VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g92 8/3 api 18-20
  • Mea tano anei ia vai paretenia noa vau?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mea tano anei ia vai paretenia noa vau?
  • A ara mai na! 1992
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mana o te mau hoa
  • Te pareteniaraa—Te manaˈo o te Atua
  • ‘Te hamani-ino-raa i to ˈna iho tino’
  • Eaha te rave ia onoono mai to ˈu hoa ia taoto ia ˈna?
    Pahonoraa i na 10 uiraa ta te taurearea e uiui nei
A ara mai na! 1992
g92 8/3 api 18-20

Te uiui nei te mau taurearea . . .

Mea tano anei ia vai paretenia noa vau?

‘Eaha to oe i teie mahana, e Jane?’ o ta te taote ïa i ani mǎrû noa ˈtu.

‘Taote,’ o ta ˈna ïa i pahono ma te haamarirau rii, ‘mea rahi roa te mau tamahine i te fare haapiiraa o te paraparau ra no nia i te raveraa i te huero raau no te faataimeraa i te fanau e no nia i te taatiraa i te pae tino. Te vai ra anei te tahi vahi hape i nia ia ˈu mai te peu e eita vau e rave i te taatiraa i te pae tino?’—Eaha ta tatou e parau atu i te mau tamarii?, (beretane) a te taote Bennett Olshaker.

TE PARETENIARAA. I mutaa ihora, ua riro te reira ei tapao no te tura. Area i teie mahana ra, e rave rahi mau taurearea o te hiˈo nei i te reira mai te tahi tumu no te haama e te peapea, te hoê huru tupuraa tano ore, te hoê maˈi te tia ia “rapaauhia” ma te ore e haamaoro.

Eita ïa e maerehia i te mea e e rave rahi mau taurearea o te faarue nei i to ratou pareteniaraa. Ei hiˈoraa, ua faaite te hoê maimiraa i ravehia i te matahiti 1983 i nia i te mau taurearea helemani e e 9% anaˈe o te mau tamahine e 15 matahiti e e 4% o te mau tamaroa e 15 matahiti o tei taati aˈenei i te pae tino. Area i te matahiti 1989 ra, ua maraa taua mau numera ra i nia i te 25% no te mau tamahine e e 20% no te mau tamaroa! Hoê â huru i roto i te toea o te ao nei.

No te aha hoi te pareteniaraa i naeahia ˈi i te hoê roo ino i rotopu i te feia apî? E tia i te feia apî no te mau ui atoa ia faaruru atu i te mau hinaaro puai o te tupu i te taurearearaa. Te paari nei râ te feia apî no teie nei tau i roto i te hoê ao o te horoa mai nei i te hoê aratairaa haihai roa i te pae morare aore ra aita roa ˈtu hoê. I roto i te hoê fenua no Europa, ua faaite te hoê pǔpǔ matahiapo kerisetiano e: “Noa ˈtu to ˈna hohoˈa faaroo, e fenua teie aita roa ˈtu to ˈna e tiaraa morare. Te farii-noa-hia ra te taatiraa tia ore i te pae tino ei mau ‘hapa a te taata nei.’ Te paari nei te mau tamarii i roto i te mau utuafare i reira aita te mau metua i faaipoipohia. Mea ino roa ˈtu â te mau parau faatianiani no nia i te taatiraa o te tino i ǒ nei ia faaauhia i te tahi atu fenua no te pae Tooa o te râ.”

Te faaruru atoa ra te feia apî i roto i te mau fenua e haere ra i mua, i te mau mana puai i te pae o te oraraa nunaa e i te pae faanavairaa faufaa o te faaitoito i te raveraa i te taatiraa i te pae tino. ‘Mai te peu e eita te hoê taurearea e rave i te taatiraa i te pae tino,’ o te faaararaa ïa e horoahia ra i te feia apî i roto i te hoê fenua no Afirika, ‘e paruparuhia to ˈna tino.’ Hoê â manaˈo o tei parare oia hoi ‘eita te hoê tamahine e ite i te oraraa mai te peu e eita o ˈna e taoto i te hoê tamaroa.’

Hau atu, no te parareraa o te ereraa i te ohipa e te veve, e mǎtaˈu paha te hoê tamahine i te patoi atu i te aniraa a te hoê paoti ohipa ia taoto raua. E nehenehe atoa vetahi mau haapii tamarii e titau i te taatiraa o te tino ei faahoˈiraa i te hoê nota maitai i te fare haapiiraa. E ere hoi i te mea varavara ia faaau te mau tamahine veve i te taatiraa i te pae tino ia noaa mai te tahi mau taoˈa—e tae noa ˈtu te hoê tâpû puˈa! “Te faarirohia nei te taatiraa i te pae tino mai te tahi inu aore ra te amuraa i te maa,” o ta vetahi feia hiˈopoa i tapao i roto i te hoê fenua e haere ra i mua.

