VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g91 8/2 api 14-16
  • No te aha e tia ˈi ia riro vau ei haapao tamarii?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e tia ˈi ia riro vau ei haapao tamarii?
  • A ara mai na! 1991
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “O vau anei te tiai i tau teina?”
  • ‘No te aha o vau?’
  • A tapea i te hoê manaˈo maitai
  • No te aha e tia ˈi ia ˈu ia hoˈi oioi noa i te fare?
    A ara mai na! 1992
  • No te aha to ˈu taeae e haapao-rahi-hia ˈi?
    A ara mai na! 1997
  • No te aha to ˈu mau metua e faatere ai i to ˈu oraraa?
    A ara mai na! 1991
  • Ia faaohipa na tatou i te huru paieti i nia i to tatou mau metua tei ruhiruhi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
A ara mai na! 1991
g91 8/2 api 14-16

Te uiui nei te mau taurearea . . .

No te aha e tia ˈi ia riro vau ei haapao tamarii?

“EAHA to outou manaˈo no nia i te haapaoraa i to outou mau taeae e mau tuahine apî aˈe?” Ua ui te A ara mai na! i teie uiraa i te hoê pǔpǔ taurearea. Ua rau te huru o te mau pahonoraa.

“Mea here roa na ˈu te mau tamarii rii,” ta te hoê potii i parau, “no reira aita ïa e fifi.” Ua faateitei atoa te hoê taurearea tamaroa e: “I roto i te hoê faito, te ite nei au i te mana!” Area ia vetahi ra, ua faaite ratou i to ratou au ore—e tae noa ˈtu i to ratou inoino. “Ua rave au i te reira no te mea ua ite au e te hinaaro nei to ˈu mau metua i te tauturu,” ta te hoê tamahine e faataa ra. “Aita râ vau e oaoa ra ia rave i te reira.” Ua parau te tahi atu potii e: “I te tahi taime, e hinaaro vau e haere i te teata aore ra i te tahi mea, e parau mai to ˈu metua vahine e, ‘A rave i to oe tuane ia oe ra.’ Aita hoi vau e hinaaro mau ra.”

“O vau anei te tiai i tau teina?”

Ua ui te tamaiti matahiapo a Adamu, o Kaina, i teie uiraa ma te aroha ore no nia i to ˈna teina o Abela. (Genese 4:9) E e nehenehe outou e ite hoê â inoinoraa ia anihia ia haapao i to outou mau taeae e mau tuahine apî. No te aha to outou taime vata e haamauˈahia ˈi no te taui i te pahii aore ra no te rapaau i te turi avae? Ua parau te hoê tamahine, 15 matahiti, ma te inoino e: “Aita vau e haapao noa ra ia ˈu iho, i te mea atoa râ ta ta ˈu mau tuane e mau tuahine e rave ra.”

Mea taa ê te aamu o te potii ra o Marna: “Ia haere matou i te aua i te tahi taime, e haapao noa vau i te mau pepe e eita o vau iho e nehenehe e oaoa. E maamaahia vau. . . . Ia parau vau e [E mama], e parau mai o ˈna e, ‘O oe te tuahine paari aˈe na oe ïa e haapao i te mau tamarii.’ E riri vau e e parau vau ia ˈna e, ‘Ta ˈu paha mau tamarii, eiaha râ ta oe! Na oe te mau pepe, e ere na tatou. Na oe e haapao ia ratou.’” — Te oraraa o te taurearea marite (beretane), na Norman e Harris.

E nehenehe atoa e tupu e eita to outou mau tuane e tuahine e oaoa mai te peu e na outou e haapao ia ratou. E e nehenehe ratou e oaoa i te faaino i ta outou mau tutavaraa atoa no te haamau i te nahonaho o te taatoaraa. “I te tahi taime, e riri vau i te haapao i to ˈu tuane e to ˈu tuahine,” ta te hoê tuahine 14 matahiti i parau i te A ara mai na! “Te mau ohipa ta ratou e rave! I te tahi taime, e taputô ratou, e e haere vau e tapea i te reira, e e parau mai ratou e ‘O vai oe? E ere oe o Mama!’ Eita vau e haapeapea mai te peu e mea ohie ia faatere ia ratou.”

