E faaohipa anaˈe i te mau api parau no te poro
1. Mea nafea to te mau tavini a te Atua faaohiparaa i te api parau?
1 Mea maoro aˈenei to te mau tavini a Iehova faaohiparaa i te mau api parau Bibilia no te faaite i te parau apî maitai. I 1880 i haamata ˈi Charles Russell e to ˈna mau hoa i te pia i te Tracts des Étudiants de la Bible e ua horoahia ˈtu te reira i te feia taio i Te Pare Tiairaa no te opere i te taata. No te faufaa rahi o teie mau api parau, ua faaôhia ˈtu te taˈo “tract” i roto i te iˈoa o te taatiraa ta Taeae Russell i haamana i 1884 no te mau faufaa a te Basileia: Zion’s Watch Tower Tract Society (i teie nei te Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania). E ere te reira i te taatiraa imi moni. I 1918, e 300 mirioni tiahapa api parau tei operehia e te Feia haapii Bibilia. I teie mahana, e mauhaa maitai â te reira no te poro.
2. No te aha e mauhaa maitai ai te mau api parau?
2 No te aha e mauhaa maitai? Mea nehenehe te ǔ o te mau api parau e mea au no te mata. Mea faahiahia e e haapii atoa mai te poroi papu e vai ra i roto. E anaanatae paha te taata fare tei taiâ rii i te vea aore ra i te buka. E ere i te mea fifi ia pûpû i te api parau noa ˈtu e taata poro apî oe aore ra e tamarii. Mea nainai e ohie no te afai haere.
3. A faatia i to oe tupuraa aore ra te hoê tei piahia o te faaite ra i te faufaaraa o te mau api parau.
3 E rave rahi tei haapii i te parau mau maoti teie mauhaa. Ei hiˈoraa, ua ite atu te hoê vahine i Haïti i te hoê o ta tatou mau api parau i roto i te aroâ. Ua rave atura, taio ihora e parau aˈera: “Ua itea ia ˈu te parau mau!” I te pae hopea, ua haere oia i te Piha a te Basileia, ua haapii i te Bibilia e ua bapetizo. Ua tupu te reira maoti te puai o te Parau a te Atua i roto i te hoê api parau!
4. E pûpû tatou i te api parau ma teihea fa?
4 I tera e tera fare: E mauhaa maitai te mau api parau no te poro. E pûpû tatou i te reira i te tahi mau avaˈe, mai Novema ˈtu. E ere ta tatou fa i te opere-noa-raa i te api parau, i te faaohipa-atoa-raa râ i te reira no te haamata i te aparauraa. Ia anaanatae mai te taata i te farereiraa matamua aore ra a farerei-faahou-hia ˈi, e nehenehe tatou e faaite atu i te tereraa o te haapiiraa Bibilia e te buka Bibilia haapii aore ra e te tahi atu papai. E nafea ia pûpû i te mau api parau i tera e tera fare? Mea taa ê te hoê api parau i te tahi atu. Mea titauhia ïa ia ite na mua tatou eaha to roto.
5. E nafea ia pûpû i te mau api parau i tera e tera fare?
5 Ia tano ta tatou faaiteraa e te api parau e faaohipahia i te tuhaa fenua e tia ˈi. E nehenehe e haamata i te aparauraa ma te faaite i te reira i te taata fare. E anaanatae mai paha o ˈna i te hohoˈa matamua. Aore ra e nehenehe tatou e faaite atu e rave rahi api parau a vaiiho ai ia ˈna ia maiti. Ia poro tatou i te vahi e taiâ rii te taata i te tatara mai i te opani, e tapea tatou i te api parau ia ite mai o ˈna i te hohoˈa matamua, aore ra e ani tatou e farii anei o ˈna ia tuuhia ˈtu te tahi i raro aˈe i te opani e ia horoa mai i to ˈna manaˈo no nia i te reira. Mai te peu e e uiraa to nia i te api matamua, a ani atu i to ˈna manaˈo. E nehenehe atoa e tuu i ta tatou iho uiraa ia anaanatae mai oia i te aparau. I muri aˈe, a taio i te hoê tuhaa o te api parau e o ˈna, a faaohipa i te mau uiraa e vai ra i roto e a ani atu i to ˈna manaˈo. A taio atoa i te mau irava Bibilia. Ia oti, a faanaho no te hoˈi atu e farerei. Ua matau anaˈe te amuiraa i te vaiiho i te papai i te fare aita e taata, e vaiiho ïa tatou i te api parau i te hoê vahi o te taata fare anaˈe te ite.
6. E nafea ia faaohipa i te mau api parau no te poro na te aroâ?
6 Pororaa na te aroâ: Ua faaohipa ê na anei oe i te api parau no te poro na te aroâ? Mea ru paha te taata. Eita ratou e hinaaro e paraparau. Mea fifi ia ite e te anaanatae mau ra ratou. E vaiiho atu paha tatou i te mau vea hopea ta ratou e ore e taio, no te aha ïa e ore ai e horoa ˈtu i te hoê api parau? No te nehenehe o te api matamua e te poto o te poroi, e hinaaro paha te taata e taio i te reira ia taimehia ratou. Aita anaˈe ratou i ru, e nehenehe ïa e tauaparau atu i nia i te api parau.
7. E nafea ia faaohipa i te api parau i roto i te pororaa faanaho-ore-hia? A faatia.
7 Pororaa faanaho-ore-hia: Mea ohie ia poro ma te faanaho-ore-hia e te mau api parau. Ua tuu te hoê taeae tau api parau i roto i to ˈna pute a faarue ai oia i te fare. Ia ˈna i farerei i te tahi rave ohipa i te hoê fare toa, ua pûpû noa ˈtu o ˈna i te tahi mea no te taio e ua toro atu i te hoê api parau. I to na hoa faaipoipo haereraa e mataitai ia New York, ua papu ia raua e e farerei raua i te taata no te mau fenua ê. Ua afai mai raua i te buka iti Une bonne nouvelle pour des gens de toutes nations e te api parau reo ê e rave rahi. A faaroo ai raua i te taata ia paraparau i te reo ê e hoohoo haere ra aore ra e parahi ra na pihai iho mai ia raua i roto i te hoê aua aore ra fare tamaaraa, e pûpû atu raua i te hoê api parau na roto i te reo o tera taata.
8. I roto i teihea auraa e au ai te mau api parau i te huero?
8 ‘A ueue i ta oe huero’: E nehenehe e faaau i te mau api parau i te huero. E ueue haere te taata faaapu i ta ˈna huero no te mea aore oia i ite i tei tupu. Te na ô ra te Koheleta 11:6: “Ei te poipoi a ueue ai i ta oe huero, e ei te ahiahi eiaha e parahi noa, aore hoi oe i ite i tei tupu, teie e tera, e ia maitai apipiti atoa ra.” E ‘haapurara anaˈe ïa i te ite’ maoti teie mauhaa pororaa maitai roa.—Mas. 15:7.
[Parau iti faaôhia i te api 3]
E mauhaa maitai te mau api parau no te poro. E pûpû tatou i te reira i te tahi mau avaˈe, mai Novema ˈtu.