Te mana o te mau hoa

Te tahi mana puai atoa, o te faaheporaa ïa a te mau hoa. Mai te peu e te vai paretenia noa ra te hoê taurearea, eita e ore e e faaooo-noa-hia o ˈna e e faahaamahia o ˈna. E mai te peu e e Ite no Iehova outou, eita e ore outou i te faataa-ê-hia. E nehenehe to outou mau hoa e parau mai e e ere outou i te tane aore ra te vahine ahiri e aita outou i taati atura i te pae tino. E nehenehe ratou e parau mai e mea maitai roa ia “tamata” na mua i te faaipoiporaa. Aore ra e nehenehe ratou e tamata i te faatia ia outou i te mau aamu no nia i ta ratou mau peu taatiraa tino.

“Eita o Sally e faaea i te faaiteite e mea faahiahia roa to ˈna taotoraa e to ˈna hoa tane,” o ta te hoê potii apî ïa e parau ra. “Ua turai atoa oia ia ˈu ia manaˈo e te erehia ra vau i te faaanaanataeraa faahiahia roa ˈˈe o te oraraa.” Ma te ore e taa e “te vai ra te parau faatiatia, te faarahiraa e te haavare i roto i te mau aamu no nia i te taatiraa o te tino i rotopu i te feia apî,” e rave rahi mau taurearea o te hema nei na roto i teie mau aamu. (Te faarururaa i te hepohepo o te taurearea [beretane], a Kathleen McCoy) Te haamanaˈo ra te hoê vahine apî o Maria te iˈoa o tei erehia i to ˈna pareteniaraa i roto i te mau taatiraa o te tino tia ore e: “Aita vau i taa faahou e nafea râ, te hinaaro ra hoi au e ia fariihia mai au. Noa ˈtu e ua ite au e mea ino, te hinaaro ra vau e riro mai ia vetahi ê—ia noaa atoa to ˈu hoa tane.”

E mau mirioni taurearea o tei farii atoa i te poroi a to teie nei ao e o tei tiaturi e e ere te pareteniaraa i te mea tano e ua riro te taatiraa i te pae tino hou te faaipoiporaa ei hautiraa ino ore. No reira, ua riro te mau paretenia ei pǔpǔ iti varavara roa i teie nei i rotopu i te mau taurearea.

Te pareteniaraa—Te manaˈo o te Atua

Noa ˈtu râ, te vai ra te hoê paeau o te taatiraa i te pae tino hou te faaipoiporaa ta to outou mau hoa e ore e faahiti nei. Te haamanaˈo ra o Maria e: “I muri aˈe i to ˈu taotoraa e te hoê tamaroa, ua tupu mai te manaˈo hepohepo e te haama. Ua riri roa vau ia ˈu iho e ua riri roa atoa vau i to ˈu hoa tane.” Mea pinepine taua mau ohipa nei i te tupu noa ˈtu e eita te rahiraa o te mau taurearea e farii i te reira. A haamoe i te mau aamu nehenehe e te mau parau rii faarahihia o ta outou mau hoa e faaiteite mai. I roto i te tupuraa mau, mea pinepine te taatiraa i te pae tino hou te faaipoiporaa i te faatupu i te mauiui i te pae feruriraa e te manaˈo faahaehaa—e tae noa ˈtu i te mau faahopearaa iino mau!

Eiaha outou e maere i te reira. Noa ˈtu e te hiˈo ra te ao nei i te taatiraa i te pae tino hou te faaipoiporaa ei ohipa maitai no te tino e te tano roa, e ere ïa te auraa e mea tia atoa i mua i te aro o te Atua. Te faahaamanaˈo maira Iesu Mesia e “o taua mea i faaturahia e te taata na, e mea faufau ïa i te Atua.” (Luka 16:15) Te vai ra ta te Atua ta ˈna iho mau ture no nia i te haerea tia. “Teie hoi to te Atua hinaaro,” o ta te Bibilia ïa e parau ra, “ia haamaitaihia outou; ia ore outou ia faaturi; ia ite to outou atoa e ati noa ˈˈe i te vaiiho i to ˈna iho tino ma te maitai e te tura . . . aore hoi te Atua i nomino mai ia tatou no te parau faufau, ia maitai râ.”—Tesalonia 1, 4:3-7.

Ia au i te hiˈoraa o te Atua, mea tano roa ia vai paretenia noa te hoê tane aore ra te hoê vahine apî, hau atu râ, mea mâ e mea moˈa atoa! I Iseraela tahito ra, e fanaˈo na te mau tamahine paretenia i te hoê tiaraa tura. E paruruhia na ratou e te Ture i te hamani-ino-raa i te pae taatiraa. (Deuteronomi 22:19, 28, 29) E te tamau-noa-hia nei te pareteniaraa i te faaturahia i rotopu i te mau kerisetiano mau. Te faaau-atoa-hia ra te amuiraa kerisetiano iho i te hoê “paretenia viivii ore” no to ˈna tiaraa mâ i te pae morare—Korinetia 2, 11:2; Apokalupo 21:9.