‘No te aha o vau?’

A uiuihia ˈi i te hoê pǔpǔ rahi taurearea e, “Eaha te ohipa ta outou e manaˈo ra e e tia i te mau taurearea ia rave i te fare?” ua pahono mai e 32% e e haapao tamarii! E, ua riro te mau hopoia o te haapao tamarii ei ohipa o te oraraa no te mau taurearea o teie mahana. Inaha, mea teiaha te tamâraa i te fare, e ohipa rahi na te metua vahine. Te faaruru nei te mau metua tane i te mau mahana atoa i te mau ohipa i rapae au. Te rahi noa ˈtura te mau metua vahine e ohipa atoa ra i te fare e i rapae au. Mea hepohepo mau i te pae hopea.

Ia haapao te hoê taurearea i te tamarii, e nehenehe ïa to ˈna metua tane e to ˈna metua vahine e faafaaea rii mai ta raua e titau ra. E mai te peu e e ohipa ta raua toopiti atoa ra i rapae au, e ara ïa oia e ia haapao-maitai-hia te tamarii e tae roa i te taime e hoˈi mai ai te mau metua i te fare. Parau mau, e nehenehe ta to outou mau metua e tarahu i te hoê haapao tamarii i rapae au. Tera râ, eita anei ratou e ite i te hau ma te ite e tei roto ta ratou tamarii nainai aˈe i te rima o te hoê melo aravihi e te here o te utuafare?

Parau mau, e topa iho â te hopoia no te haapaoraa i to outou mau tuane e tuahine i nia i to outou mau metua. (Ephesia 6:4) E nehenehe râ ta outou turu ei haapao tamarii e tauturu i to outou mau metua i roto i te raveraa i ta ratou mau hopoia. E ravea atoa te reira no te “faatura i to metua tane e to metua vahine.” (Ephesia 6:2) Hau atu, e riro te haapaoraa tamarii ei faaineineraa maitai no to outou oraraa taata paari. Te haamanaˈo ra te hoê vahine apî i to ˈna haapaoraa i to ˈna mau tuane e to ˈna tuahine iti a haere ai to ratou metua vahine, e vahine taa noa hoi, e rave i te ohipa ei tuati maa: “I te mau mahana atoa, e haapao vau ia ratou e tae roa i te taime a hoˈi mai ai o Mama. E vaiiho mai oia i te hoê tabula ohipa: ‘Tarai i te ahu, tamâ i te fare, faaineine i te maa no te po.’” E ohipa teiaha mau no te hoê tamahine apî! Tera râ, te parau nei oia e: “Ia feruri au i te mau mea i mairi, e nehenehe vau e ite e tera te ohipa maitai aˈe no ˈu. Ua naea-oioi-hia ia ˈu te manaˈo paari e ua nehenehe vau e amo i te hopoia.”

Hau atu, e ere roa ˈtu i te mea haama no te hoê tamaroa ia haapao i te mau tamarii. E ohipa matauhia te reira e te tane i te tau bibilia ra. (Numera 11:12) E aita te aposetolo Paulo i haama i te faaau ia ˈna iho “mai te Metua i poihere i ta ˈna ra tamarii.” — Tesalonia 1, 2:7.

A tapea i te hoê manaˈo maitai

E nehenehe râ te oaoaraa outou iho i te haapao i to outou mau tuane e tuahine, e titau i te tahi ohipa. Mea pinepine te tahi huru pohehae e vai nei i rotopu i te mau tuane e tuahine. E mai te peu e mea pinepine outou i te tatamaˈi e to outou tuane e tuahine, aore ra ia manaˈo outou e e tamarii rii roa ratou, mea fifi no outou ia tapea i te hoê manaˈo maitai no te haapao ia ratou. E nehenehe râ te reira e tauturu ia outou ia feruri i nia i te tahi mau haapiiraa i parauhia i roto i te Bibilia.

Ei hiˈoraa, e tuatapapa anaˈe na i te aamu o te taurearea ra o Iosepha e to ˈna mau taeae. No te mea e here-roa-hia aˈe o Iosepha na to ratou metua tane, “ua feii mai ra [to ˈna mau taeae] ia ˈna, e aore e tia ia parau marû mai ia ˈna.” A feruri na ïa e eaha to Iosepha huru ia parau to ˈna metua tane ia ˈna e: “E ere te tiai ra to mau tuaana i te mamoe i Sekema? a haere mai, e tono vau ia oe ia ratou ra. . . . A haere na oe e hiˈo i te mau tuaana i te maitairaa, e te maitairaa o te nǎnǎ mamoe, a hoˈi faahou mai ai e faaite mai ia ˈu i te parau.” Eita e ore e te haamanaˈo noa râ te feia e noho ra i taua vahi ra i te haamouraa ino i ravehia e te mau taeae o Iosepha, tau matahiti na mua ˈtu i Sekema. (Genese 34:25-31) Mea atâata no Iosepha ia haere i reira! Eiaha noa te reira, te hinaaro ra to ˈna mau taeae e faaite i to ratou feii ia ite ratou ia ˈna. Tera râ, na roto i te faatura i to ˈna metua tane e te here mau no to ˈna mau taeae, ua pahono o Iosepha e: “Teie au” e ua farii ihora oia i te hopoia i horoahia na ˈna. — Genese 37:4, 13, 14.

Ua riro te potii ra o Miriama ei taurearea faahiahia mau. A faaineine ai te Pharao no Aiphiti i te hoê ohipa ino no te haapohe i te mau aiû hebera, ua tauturu o Miriama no te paruru i to ˈna tuane o Mose. A tuuhia ˈi te tamarii i te vahi hau i roto i te hoê ete e a haapainuhia ˈtu ai oia na te anavai pape ra te Nile, aita o Miriama i faaea noa ma te ore e tâuˈa i te hopea e tupu mai i nia i to ˈna tuane ma te manaˈo e na to ˈna mau metua e haapao i te reira. Aita, ua “tia noa ihora te tuahine iho i te atea ê ia ite oia ia ˈna i te raveraahia mai.” Ua faanaho atoa o Miriama i te ravea ia maitihia te metua vahine o Mose no te haapao ia ˈna! — Exodo 2:4-10.

E, ma te taa ê ia Kaina, o tei ore i haapao i to ˈna teina, e rave rahi mau taurearea i teie mahana e mǎtaˈu ra i te Atua, e manaˈo ra e e haamaitairaa e e hopoia te haapaoraa i to ratou mau taeae e mau tuahine — noa ˈtu e mea ohipa rahi aore ra mea au ore. Te parau ra te Ioane 1, 4:21 e: “E o tei hinaaro i te Atua ra, ia aroha oia i to ˈna ra taeae.” E ia faaohipahia te reira na mua i nia i to tatou mau taeae i te pae varua, e ere anei i te parau mau no te feia ta tatou e amui ra na roto i te auraa i te pae varua e i te pae tino?a

E nehenehe to outou mau taairaa, te anaanatae, to outou hinaaro e paruru, e na nia i te mau mea atoa, to outou here haavarevare ore no to outou mau taeae e mau tuahine, e hauti i te hoê tiaraa faufaa i nia i to ratou tupuraa i te pae tino, i te pae o te manaˈo hohonu e i te pae varua. Tera râ, e nehenehe te haapaoraa i te mau tamarii rii e riro ei fifi mau, e e horoa mai te hoê tumu parau i muri nei i te tahi mau manaˈo faufaa no te tauturu ia outou ia riro ei haapao tamarii aravihi.

[Nota i raro i te api]

a E horoa mai te pene 6 o te buka ra Te uiui nei te mau taurearea — Mau pahonoraa ohie (haapararehia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.) i te tahi mau manaˈo ê atu no te haamaitai atu â i te mau taairaa i rotopu i te mau taeae e te mau tuahine.

