Feia i roohia i te ati aore ra e mau maratiri Eaha hoi te taa-ê-raa?
I ROTO i te roaraa o te aamu, ua faatupu te huru aroha ore i nia i te tane, i te vahine, i te tamarii, i te mauiui aita e hopearaa e e rave rahi atura hoi milioni taata i roohia i te ati. No te tahi râ mau tumu politita, i te pae no te nunaa aore ra no te haapaoraa, ua tahe te toto hara ore e te tahe nei â hoi. O te riri uˈana to nia ˈˈe i te here e te haapao i to vetahi ê ra manaˈo. Te tapoˈi nei te mau pǔpǔ faaroo i te parau no te fariiraa i te mau huru manaˈo atoa. E te tamau noa nei â te ohipa taparahi taata.
I te mau senekele i mairi aˈenei, ua faaitoito te tamaˈi i tera nuu faehau e aro atu i tera nuu faehau, e mea iti roa hoi te tuhaa a te mau tivira i reira. I to tatou nei senekele e 20, i te taeraa mai te topita atomi e tuuhia mai na nia mai i te reva, e tae noa ˈtu i te tahi atu mau mauhaa tamaˈi, no te rahi te mau taata tivira i pohe, i parau ai te tahi tuatapaparaa e: “O te mau taata tivira te rahiraa taata e riro nei ei feia pohepohe matamua i roto i te mau tamaˈi. I teie nei senekele, e rahi aˈe te mau taata tivira aita ta ratou e mauhaa tamaˈi i te pohe i roto i te mau tamaˈi, ia faaauhia i te mau faehau iho.” E rave rahi mau taata hara ore tei haafaufaa-ore-hia hoi to ratou ora, i pohe i roto i te mau tamaˈi i faatupuhia e te mau aratai politita. I to tatou noa iho nei senekele, ua maraa te faito o te feia i roohia i te ati, ua hau atu hoi i te hanere milioni feia pohe e e rave rahi hanere milioni taata tei hepohepo roa te feruriraa no te tahi mau pepe i roohia i nia ia ratou e no te mea e ua erehia ratou i tei herehia e ratou ra.
Hau atu i te mau taata e roohia nei i te ati e o te mau aroraa o to tatou nei tau te tumu, te vai atoa ra te mau taata e parauhia e maratiri aore e mau taata tei ineine i te pohe no te hoê tumu.a Eaha hoi te taa-ê-raa? E rave rahi milioni—ati Iuda, Slaves, ati Aiphiti, te mau mâhu e te tahi atu mau taata—i pohe i raro aˈe i te faatereraa helemani nazi no te mea noa e mau ati Iuda ratou, e mau Slaves, e mau ati Aiphiti e e mau mâhu. Aita roa ˈtu to ratou hororaa. I raro aˈe i taua faanahoraa ra, eita ratou e nehenehe e ora mai. I te tahi aˈe pae, e ore roa ˈtu vetahi e tia ia pohe. E nehenehe hoi ratou e ora mai, tera râ no te tahi mau manaˈo tumu to ratou, ua maiti ratou e ore e na reira.
Te hoê hiˈoraa faahiahia roa o te hiˈoraa ïa o te perepitero katolika o Maximillian Kolbe, tei tauturu i te mau ati Iuda tei horo ê i te Piti o te Tamaˈi rahi. I te matahiti 1941 ra, ua hopoihia ˈtura oia i roto i te aua haavîraa no Auschwitz, i reira to ˈna horoa-atoa-raa i to ˈna ora ei mono i to ˈna hoa tapearaa i faautuahia, o Franciszek Gajowniczek. Ua pohe na mua oia i te poia e i muri iho ua patiahia ˈtura i roto ia ˈna i te phenol e ua faarirohia to ˈna tino ei rehu. Ua riro maira hoi oia ei maratiri tei horoa i to ˈna iho ora—te hoê teie ohipa tei ore roa ˈtu i tuati i te ture i matauhia noa ˈtu â ïa e aita ta te haapaoraa porotetani e katolika e parau i reira.
I te tau o te faatereraa helemani nazi (1933-45), ua faaruru te mau Ite no Iehova i te haamauiuiraa riaria mau no te mea ua haapae mai ratou ia ratou i te tamaˈi e aita atoa hoi ratou i turu ia Hitler i roto i te tamaˈi. Ua hopoihia ˈtu e rave rahi tausani o ratou i roto i te mau aua haavîraa riaria mau, i reira e rave rahi i te haapoheraahia, e te tahi pae i te haamauiuiraahia e tae roa ˈtu i te poheraa. Parau mau, e nehenehe hoi ratou e ore e mauiui e e ore e pohe. E tia ia ratou ia maiti. Ua horoahia ˈtu na ratou i te tahi ravea. Ia tuu noa ˈtu ratou i to ratou rima i raro i te hoê parau ei haapapuraa e eita ratou e turu i to ratou faaroo, e nehenehe ratou e tuuhia. Ua maiti te rahiraa o ratou e ore e tuu i te rima e ua riro maira hoi ratou eiaha noa ei mau taata i roohia i te ati, ei mau maratiri atoa râ no te faatereraa nazi riaria mau. No reira noa ˈtu te taatoaraa o te mau maratiri tei riro ei taata i roohia i te ati, te tahi noa pae tei nehenehe e tei maiti e riro mai ei maratiri. Ua noaa ia ratou i te re i mua i te pohe.
Ua haapapu mai te tahi mau faaiteraa a te mau taata e ere i te mau Ite, i taua ohipa ra. “Te parau ra te orometua Suisse ra o Bruppacher e i te matahiti 1939 ra, ‘a topa noa ˈi te tahi mau taata e parau ra e mau kerisetiano ratou i roto i te mau tamataraa hopea, ua tapea maite taua mau ite no Iehova ite-ore-hia e o vai ratou, tei riro ei mau maratiri kerisetiano, e teie e patoi nei i te parau te faaheporaa i te haava manaˈo e no te haamoriraa idolo a te etene ra . . . Ua mauiui ratou e ua hamani-ino-hia e ua pohe roa ˈtu hoi no te mea ia au i to ratou tiaraa ite no Iehova e e mau taata no te Basileia o te Mesia, ua patoi ratou i te haamori ia Hitler e i te Swastika.’”
Tera râ, e ere i Helemani nazi anaˈe to te mau Ite no Iehova tapearaa i to ratou huru taiva ore i mua i te pohe. Ua tia hoi ia ratou ia faaite i to ratou itoito i mua i te faatereraa autahoê e te haavî, e te tahi atu mau huru faatereraa politita haavî, mai mua atoa i te patoiraa faaroo. I roto atoa i te mau fenua parauhia demotaratia no te pae Hitia o te râ ma, ua faaruru te mau Ite i te haavîraa uˈana. E tuatapapa huˈahuˈa mai ta tatou tumu parau i mua nei vetahi o te mau huru tupuraa no nia i te mau Ite tei upootia mai i mua i te pohe.
[Nota i raro i te api]
a E faataahia te parau no te hoê taata e roohia i te ati mai “te hoê taata e haamauiuihia aore ra e haapohehia na te tahi atu taata . . . Te hoê taata e haamauiuihia na te hoê ohipa, hoê huru tupuraa, hoê faanahoraa ra.” I te tahi aˈe pae, te hoê taata maratiri “o te hoê ïa taata e maiti i te pohe maoti hoi i te ore e faatura i te mau faaueraa tumu faaroo. . . . Te hoê taata o te rave i te mau faatusiaraa rarahi aore ra o te mauiui rahi no te hoê tiaturiraa, aore ra no te hoê manaˈo tumu.”—The American Heritage Dictionary of the English Language, Neneiraa Toru.
[Hohoˈa i te api 3]
I muri aˈe i te Piti o te Tamaˈi rahi, ua pari te mau haavaraa helemani no te pae Hitia o te râ ma i te mau Ite no Iehova ei mau mutoi huna marite ratou
[Faaiteraa i te tumu]
Neue Berliner Illustrierte