‘A pee maite i to ˈna taahiraa avae’
1. E nafea tatou e nehenehe ai e riro ei tavini aravihi?
1 Aita Iesu i haapiihia i te mau fare haapiiraa a te mau rabi, o ˈna râ te Tavini rahi roa ˈˈe o te tuatapaparaa. Auaa râ, ua faahereherehia te hoê papai o te taviniraa a Iesu no to tatou maitai. No te riro ei tavini aravihi, e mea tia ia ‘pee [maite] tatou i to ˈna taahiraa avae.’—Pet. 1, 2:21; MN.
2. Eaha te tauturu ia tatou ia atuatu i te here no te taata mai to te Mesia?
2 A faaite i te here no te taata: Na te tapitapi î i te here no te taata i turai ia Iesu. (Mar. 6:30-34) Te “mauiui” nei e rave rahi taata o ta tatou tuhaa fenua e te hinaaro rahi nei ratou i te parau mau. (Roma 8:22) Ia feruri tatou i to ratou tupuraa fifi e i to Iehova tapitapi î i te here ia ratou, e turaihia tatou ia tamau i te poro. (Pet. 2, 3:9) Hau atu â, e anaanatae ohie atu â te taata i ta tatou poroi mai te peu e e haroaroa ratou e te tapitapi mau ra tatou ia ratou.
3. I teihea mau taime to Iesu pororaa ˈtu ia vetahi ê?
3 A paraparau i te mau taime au atoa: Ua rave Iesu i te mau taime au atoa no te poro i te parau apî maitai ia vetahi ê. (Mat. 4:23; 9:9; Ioa. 4:7-10) Te hinaaro atoa ra tatou ia ineine i te paraparau no nia i te parau mau a rave ai tatou i ta tatou mau ohipa o te mau mahana atoa. E rave vetahi i te Bibilia e te hoê papai ia nehenehe ratou e horoa i te faaiteraa i te vahi raveraa ohipa, i te fare haapiiraa, ia ratere haere e ia hoohoo haere ratou, e i te tahi atu â vahi.
4. E nafea tatou e nehenehe ai e faariro i te Basileia ei manaˈo tumu o ta tatou pororaa?
4 A tiatonu i te Basileia: O te parau apî maitai o te Basileia te manaˈo tumu o ta Iesu taviniraa. (Luka 4:43) Noa ˈtu e eita tatou e faahiti tia ˈtu aore ra i reira iho i te Basileia i roto i ta tatou faaiteraa, e haamanaˈo tatou i te tauturu i te fatu fare ia ite i te faufaaraa o te reira. A faahiti atoa ˈi tatou e te faaite ra te mau tupuraa iino o te ao e te ora nei tatou i te anotau hopea, e ‘hopoi atu tatou na mua roa i te evanelia o te maitai ra.’—Roma 10:15.
5. Ia manuïa ta tatou taviniraa, eaha ïa te ohipa a te Bibilia e tia ˈi?
5 A faaohipa i te Parau a te Atua: Ua faaohipa Iesu i te mau Papai i te roaraa o ta ˈna taviniraa. Aita oia i haapii atu hoê aˈe mea no ˈna iho. (Ioa. 7:16, 18) Ua faatamaa oia ia ˈna i te Parau a te Atua e ua faaohipa i te reira a arohia ˈi oia e Satani. (Mat. 4:1-4) No te haapii ia vetahi ê ma te aravihi, e mea tia ia taio tatou i te Bibilia i te mau mahana atoa e ia faaohipa i te reira no tatou iho. (Roma 2:21) A pahono ai tatou i te mau uiraa i roto i te taviniraa, e titauhia ia faataa ˈtu tatou e nafea te Bibilia e turu ai i ta tatou e parau nei e ia nehenehe, ia taio tia ˈtu i te reira i roto i te Bibilia. Te hinaaro ra tatou ia ite te fatu fare e aita tatou e faaite nei i to tatou iho mau manaˈo, te pee nei râ tatou i te mau manaˈo o te Atua.
6. Eaha ta Iesu i rave no te haaputapû i te aau o te feia e faaroo ra ia ˈna?
6 A haaputapû i te aau ia haapii atu oe: “Aita roa e taata e au te parau i ta tera aˈera taata.” (Ioa. 7:46) Ta te feia toroa ïa i parau no nia ia Iesu i to te mau tahuˈa rarahi e te mau Pharisea uiraa no te aha te feia toroa i ore ai i haru ia ˈna. Aita Iesu i horoa noa i te mau tupuraa, ua haapii râ oia ma te haaputapû i te aau o te feia ta ˈna e haapii ra. (Luka 24:32) Ua faaohipa Iesu i te mau faahohoˈaraa no roto mai i te oraraa i te mahana taitahi o te taata no te tauturu ia ratou ia taa i ta ˈna poroi. (Mat. 13:34) Aita Iesu i faateimaha i te feia e faaroo ra ia ˈna i te haamaramaramaraa e rave rahi roa. (Ioa. 16:12) Ua huti oia i te ara-maite-raa i nia ia Iehova eiaha râ i nia ia ˈna iho. Mai ia Iesu, e nehenehe tatou e riro ei orometua haapii maitai na roto noa i te ‘ara-noa-raa i ta tatou e haapii ra.’—Tim. 1, 4:16.
7. No te aha Iesu i tamau ai i roto i te taviniraa?
7 A tamau noa ˈtu te tâuˈa ore e te patoiraa: Noa ˈtu e ua rave Iesu i te mau ohipa mana, e rave rahi tei ore i faaroo ia ˈna. (Luka 10:13) Ua manaˈo atoa to ˈna iho fetii e ua “aoaoahia” oia. (Mar. 3:21) Ua tamau râ Iesu. Ua atuatu oia i te hoê huru feruriraa faaitoito no te mea ua papu roa ia ˈna e tei ia ˈna ra te parau mau e nehenehe e faatiamâ i te taata. (Ioa. 8:32) Maoti te tauturu a Iehova, ua faaoti papu tatou atoa eiaha ia rohirohi, aore ra ia faarue.—Kor. 2, 4:1.
8, 9. E nafea tatou e nehenehe ai e pee ia Iesu i roto i te raveraa i te mau haapaeraa no te parau apî maitai?
8 A rave i te mau haapaeraa e titauhia ra no te poro faahope roa: Ua haapae Iesu i te mau fanaˈoraa materia no te taviniraa. (Mat. 8:20) Ua poro oia ma te tuutuu ore, i te tahi mau taime ua tape roa te mahana. (Mar. 6:35, 36) Ua ite Iesu e e taime taotiahia to ˈna no te rave i te ohipa. I te mea e “te poto nei te taime,” e mea tia ia rave tatou atoa i te mau haapaeraa o to tatou taime, itoito, e ta tatou mau faufaa ei peeraa ia Iesu.—Kor. 1, 7:29-31.
9 E tavini aravihi te mau Kerisetiano no te senekele matamua no te mea ua haapiihia ratou e Iesu. (Ohi. 4:13) E nehenehe tatou atoa e rave faahope roa i ta tatou taviniraa mai te peu e e pee tatou i te Tavini rahi roa ˈˈe o te tuatapaparaa.—Tim. 2, 4:5, MN.