[Tumu parau tarenihia i te api 16]

‘Mea paari roa vau no te hinaaro i te hoê haapao tamarii!’

A ani ai te A ara mai na! i te hoê pǔpǔ taurearea e afea râ e manaˈohia ˈi e ua paari roa te hoê tamarii no te hinaaro i te hoê haapao tamarii, ua parau vetahi e “11,” “13,” e ma te ore e manaˈohia e “7” atoa! Tera râ, ua tapao te hoê potii e: “Aita vau e manaˈo ra e te vai ra te hoê faito matahiti taotiahia. Te manaˈo nei au e tei te taata noa te manaˈo paari. E nehenehe outou e naeahia i te 15 matahiti e mea apî roa outou no te faaea ma te ore e haapao tamarii i pihai iho ia outou.”

Parau mau, e nehenehe te manaˈo o to outou mau metua no nia i to outou paariraa e taa ê roa i to outou. E nehenehe e rave rahi mau utuafare e maiti i te mau ohipa ma te taa ê. No reira, e nehenehe te tahi mau hoa to outou e haapao i te fare ia haere to ratou mau metua i te teata, area o outou ra, e roohia ïa outou i te “faahaehaaraa” e ia haapaohia outou e te hoê haapao tamarii. Mea fifi roa ˈtu â mai te peu e e taeae aore ra e tuahine paari aˈe te haapao tamarii. “Aita vau i au e na to ˈu taeae e haapao ia ˈu” ta te potii ra o Alisha i parau. “Aita vau i au i to ˈna parauraa mai e eaha te ohipa e rave!”

Tera râ, te tâuˈa nei to outou mau metua i to outou maitai. Te taio nei ratou i roto i te mau vea i te maraaraa o te ohipa taparahi taata, te mau haavîraa tamarii, e te vai ra ta ratou mau tumu maitatai no te haapeapea. I te tahi aˈe pae, ia faaea noa outou anaˈe iho i roto i to outou fare, e nehenehe te reira e haamehameha ia outou ma te ore outou e farii i te reira. “Ua mehameha vau i te faaearaa o vau anaˈe i roto i te fare,” ta te hoê tamahine i parau. “No reira vau i opua ˈi ia faaite i te huru ê rii maoti i te mehameha.”

Parau mau, i te tahi taime, aita te mau metua e haafaufaa ra i ta ratou mau tamarii. E mai te peu e te reira te tupuraa, e nehenehe paha ta outou e tauaparau i to outou mau metua e e haapapu ia ratou e e nehenehe ta outou e faatere i te oraraa outou anaˈe iho. E mai te peu e e tutuô outou aore ra e taˈi, peneiaˈe e haapapu outou ia ratou i to outou paari-ore-raa. Tera râ, ia tauaparau outou i te mau ohipa papu maitai e o ratou — ei hiˈoraa, nafea outou e faaohipa ˈi i to outou taime e ia faaruru i mua i te mau ohipa rû — e nehenehe outou e faahiˈo ia ratou i te mau ohipa mai ta outou e hiˈo ra. Mai te peu e eita, peneiaˈe e nehenehe te hoê faaauraa parau au noa, oia hoi ia faaea outou i te fare o te mau hoa, e faaotihia.

Parau mau, e nehenehe atoa to outou mau metua e onoono ia roaa to outou tiai. Maoti i te haafifi i te mau ohipa no outou e no to outou tiai, a tamata i te hiˈo ia ˈna mai te hoê faaaanoraa o te mana o to outou mau metua e a rave amui atu e o ˈna ia nehenehe te maitai e faarahihia. Nafea râ mai te peu e te vai ra te tahi mau haavîraa iti? (“Te haavî nei to ˈu tuahine ia ˈu,” ta te hoê tamahine e amuamu ra. E faarave o ˈna ia ˈu i ta ˈna mau ohipa teiaha.”) E nehenehe te huru tupuraa e maitai mai ia tiaihia e tae roa i te taime a hoˈi mai ai to outou mau metua i te fare e ia tauaparau e o ratou no taua ohipa ra maoti i te tatamaˈi e te tiai tamarii.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono