea titauhia te parau faatia huiraatira no nia i te mau mea faufaa mau tei farii-noa-hia ei mea faufaa no te aratairaa ia tatou. Ua riro ta ratou morare apî ei eˈa aano o tei faatia noa i te mau huru oraraa atoa ta te taata taitahi e nehenehe e maiti—te eˈa aano o ta Iesu i faataa ei eˈa o te aratai i te haamouraa—e e rave rahi te na reira i te tomo.—Mataio 7:13, 14.
Te hiˈoraa tia roa
O Iesu Mesia tei “nia i te ouma o te Metua ra,” te hiˈoraa maitai roa ˈˈe te tia ia apeehia. (Ioane 1:18) I to ˈna haapaoraa i te taata, ua faaite oia i te mǎrû e te aroha, e te puai e te etaeta atoa hoi; aita râ i faaite i te hoê huru haavî aore ra aroha ore i nia i te tahi noa ˈˈe taata. Ma te faataa i “te ô faahiahia rahi e vai ra ia ˈna ra i te faaiteraa i to ratou ite-ore-raa i te peu maitai i nia i te mau huru taata atoa,” teie ta te buka ra Te taata no Nazareta e parau ra no nia ia Iesu: “I mua i te huiraatira e i rotopu i te mau hoa e amuimui o ˈna e te tane e te vahine ma te ore e haapao i te huru o te taata. Mea ohie na ˈna ia faaea e te mau tamarii rii hapa ore e ma te taa ê mau mea ohie atoa na ˈna ia faaea e te feia eiâ haava manaˈo ino mai ia Zekario. E nehenehe te mau vahine tura e atuatu i to ratou fare, mai ia Maria e o Mareta, e paraparau tahaa ia ˈna ma te haama ore, tera râ ua imi atoa te mau vahine faaturi ia ˈna ma te manaˈo papu e e taa oia i to ratou huru ma te riro mai te hoa te huru . . . Te hoê o te mau huru maitatai taa ê roa o te huru hoê roa e vai ra ia ˈna i te oreraa e tâuˈa ˈtu i te mau mea o te taotia i te mau taata au noa.
E faaite noa iho â te Atua ra o Iehova i te mau peu maitatai ia haapao anaˈe o ˈna i te feia haehaa, ma te faaite pinepine i te peu maitai ia ani anaˈe oia i te tahi mea. I to ˈna haamaitairaa i to ˈna hoa ia Aberahama, ua parau oia e: “A nǎnǎ na i to mata i nia, i tena vahi ta oe e parahi na.” E ua na ô faahou e: “A hiˈo na to mata i nia i te raˈi, a taio na i te mau fetia.” (Genese 13:14; 15:5) I to ˈna horoaraa ia Mose i te hoê tapao no To ˈna puai, ua parau te Atua e: “A tuu na i to rima i nia i to ouma.” (Exodo 4:6) E rave rahi matahiti i muri iho, ua parau Iehova, na roto i te arai o ta ˈna peropheta o Mika i ta ˈna nunaa faaroo ore: “E faaroo mai na, e te feia rarahi i ǒ Iakoba ra, e o outou, e te hui arii i te utuafare i Iseraela. . . . E faaroo mai na i teie, e te feia rarahi.” (Mika 3:1, 9) I roto i teie tuhaa, te “pee” ra anei tatou “i te Atua” ma te parau e, mai te peu e e tia ia oe, ia paraparau anaˈe tatou ia vetahi ê?—Ephesia 5:1.
No reira, eaha te mau aratairaa aore ra te mau ture morare ta te feia paari o teie nei ao e pûpû ra ei mono i ta te Bibilia o ta ratou e faarue ra ei mea tano ore? E hiˈopoa te tumu parau i muri iho i te reira.
[Parau iti faaôhia i te api 10]
Eita e nehenehe faahou e faataa i te haerea matarohia ei haerea matauhia
[Parau iti faaôhia i te api 11]
Te tapapa ra te pereoo uta taata maˈi i to ˈna iho mama
[Parau iti faaôhia i te api 12]
“O te huru taehae te itehia ia faahua puai anaˈe te hoê taata paruparu”
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 9]
I te pae aui: Life; I te pae atau: Grandville