Aita roa ˈtu te Bibilia e faaitoito ra i te feia apî ia hiˈo i to ratou pareteniaraa mai te hoê tapao faaino. Tera râ, ua parau te aposetolo Paulo e “te taata i itoito to ˈna aau . . . e e tapea oia i ta ˈna . . . paretenia [ma te faaea taa noa], e mea tia ïa. E teie nei, o tei horoa ia faaipoipohia, e parau maitai ta ˈna; o tei ore râ i horoa ia faaipoipohia, e parau maitai roa ˈtu ta ˈna.”a Aita o Paulo e faahapa ra i te mau taatiraa tura i te pae tino i roto i te faaipoiporaa. Area ra, te faaite ra oia e te kerisetiano o te maiti e tapea i to ˈna pareteniaraa na roto i te faaea-taa-noa-raa, e nehenehe ïa ta ˈna e ‘haapao i ta te Fatu ra ma te peapea ore.’—Korinetia 1, 7:25, 33-38.

No reira, no te hoê kerisetiano apî, e ere te pareteniaraa i te tahi tapao haama, ua riro râ ei haapapuraa no to ˈna haapao maitai i te Atua. Parau mau, e ere i te mea ohie ia faaea viivii ore noa; mea titauhia te hitahita ore rahi. Teie râ, te haapapu maira te Bibilia e “e ere hoi [te mau faaueraa a te Atua] i te mea teimaha.” (Ioane 1, 5:3) Te haapapu maira te papai salamo e: “Te haapaoraa a Iehova e mea tia ïa, e oaoa ˈi te aau; te aˈo a Iehova e mea maramarama ïa, e maramarama ˈi te mata nei.” (Salamo 19:8) Ia pee anaˈe tatou i te mau eˈa o te Atua, e ora ïa tatou e e maitai atoa tatou.

‘Te hamani-ino-raa i to ˈna iho tino’

Ei taa-ê-raa, te na ô ra te Bibilia i roto i te Korinetia 1, 6:18 e: “O te taata râ i faaturi ra, ua hamani ino oia i to ˈna iho tino.” Noa ˈtu te mau manaˈo matauhia, aita e haapapuraa e ua riro te haapaeraa i te taatiraa ei faainoraa no te tino. O te haamâharaa i te hinaaro ma te otia ore te faaino i te pae tino! Te parau ra te hoê taote tuiroo e: “E tamau noa te mau maˈi e parare na roto i te taatiraa o te tino i te haere i te rahi ahiri e eita te mau ravea hiˈopoaraa aravihi e faaohipahia, e no roto mai te maraaraa apî i tupu aˈenei, i roto i te tahi faito, i te maraaraa o te mau peu taatiraa o te tino i rotopu i te mau taurearea.”—Te mau aimârôraa matauhia i roto i te faaipoiporaa e te utuafare fetii (beretane).

Ua faatupu atoa te mau taatiraa o te tino i rotopu i te mau taurearea i te maraaraa o te mau tamahine apî o tei hapû. I te Fenua Marite, te afaraa o teie mau hapûraa o te hope na roto i te haamaruaraa tamarii. E te vai atoa ra te faainoraa i te pae o te feruriraa ta te peu taiata e nehenehe e faatupu. “I muri aˈe i te noaaraa ia ˈna i te mea o ta ˈna e hinaaro ra,” o ta te tamahine apî ra o Diana e haamanaˈo ra, “ua faarue mai oia ia ˈu.” Ua tano roa te mau parau a Paulo. Ua riro te taatiraa i te pae tino hou te faaipoiporaa ei ‘hamani-ino-raa i to ˈna iho tino.’

E nehenehe atoa te taatiraa i te pae tino i rapae i te faaipoiporaa e ‘haamauiui e e faaino i te tiamâraa’ o vetahi ê. (Tesalonia 1, 4:6) E faaere hoi te reira i te tahi i te tiamâraa ia faaipoipo ma te hoê tiaraa mâ i te pae morare. E ere-atoa-hia te hoê hoa faaipoipo i to ˈna tiaraa ia fanaˈo i te hoê hoa paretenia.

Teie hoi te manaˈo faufaa ta te buka No te aha e tiai ai e tae roa ˈtu i te faaipoiporaa? (beretane) e faaite ra: “Ia rave outou i te taatiraa tino i te taime matamua, e ere faahou iho â ïa outou i te paretenia. . . . Hoê noa maitiraa, aita ˈtu.” A maiti maitai! Eiaha outou e vare i te poroi a te ao nei i te manaˈoraa e ua hape outou i te tapearaa i te mau faaueraa a te Bibilia. E ere te pareteniaraa i te tahi mea huru ê aore ra te tano ore. O te taatiraa tia ore tei riro ei mea viivii, te faahaehaa, e te haamauiui. Ia poihere outou i to outou pareteniaraa, e paruru outou i to outou oraora-maitai-raa, to outou maitairaa i te pae no te mau manaˈo hohonu, e te mea faufaa roa ˈtu â, to outou mau taairaa e te Atua.

E tuatapapahia i roto i te mau tumu parau i mua nei e mea nafea te hoê taurearea e nehenehe ai e na reira.

[Nota i raro i te api]

a E tano te parau heleni i hurihia na roto i te parau ra “paretenia” i roto i te Bibilia no te tane e te vahine.

[Hohoˈa i te api 19]

E rave rahi mau parau faatiatia e te haavare i roto i te mau aamu i te pae no te taatiraa tino

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono